Page 82 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 82
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. « 305
Comisia inginerilor şi tehnicienilor
se afirmă prin strădanie şi eficienţă
15.00 Telex
Potrivit orientărilor date La uzina de preparare a piesele şi subansamblele 15.05 Olum
de Congresul al XlI-lea fost generalizată tehnolo cu mare solicitare fizico- 15.30 magh Emisf
şi Conferinţa Naţională ale gia de clasare a sterilului mecanică în procesul de lor)
partidului, de tovarăşul rezultat clin procesul de producţie sînt reproiectate i.0,30 Inchii
Nicolae Ceauşescu la con flotare şi recircularea frac şi fabricate înainte de u- 20.00 lui. Teleji
sfătuirea de lucru cu ca ţiilor grobe în circuitul de zarea celor vechi, ceea ce lor)
drele din minerit, comisia măcinare-clasare. reduce considerabil timpul 20.20 Aetna
nomic
inginerilor şi tehnicienilor In colaborare cu şpeoia- de reparaţii şi întreţineri 20,35 Sul»
a comitetului sindicatului lişti ai I.C.I.T.P.L.C.I.M., şi îmbunătăţeşte calitatea gust
de la E.M. Deva acordă o comisia inginerilor şi teh acestor lucrări. Căci, o 20,45 Mare!
atenţie deosebită promovă nicienilor tot de la uzina bună parte din reparaţii şi Iuţi oţi
rii active a progresului de preparare a lucrat vre întreţineri se reduc, de 21.05 Film
tehnic, a tehnologiilor mo me îndelungată pentru in fapt, la înlocuirea pieselor ţăton
derne de lucru. In acest troducerea în tehnologia uzate cu cele nou fabri 22.20 lor). Teleji
cadru, un loc central îl cate. 22.30 Inchii
ocupă aplicarea măsurilor Comisia inginerilor şi lui.
cuprinse în programul pri Din activitatea tehnicienilor de la mina şi
vind creşterea productivi uzina de preparare este
tăţii muncii şi îmbunătăţi organizaţiilor preocupată ca şi în conti
rea nivelului tehnic şi ca sindicale nuare să abordeze cu în
litativ . al producţiei, redu drăzneală şi cu aceeaşi e-
cerea consumurilor de ma ficieiiţă problemele tehni
terii prime, energie şi ce de fond ale producţiei. BUCURE
combustibil. de flotare a unor utilaje în această orientare ne dioprogran
I a ordinei
Un important număr de moderne, între care celu ocupăm cu intensitate de Brigadierul Constantin Ciob&noiu şi inginerul şei al minei Paroşcni, Ion D&buleanu tură; 7,00
idei şi teme abordate şi so lele cu turboagitaţic, cal efectuarea unor studii pri In iutimpi
luţionate prin activitatea culatorul tip ECAROM-800, vitoare la introducerea u- constată că totul este pregătit pentru tăierea mecanizată a cărbunelui. August; 8
comisiei au in vedere me cu ajutorul căruia se ur nui sistem de dispecerat sei; 8,10 (
canizarea lucrărilor mi măreşte şi se reglează pa în transportul subteran, a lor; 0,00 1
9.05 Răsp
niere, automatizarea între rametrii tehnologici ai pro unui sistem tv. cu circuit rilor; 10,00
gului flux din uzina de dusului de flotare. Intr-un închis la rampele puţuri 10.05 Muzi<
II in ţările
preparare a minereurilor, v'itor apropiat întregul lor, continuarea experimen JURNALUL SOCIAL Muzică eo
precum şi modernizarea proces tehnologic va fi'con- tării unor reactivi care să tin de ştii
tehnologiilor existente. în- dus prin calculator, ceea reducă efortul valutar al ruselul 'co
tr-o astfel de orientare, în ce va constitui o premieră ţării, introducerea şi ge BILANŢUL PERIOADEI IANUARIE - IUNIE 1984 hlieitate;
Ştiri; 12,05
prezent se află în curs de în domeniul preparării mi neralizarea unor perfora XX; 12,25 .
extindere dotarea abataje nereurilor. toare cu performanţe ridi In domeniul industriei uşoare : clorului; 1
lor cu dispozitive de în O importantă dezvoltare cate, în vederea creşterii (Urmare din pag. 1) ră radio-t
<3; i;
i
cărcare a găurilor lungj a căpătat producţia pro înălţimii subetajului la în activitatea de extracţie a minereu — Locul I: Intr. tricotaje Hunedoa- i t; ;
de mină cu exploziv pulve prie de piese de schimb, metoda de exploatare utili rilor : ra- 436 puncte (locul IV pe ţară). ' şt'n , 10,05
muzică p
rulent şi furtune antistati- zată Ia mina noastră. — Locul I : E. M. Deva — 964,2 — Locul II: Intr. confecţii Vulcan ( lia‘<; ig,25
348 puncte
zate, confecţionarea meca al cărei volum se ridică puncte (locul I pe ţară) al Radiote
nizată a burajului pentru anual la cîteva milioane de Ing. ION FRÎNCU Locul II: E.M. Mintia—Veţel — — Locul III: Intr. încălţăminte Hu- J \ Coordonat»
nedoara — 256 puncte
Sfatul mei
găurile de mină, tehnici lei. Apreciabil este acest preşedintele comisiei : - 864.3 puncte (locul III pe ţară) — Locul IV : „Vidra" Orăştie — 129 l letin de ş
care au determinat creş efort prin faptul că se lu inginerilor şi tehnicienilor v _ Locul III: E.M. Coranda—Certej puncte. ) molia revo
terea considerabilă a pro crează în perspectivă. Adi de pe lingă comitetul — 854,3 puncte In domeniul silviculturii: ) 1944; 17,30
ductivităţii muncii. că,. pe baza unor studii, sindicatului al E.M. Deva teee; 17,40
Locul IV: I. M. Hunedoara — — Locul I: Inspectoratul silvic IIu- 1 mâne; 18,C
9,6 puncte. nedoara—Deva — 715,1 puncte ! Radiojurno
ternaţional
• în ramura prospectării şi explorării (locul III pe ţară). ) Muzică, ii
Mobilizare organizare bună geologice : 655,3 • In domeniul poligrafici : I) Radiojurna
— Locul I,: I.P.E.G. Deva
— Locul I: Tipografia Deva — 455 i
rt * La s
puncte (locul IV pe ţară). puncte. / V? zi înlr- (
zultatele
• în domeniul energiei electrice : expres; 23
— Locul I: I.E.I.R.I.E.D.E.E.T. Deva II. CONSTRUCŢII : de operetă
— 402,0 puncte. nescu şi V
5,00 N on .•
• în domeniul metalurgiei : i Subramura organizaţii de construcţii-
— Locul I: C.S. Hunedoara — 136,3 montaj locale :
puncte (locul V pe ţară). — Locul I: T.A.G.C.M. Deva — 376
• în domeniul maşini-unclte, mecanică puncte.
fină şi scule : Alte ministere economice cu activitate
— Locui I: I.M. Orăştie — 428,4 de construcţii : '
puncte. — Locul I: I.A.C.M.M. Petroşani — DEVA: )
în domeniul mecanizare-utilaj minier: . 632,7 puncte torie — sa
Cancan £r
— Locul I: I.P.S.R.U.E.E.M. Petro — Locul II: I.A.C.R.S. Hunedoara — HUNEDOA
şani — 168,1 puncte 339,1 puncte Nr—.'e (Mi
— Locul II: I.U.M. Petroşani — 152,4 — Locul III: A.C.M.R. Deva — T «aici
(i crn —
puncte 200,5 puncte. cerea Via;
— Locul III: U.U.M.R. Crişcior — în domeniul comerţului cu ridicata : Căluţul să
36.3 puncte. — Locul I: I.C.R.T.I. Deva — 251,7 l ta); PETR
In domeniul prelucrării cauciucului puncte (locul I pe ţară). ^ i amintirilor
(Parîng);
şi maselor plastice : In domeniul recuperării şi valorifică- ) nirea); Mi
— Locul I: „Chimica" Orăştie — 554,4 rii materialelor refolosibilc : I — seriile
LUI
bric);
puncte (locul VI pe ţară). — Locul I: I.J.R.V.M.R. Deva — I Zambezi (
In domeniul materialelor de construc 402,0 puncte (locul I pe ţară). J CAN: In<
ţie : • In domeniul gospodăriei comunale : ţ pria dorit:
— Locul I: I. „Marmura" Simeria — — Locul I: G.I.G.C.L. Deva — 836,0 1 LONEA: 1
nerul);
P:
331,1 puncte puncte. ■' şa (Muncit
— Locul II: I.M.C. Deva — 294,0 In domeniul cooperaţiei meşteşugă- ţ SA; Bici
rcsc);
U
puncte reşti: U.J.C.M. Deva — 515,0 verde (Re
— Locul I:
(Urmare din pag. gata — aflăm de In Lucia l - Locul III: I. Lianţi Deva — 206,0 puncte. Tunase
puncte.
I-1I (Stcai
Oniţă, inginerul şef. al u- BARZA: (
inginerul şef al cooperati nităţii, prezentă permanent Combinele — in asalt Se impune ca în toate de partid să acţioneze gajamentelor asumate, numai cu
vei, care avea motive în alături de eombineri — 30 unităţile economice ale cu hotărîre pentru mobi pentru a întâmpina cu (Minerul);
ultimul n
temeiate să fie mulţumit ha din cele 100 ba culti continuu în lanurile tic realizări deosebite ziua Bani gre
de felul în care se desfă vate. Aici cei care dau bă judeţului, dar mai cu lizarea tuturor forţelor de 23 August si Congre GEOAG1U
şoară campania griului. în tălia griului sînt combi- seamă In cele ou restanţe în vederea îndeplinirii in sul al XIII-lea al Parti păgină (C
HAŢEG:
două zile a fost sece nerii loan Troznoi, Rob in organele şi organizaţiile tegrale a sarcinilor şi an dului Comunist Român. Lush Han
rată o s u p r a f a ţ ă Sîrbu, Gheorghe Brîndu- Strada pe
de 40 ha şi produc CALAN :
jln (Casa
ţiile sînt destul de bune. şescu, Iosif Pudureanu, MERIA: C
Şi aici, activitatea se de Romulus Horei, Doru Dră- (Mureşul)
rula în flux, în urma com gănescu, fraţii Liviu şi Adunările generale ale oamenilor muncii despre dr
binelor venind cu presele Dorel I-Ierci. care asigurau
de balotat mecanizatorii
Viorel. Crişan şi Marian transportul boabelor în ba (Urmare din pag. 1? ficiarii interni şi externi structura, sortimentaţia şi eficienţei economice a în
Petru. ză şi mecanizatorii Moise le solicită. la parametrii calitativi sta tregii activităţi productive.
Pregătite şi desfăşurate
La C.A.P. Teiu, luni, se Birăesc, loan Ciupci, Io- în marile unităţi side Colectivele muncitoreşti biliţi prin contracte, asi sub îndrumarea şi condu
cerişul griului a fost or sif Monduea şi Iosif Simoc, rurgice ale judeţului, C.S, de la I.M.C. Deva, Lianţi gurarea competitivităţii cerea directă a organelor Timpul
ganizat şi s-a desfăşurat în Hunedoara şi mai cu sea Deva, „Marmura" Simeria, produselor româneşti pe şi organizaţiilor de partid, azi, 25 iu
condiţii bune. reuşindu-se care balotau paiele şi eli mă la C.S. „Victoria" Că- I.P.L. Deva,, I.F.E.T. Deva, piaţa externă, paralel cu adunările generale ale oa va fi in i
ca pînă seara să se dea berau terenul. lan, se. va insista asupra I.P.I.C.C.F., de Ia cariere găsirea de noi căi In ve Cesr’i va
găsirii căilor privind mai le şi balastierele din judeţ derea reducerii substanţia menilor muncii se consti noaptea
buna organizare a produc vor milita pentru intensi le a importurilor, prin asi tuie în puternice manifes amiaza, c:
dea avers
ţiei şi a muncii, întărirea ficarea ritmului de livrare milarea în fabricaţie a noi tări de afirmare plenară a ţite de c
Activitate rodnică în legumicultura ordinii şi disciplinei, folo a t u t u r o r materialelor produse, piese, subansam- democraţiei noastre munci ce. Vlntu
sirea cu randament ma de construcţii necesare pe ble de care economia noas toreşti, înt-r-o hotărîre u- rat, eu ir
l’n grădina de legume a C.A.P. Beriu se acţionează xim a capacităţilor de pro şantierele de investiţii, îm tră naţională în plină dez nanimă, de nestrămutat a pină la 30
vest.
Tei
intens la întreţinerea culturilor şi la recoltarea legu ducţie, îmbunătăţirea cali bunătăţirea permanentă a voltare are nevoie. comuniştilor, a tuturor co me vor
melor de sezon. Se lucrează la cea de a doua praşilă tăţii produselor, recupera calităţii acestora, recupe Repere prioritare ale a- lectivelor de muncă de a 10 şi 15 ţ
coborlte,
rea grabnică a restanţelor acţiona fără preget,. cu între 22
la fasole, ardei şi tomate şi la recoltarea cepei, rarea restanţelor din pri nalizelor, dezbaterilor şi
acumulate la cocs metalur mul semestru al anului. întreaga capacitate, pentru
verzei de vară şi mazării. Pînă în prezent au fost gic şi fontă cenuşie, ono măsurilor ce se vor stabili înscrierea în cartea de o- La mut:
în prim-planul dezbate
livrate unităţilor de desfacere 15 tone ceapă, 16 tone rarea ritmică, în avans a rilor din .adunările genera de către adunările genera noaire a muncii a noi şi in genera
va fi mai
varză şi 32 tone mazăre. Recent a început recoltarea sarcinilor la export, intro le ale colectivelor care au le ale oamenilor muncii remarcabile împliniri prin tea şi
ducerea noului în procesul trebuie să constituie îmbu care vom cinsti măreţele după-amii
dovleceilor. Printre cele mai harnice legumicultoare sarcini la export trebuie nătăţirea nivelului tehnic cădea avt
de producţie, asimilarea de evenimente din viaţa po soţlte d<
se numără Magdalena Damian, Maria Petraş, Elena să se situeze înalta răspun şi calitativ, competitiv şi porului român: aniversarea trice. Vîi
noi mărci de oţeluri şi ti- dere ce revine fiecărui om
Totoi, Irina Nicula, Safta Ştefănie, Domniei) Ilie, de fiabilitate al produse a patru decenii de la eli intensifici
podimensiuni de .laminate, al muncii privind realiza la tare c
Ana Tomuţ, Ioana Tătar, Sofia Ştefănie, Doina Ari- lor, intensificarea ritmuri berarea patriei şi Congre vest. Izo
a altor produse pe care rea prioritară a producţiei lor de creştere a producti sul al XIII-lea al Partidu
nescu şi altele.
economia naţională, bene».- Sostinate exportului, în vităţii muncii, creşterea lui Comunist Român !