Page 8 - Drumul_socialismului_1984_07

OftUMUi SOCIALISMUiUi NI. 8 286 « MAfiŢI, 3 IULIE 1984 d

ÎNTREPRINDEREA PENTRU LIANŢI
DEVA-CHIŞCĂDAGA
: !-J c . '. . . ■ . I jţ ,
;
„Zilele culturii româneşti" Organizează concurs pentru admiterea în
ţilor de biochimta din Eu- J | şcoala de maiştri mecanici, curs seral.
HAGA 2 (Agerpres). — limbi de circulaţie interna­ ropa, organizaţie ştiinţifică j *
în cadrul manifestărilor ţională. Au fost expuse, de Ei ce reuneşte societăţi de ( J
consacrate celei de-a 40-a asemenea, lucrări de isto­ specialitate d'in 27 de ţări. « * Se primesc muncitori încadraţi în categorii! .
aniversări a revoluţiei de rie, literatură şi artă. La lucrările reuniunii au 1 I 5, 6 şi 7 cu o vechime de cel puţin 8 ani în
eliberare socială şi naţio­ Expoziţia „România în m Kiatu ikiii t i.mitc participat peste 5 000 de i J
nală, antifascistă şi anti- lucrările unor artişti olan­ r ® i TE m ~ specialişti, din 40 de ţări, i | producţie, calificaţi în una din meseriile:
imperialistă, în oraşul o- Consiliul O.N.U. pentru Na- ; ntre care ş ; ,j, n tara noas . i {
landez Oldeberkoop au dezi" cuprinde picturi de m b a a a pu ,C,ta ţM r< trâ ® lăcătuş mecanic
Leo van der Sluis şi re­
- Specialiştii români au
\ |
î'
' ' . . ^ î ^
.

fost inaugurate „Zilele cul­ liefuri în zinc de Jeane portul intitulat „Situaţia mi- prezentat comunicări pri- t |
turii româneşti". Expoziţia B. Boshouwers. litară din Namibia", din vind realizări ale cercetă­ 1- » ® mecanic maşini şi utilaje
de carte organizată^ cu a- care rezultă că pe terito­ rii romaneşti în domeniul
ceastă ocazie prezintă la loc în deschiderea acestor riul namibian se află în biochimie!. I • prelucrători prin aşchiere
de frunte lucrări ale tova­ manifestări, a fost organi­ permanenţă trupe sud-afri-
răşului preşedinte Nicolae zată o gală de filme docu­ cane cu un efectiv total de HARARE. - Şefii de • electromecanic
Ceauşescu şi ale tovarăşei mentare româneşti, urmate Ţ00 000 de oameni, ceea ce sta t şi de guvern din ţă-
Elena Ceauşescu în limba de un program de muzică înseamnă un ^militar la fie- ;| africane membre ale
r
e
olandeză, precum şi în populară românească. care 12 locuitori. Zonei de Comerţ Preferen- • maşinist maşini speciale
Documentul corvstată, de ţipi, reuniţi la Hararp, au 1
asemenea, că in pofida semnat acordul prin care ® reglor, <
DIN ŢĂRILE SOCIALIST!: embargoului instituit de se prevede reducerea ba-
ConsiHul de Securitate al rierelor tarifare şi netari- înscrierea se face la biroul P.I.R. al I.L. Deva,
© MOSCOVA. - Indus­ modul de cale fanată Szol- O.N.U. asupra livrărilor de fare din calea schimburilor
trie chimică se numără nok a fost instalat un cen­ arme pentru regimul de la comerciale reciproce, deci- pînă la data de 15.08.1984.
printre sectoarele economi­ tru electronic de calcul. In Pretoria, unele ţări crcciden- zie menită să favorizeze
ce sovietice cu dezvoltarea triajul din acest oraş intră tale continuă să-i acorde extinderea relaţiilor lor e- Se primesc candidaţi şi de la alte unităţi, cu
cea mai dinamică, per mi­ Zilnic citeva mii de vagoa­ ajutor militar. Acest ajutor conomice. condiţia ca la data începerii cursurilor să fie
jind şi altar ramuri econo­ ne. In prezent, o dată cu a contribuit, printre altele, înt.-o conferinţă de pre­
punerea in funcţiune a încadraţi la I.L. Deva.
mice să accelereze introdu­ ia dezvoltarea unei indus- să, primul ministru al Re-
cerea progresului tehnic, centrului de calcul, proce­ trii militare proprii în R.S.A., publicii Zimbabwe, Robert
sul de înregistrare a vagoa­ care a devenit al zecelea Mugabe, care a prezidat Relaţii referitoare la actele necesare pentru
să sporească producţia, în nelor, stabilire a direcţii­ producător de arme în lucrările întâlnirii, a preci-
condiţiile unei eficiente lor in care se vor depla­ lume. zat că decizia luată la ni­ înscriere, informaţii suplimentare la biroul per­
sporite. sonal al întreprinderii, telefon 13140, 13141,
sa garniturile, evidenţa va­ vel înalt intră Imediat în
in primii ani ai actua­ goanelor disponibile şi a P MOSCOVA. — La Mos- vigoare şi constituie „eta-
lului cincinal, utilizarea ma­ locomotivelor gata de drum cova s-au desfăşurat lucră- pa operaţională" a acordu­ 13142 şi 17483, interior 195.
terialelor şi a produselor se desfăşoară in numai ci­ rile celei de-a 16-a Confe- lui privind crearea zonei,
chimice a crescut in sec­ teva minute. Datorită com­ rinţe a Federaţiei Societă- realizat în 1981. î
torul construcţiilor de ma­ puterului, se uşurează con­
şini cu 40 la sută, in in­ siderabil munca feroviari­ . ~ !
dustria uşoară cu 50 la su­ lor, se măreşte gradul de Realităţi social-economice din ţările
tă, iar in agricultură cu 35 exploatare a locomotivelor
la sută. In asemenea ra­ şi a parcului rulant. în curs de dezvoltare
muri, cum sini construcţiile O PHENIAN. - Ca un MANAGUA 2 (Agerpres). miliarde de mc. Cu apa a- J
de aparate, 95 la sută mijloc important de sporire — în provincia Chiltepe, cestuia va fi irigată o în- >
dintre produse cuprind şi
a producţiei sale agricole, din Nicaragua, este în curs tinsă suprafaţă de terenuri I
diverşi polimeri, realizaţi poporul R.P.D. Coreene a de realizare proiectul unei agricole, ce va asigura două J
de industria chimică. făcut mari eforturi in ve­ ferme agrozootehnice care culturi pe an. Totodată, [
derea dezvoltării şi utiliză­ se va întinde pe o supra­ se vor crea condiţii pentru >•
© VARŞOVIA. - Oame­ rii corespunzătoare a re­ faţă de 7 000 hectare. Fer­ sistematizarea apelor rîu- I
nii muncii din industriile surselor de apă ale ţării. ma urmează să fie dată lui Sankarani, astfel încît ;
extractivă şi energetică din Specialiştii au elaborat un în funcţiune în 1986, cînd acesta să poată fi naviga- j
Polonia au obţinut, in pri­ sistem global de irigaţii, va putea livra statului, a- bil pînă în delta fluviului I
mul semestru al anului, care cuprinde cel puţin nuai, produse în valoare Niger. ! COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
importante realizări in pro­ 1 700 rezervoare de apă şi de 7 milioane de dolari, ACHIZIŢII Şl DESFACEREA MĂRFURILOR
ducţie. 40 000 km de canale de contribuind, astfel, la re­ ADDIS ABEBA 2 (Ager- j
in primele şase luni ale irigaţie. Ca urmare, in pre­ ducerea cheltuielilor pen­ preş). — In Etiopia se a- J R A PO LT
anului, minerii au extras zent, suprafaţa cultivată a tru importurile de produ­ plică un amplu program .
peste 96 milioane tone de ţări' este irigată in propor­ se alimentare. După cum de prospectare şi valori- I Î N C A D R E A Z Ă
cărbune, cu aproape un ţie de 93 la sută. Din a- arată ziarul „Barricada", ficare a resurselor natura- J
pînă în anul 2 000 se pre­
milion de tone mai mult cest total, 73 la sută din vede construirea a încă 15 Ie ale ţării. Primele rezul- | ® lucrător gestionar la magazinul textile din
decit In perioada similară apa lalosită la irigaţii este asemenea ferme agrozoo­ tate pozitive au şl fost în- * comuna Rapolt, în conformitate cu Legea nr.
a anului trecui. Din aceas­ transportată printr-o reţea tehnice de mare randa­ registrate, prin descoperi- 9
tă cantitate au fost desti­ de conducte subterane, in- ment. rea unor însemnate zăcă- ’ 57/1974.
nate exportului cu 5,2 mi­ trucit acest sistem permite în legătură cu aceasta, minte conţinînd aur, pla- j
lioane tone cărbune mai transportarea apei sub pre­ la Managua se menţionea­ tină, cupru, cuarţ, săruri 9 Informaţii suplimentare la birourile coopera­
mult decit în primul semes­ siune spre zone montane. ză că guvernul nicara- de potasiu. tivei din comuna Rapolt.
tru al anului 1983. guan include aproviziona­ O atenţie deosebită în I
Au încheiat cu rezultate © BELGRAD. - in loca­ rea populaţiei cu produse cadrul programului se a- J
bune primul semestru şi litatea Gnilane, din Iugo­ alimentare printre obiecti­ cordă dezvoltării extracţiei |
energeticienii. In primele slavia, va intra, in curind, vele de bază ale „revolu­ de aur, pe baza unor teh- *
in funcţiune o fabrică de ţiei verzi". nologii moderne.
şase luni ale anului s-au echipament minier. După
produs aproape 68 miliar­ ■jV . * , COOPERATIVA DE PRODUCŢIE,
cum relevă agenţia îaniug, ALGER 2 (Agerpres). — 1
de l(Wh de energie eiec- fabrica va produce, in prin­ BAMAKO 2 (Agerpres).
tricâ, cu 9,3 la sută m — Recent a fost dat în în Algeria se înfăptuieşte ' ACHIZIŢII Şl DESFACEREA MĂRFURILOR
cipal, benzi rulante pentru funcţiune, în Mali, unul cu succes planul naţional |
mult decit in perioada si­ transportul materiilor prime dintre cele mai mari com­ de electrificare a ţării. în ,
milară a anului trecut. minerale, echipament pen­ plexe hidroenergetice din ultim,ii doi ani lungimea J RÎU DE MORI
tru exploatarea minieră in Africa de vest, realizat pe liniilor de transportare a J
© BUDAPESTA. - In subteran şi pentru lucrări la rîul Sanlcarani, un afluent curentului electric a atins , ÎNCADREAZĂ URGENT
R.P. Ungară se desfăşoară suprafaţă. Noua fabrică va al Nigerului. 12 000 km. Potrivit planu- I
un amplu proces de mo­ tace parte din complexul Hidrocentrala are o pu­ lui; pînă în decembrie 1984, * © doi lucrători gestionari pentru magazinul
dernizare a căilor ferate. industrial „Gosa" din Sme- tere proiectată de 45 000 70 la sută dintre provincii- j
In acest cadru, recent, la derevska Palanka. kW, iar lacul de acumu­ le algeriene vor fi corn- » universal Rîu de Mori.
lare — un volum de două plet electrificate.
Condiţiile de încadrare conform Legii nr. 22
„Europa occidentală devine o tot mai largă piaţă de desfacere a drogurilor' 4 din 1969 şi Legii 57 din 1974.
I
Pînă nu demult, Europa de droguri în aceste ţări, a administrării unor doze menţinerea preţului la un «
occidentală producea he­ evaluat la cîteva mii în exagerate de stupefiante, nivel scăzut, pentru atra- j
roină, cu destinaţia Sta­ urmă cu 15 ani, se ridică, un studiu elaborat de poli­ gerea de noi „clienţi". »
tele Unite. Astăzi, partea în prezent, la -330 000 — ţia pentru controlul nar­ La Dublin, unde consu- j
vestică a vechiului conti­ 500 000, italienii susţinînd coticelor în diverse oraşe mul de droguri era, prac- '
nent s-a transformat într-o că numai în ţara lor se vest-europene constată tic, necunoscut acum cîţi- >
imensă piaţă de desface­ află 240 000 consumatori creşterea dramatică a nu­ va ani, există, în prezent, I
re ilegală a drogurilor. de heroină. mărului deceselor acci­ 5 000—6 000 de consumatori '
Criminalitatea legată de Potrivit datelor furnizate dentale din acest motiv, în de heroină, unii nedepăşind (
consumul de stupefiante de interpol, în 1983, po­ ultimii 10 ani. în Italia, de vîrsta de 13 ani — decla- »
creşte necontenit, iar sen­ liţia şi serviciile vamale exemplu, în 1983, s-au în­ ra recent inspectorul de 9
timentul de siguranţă şi au confiscat cantitateâ re­ registrat' 250 astfel de ac­ poliţie Dennis Mullins, în J
decenţă ce caracteriza mai cord de 1,6 tone de he­ cidente, faţă de numai unul capitaLa irlandeză. m«ca nr. SI. Informaţii, zilnic, orele
15—
20.
(ti:i8)
demult existenţa în a- roină în Europa occiden­ în 1973. In R.F. Germania, unde I • Vind Dacia 1 300 neridi-
ceastă parte a lumii a dis­ tală, reprezenlînd o creş­ In general, preţurile he­ există circa 50 000 toxico- J p u b lic ita te cată. Deva, telefon 12427, orele
părut aproape cu dcsăvîr- tere de 36 !a sută faţă roinei au rămas stabile sau mani, „preţul bursei ne- | 16— 21. (1140)
şire. „Crima în mijlocul de „capturile" din 1982. chiar au scăzut în Europa gre" al unui gram de he- * 37 9 Vind Dacia 1 S00 la bord
000
km.
Deva,
telefon
străzii" a devenit o pro­ Deşi nu există statistici occidentală, iar surse ale roină -a scăzut de la 300 | 13,038. (1138)
blemă politică majoră în oficiale la scara întregii poliţiei consideră că „ne­ mărci în 1982 la 120^—200 î v I n z A k I O Vînd acordeon Hohncr
numeroase state vest-euro- părţi vestice a Europei în cesităţile" pieţei drogurilor mărci anul trecut, (Associa- | • Vînd urgent casă liberă 80 başi. Deva, bulevardul be-
ccbal, bloc 15, scara E, a-
pene. legătură cu pierderile de sînt pe deplin acoperite, ted press). (curte, grădină), loc conve­ partament 21, după-amia/a.
Numărul consumatorilor vieţi omeneşti ca urmare concurenţa contribuind ,1a (Agerpres) nabil. Călan, strada Clmpului, (1157)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA > 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 257.

'•'S'