Page 81 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 81
, Sw'-
A N U L 4 0 A L L I B E R T Ă J I ! P A T R I E I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Activitate susţinuta pentru îndeplinirea
exemplară a pianului
Va*
M i JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE
@ BILANŢUL PERIOADE! IANUARIE - IUNIE 1984 ©
Acţionînd cu hărnicie fcive muncitoreşti din ju
ORGA»! AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOflRfl A L P C şi dăruire, cu înaltă răs deţ raportează realizări
pundere muncitorească, importante în îndeplini
U L A R J U D E Ţ E A N comunistă pentru a intîm-
Em mumm 3 3 rea planului şi angaja
pina cu succese tot mai mentelor asumate în în
însemnate măreţele eve trecerea socialistă.
Anul XXXVI, nr. 8 305 MIERCURI, 25 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani nimente politice din acest Iată cum se prezintă
an — a 40-a aniversare a clasamentul hărniciei şi
eliberării patriei şi Con destoiniciei muncitoreşti,
ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR Şl SARCINILOR FORMULATE gresul al XlII-lea al parti după primul semestru din
dului — numeroase colec- acest an :
DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU I. INDUSTRIE : Locul IV : I. M. Vulcan — 604,2
puncte
o în activitatea de exploatare a cărbu Locul V : I.M. Petrila — 63,4
Adunările generale ale oamenilor muncii-chemate nelui : puncte 56,2
Locul VI : I. M. Lonea —
— Locul I : I. M. Livezeni — 922,2
puncte (locul I pe ţară) puncte
să dezbată si să stabilească direcţiile —■ Locul II: I. M. Paroşeni — 728,5 Locul VII : I. M. Urieani — 35,1
puncte
puncte
— Locul III: I.M. Dîlja — 702,5
de acţiune pentru realizarea exemplară puncte (Continuare in pag. a 2-a)
a planului pe acest an, pe întregul cincinal
în perioada iulie — au întrecerea socialistă pe a- Jiului, C.M. Deva, I.M. Hu
gust 1984 se desfăşoară a- cest an şi pe întregul cin nedoara, I.M. Barza, mine
dunările generale ale oa cinal. Avînd calitatea de a le Certej, Deva, Muncel,
menilor muncii — foru decide, adunările generale Boiţa, din celelalte unităţi
muri supreme de conduce vor stabili măsuri ferme, miniere va trebui să se si
re colectivă a tuturor u- concrete, specifice proce tueze ferm şi angajant a-
nităţilor economîco-'son ale. sului de producţie din fie supra găsirii celor mai bu
Expresie a largului demo care unitate, în vederea ne căi de acţiune în vede
creşterii răspunderii colec
cratism ce caracterizează rea înfăptuirii Programu
orînduirea noastră socia tivelor muncitoreşti, a or lui energetic şi de materii
ganelor executive ale auto-
listă, adunările se desfă conduccrii — consilii şi prime, realizării planului
şoară la scurtă vreme după birouri executive —, faţă stabilit la producţia de e-
plenara C.C. al P.C.R. din nergie electrică, cărbune
de realizarea ritmică a
iunie a.c., care, exprimând producţiei fizice sortimen cocsificabil şi energetic,
voinţa unanimă a între tale şi a planului la ex minereuri complexe, a tu
gului partid şi popor, a a- port, folosirea cît mai de- turor materiilor prime ne
doptat Hotărârea cu privi deplină a bazei tehnico- cesare economiei naţiona
re la realegerea, la Con materiale şi a forţei de le, pentru dobândirea inde
gresul al XlII-lea al parti muncă, ridicarea nivelului pendenţei energetice a
dului, a tovarăşului Nicolae . tehnic şi calitativ al pro ţării.
Ceauşescu în funcţia su duselor, creşterea mai pu întreprinderea de tricotaje din Hunedoara, secţia tricota je 2. Foto NICOLAE GHEORGHIU
premă de secretar general ternică a productivităţii (Continuare în pag. a 2-a)
al Partidului Comunist muncii, reducerea consu
Român — garanţia întări murilor materiale, întări
rii unităţii şi coeziunii rea ordinii şi disciplinei,
partidului, a' înfăptuirii aplicarea fermă a noului CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
programelor de dezvoltare mecanism economico-finan-
economico-socială a ţării, ciar, pentru Sporirea con ,
ridicării bunăstării mate tinuă a eficienţei întregii
riale şi spirituale a po activităţi economice. în a-
celaşi timp, adunările ge Mobilizare amplă, organizare bună la secerişul griului!
porului nostru, asigurării
independenţei şi suverani nerale vor adopta măsuri
tăţii României socialiste. suplimentare care să asi O zi în care gară", au intrat direct în Emil Sonoc şi Ionel Mihuţ. sînt mecanizatori cu vechi
gure înlăturarea lipsurilor lan. „Şi uite-i acum, merg care erau prezenţi cu ate state de serviciu, oameni
în deplină concordanţă şi neajunsurilor manifesta s-a recoltat din plin de ţi-i mai mare dragul lierul mobil la marginea care au trecut, muncind,
cu orientările, indicaţiile te în unele unităţi, recu Luni, la C.A.P. Ilia a fost — intervine Gheorghe Su- lanului pentru asistenţă numeroase campanii. Ştiu
şi sarcinile subliniate de perarea restanţelor ce s-au o zi record la seceriş, o zi ba, preşedintele cooperati tehnică, n-au fost solicitaţi ce înseamnă recoltatul Ia
secretarul general al parti înregistrat, astfel îneît in care bătălia griului s-a vei. Ş.i-<au propus ca pînă lia nici o intervenţie pînă timp al griului. Ioan Ni
dului, adunările generale toate colectivele muncito dat din plin. Eroii acestei se întunecă să dea gata şi la acea oră. în schimb, coară are o combină nou-
ale oamenilor muncii sînt reşti din judeţul nostru să zile au fost combi.nerii Cor aceste 24 ha. Straşnici me Gheorghe Sorea, Ioan D'm- nouţă. „Aici a primit bo
chemate să dezbată şi să întâmpine măreţele eveni nel Potinteu, Constantin canizatori. Dacă vremea periu şi Teofil Sorea, care tezul secerişului, pe lanu
analizeze cu toată respon mente politice ale acestui Gi'ta, Ioan Nelega, Petru rile din Ilia. Pînă acum
sabilitatea, într-un spirit an jubiliar cu rezultate Groza, Ioan Nicoară, Ma C.U.A.S.C. ILIA merge strună, nu-mi face
rinei Marc, ceilalţi meca
de înaltă exigenţă munci deosebite în muncă, cu sar nizatori de pe presele de necazuri. Ne grăbim să în
torească, comunistă, modul ţine cu noi, pînă sîmbătă cu 6 remorci transportau cheiem, apoi vom pleca în
cinile de plan îndeplinite balotat ori de la transport. altă parte, la Haţeg. To
în care au acţionat consi ...Abia terminaseră de încheiem secerişul pe toa boabele în bază, nu prea teşti. Pînă terminăm în
liile oamenilor muncii pen la toţi indicatorii, pe în secerat cele 22 ha, din te cele 230 ha". aveau timp de aşteptat, tot judeţul. Aşa sîntem
tregul an.
tru îndeplinirea planului tarlaua „La Piatră“, şi cei — Deşi am început sece combinele deşertîndu-şi tot noi, călători pe ogoarele şi
pe primul semestru din a- Centru] de greutate al şase combineri şi-au ali rişul mai tîrziu ca în alţi la două ture bunchereie lanurile ţării. Eu, de două
cest an, să stabilească di analizelor şi dezbaterilor niat „Gloriile" în şir in ani, ne vom strădui să-l pline. zile am venit din Banat,
recţiile prioritare de ac din adunările generale de dian, pornind spre „Dealul terminăm la timp — arăta G.tâul era înalt şi fru unde a început mai devre
inginerul Lucian Dchel, do
ţiune în vederea realizării Ia I.E. Deva, T.E. Haţeg, Sîrbiului", unde — subli la S.M.A. Ilia. Sîntem bine mos. Mustăţile spicelor te me secerişul griului. Am
nia cu satisfacţie Alexe
înţepau sub braţ. Pînă să
exemplare a tuturor indi Antreprizele de construc Mari.ş, vicepreşedintele bi organizaţi pe toate frontu surprindem, eu aparatul fost să-i sprijin".
Pe tarlaua „La piatră",
catorilor de plan şi a an ţii hidroenergetice Rîu roului executiv al consiliu rile de lucru, iar utilajele de fotografiat, câteva ima mecanizatorii Traian Uri-
gajamentelor asumate în Mure-Retezat, C.M. Valea lui popular comunal —, sînt puse la punct. gini, intrăm în vorbă cu şan, Gheorghe Suba şi Sa
fără ' să stea „preţ de o ţi într-adevăr, mecanicii cei de pe „Glorii". Toţi bin Crişan, împreună cu
Sabin Pitic, Viorica Ma-
LONEA: tâncoiu, Sofia Oulda şi
Domnica Munteanu, coo
SECTORUL IV — peratorii aflaţi pe săniile
ÎN FRUNTE preselor de balotat elibe
rau terenul de paie. După
De la începutul aces ritmul în care munceau
tei luni — ne-a informat ne-am dat seama eă se
tovarăşul Ilie Păducel, grăbesc să-i ajungă din
secretarul comitetului de urmă pe combineri.
partid de la I. M. Lonea
—, sectorul IV deţine Ritmuri bune !a
locul fruntaş pe mină,
avînd la zi aproape 2 400 Sîrbi şi Teiu
tone cărbune de bună La ciţiva kilometri
calitate extras peste locul unde secerau cei
plan. începînd de la la Ilia se aflau ianur
şeful sectorului, mais C.A.P. Sîrbi. Găsim
f
trul minier Aurel Ne- cru o ormaţie de combi
lepcu, continuind cu mi ne, la volanul cărora se
nerii şefi de brigadă Iosif aflau Nicolae Petrusc, A-
Clamba, Grigore Mîn- chim Cărmăzan, Viorel
dru(. Anton Florea, în Todca. Roman Olarii, Ioan
tregul colectiv al secto Rusii, Virgil Iara şi Pc-
rului acţionează cu răs trişor Crîsnic. împreună
pundere şi dăruire pen cu mecanizatorii se afla în
tru ca producţia supli câmp şi Teodor Solomon,
mentară de cărbune să MiRCEA LEPADATU
crească necontenit. Pe lanurile C.A.P. Ilia secerişul griului ii.se desfăşoară in ritm susţinut. In imagine, formaţia de combine, surprir
să la secerat in tarlaua din „Dealul Sirbiului (Continuare în pag. a 2-a)