Page 85 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 85
eaaefta» aaS *j*
îâăM*? i'
Vizita oficială de prietenie a şefului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
statului Volta Superioară,
fâ j Thomas Sankara, în tara noastră
S n O A L I S M l T CEREMONIA VIZITĂ PROTOCOLARĂ
SOSIRI!
Căpitan Thomas Sankara,
LA BUCUREŞTI preşedintele Consiliului Na şedintele Republicii Socia
liste* România.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C ţional al Revoluţiei, şeful întrevederea, premergă
miiw.uMmiHiinîn U LAR J U D E Ţ E A N Republicii Socialiste Româ statului Volta Superioară, toare convorbirilor oficia
La iuvitaţin preşedintelui
nia, tovarăşul Nicolae â făcut, miercuri după- le, s-a desfăşurat într-o
Ceauşescu, miercuri, 25 iu amiază, la Palatul Consi atmosferă cordială, prie
lie, a sosit într-o vizită liului de Stat, o vizită pro tenească, de stimă şi înţe
Anul XXXVI, nr. 8 306 JOI, 26 IULIE 1984 4 pagini — 50 bani oficială de prietenie în tocolară t o v a r ă ş u l u i legere reciprocă.
Nicolae Ceauşescu. pre
ţara noastră, căpitan
Thomas Sankara, preşedin
tele . Consiliului Naţional ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ al Revoluţiei, şeful statului
Volta Superioară,
Vizită înaltului sol al La Palatul Consiliului România şi Volta Supe
poporului volte? în Româ de Stat au început, mier rioară în domeniile minier,
nia, convorbirile la nivel curi după-amiază, convor geologiei, agriculturii,
secerişului la grîu: acest prilej reprezintă o birile oficiale între tovară transporturilor, învăţămân
înalt ce vor avea loc cu
şul Nicolae Ceauşescu, pre
mărturie a dorinţei celor şedintele Republicii Socia tului şi ocrotirii sănătăţii,
nici o clipă pierdută, nici un bob risipit două state de a promova Thomas Sankara, preşedin însărcinând • pe membrii
liste România, şi căpitan
relaţii strânse de colabo
două
celor
să
delegaţii
rare pe tărîm politic, eco tele Consiliului Naţional examineze, în timpul vizi
Cele- două cooperative a- zi unitatea a primit în stea cit mai puţin timp la nomic, tehnico-ş ti iuţii ie şi al Revoluţiei. şeful sta tei, modalităţile concrete
Sricblc de producţie din sprijin-cinci combine veni- descărcarea bu-ncherelor de cultural, de a conlucra mai tului Volta Superioară.
comuna Băcia au de re -te de la S.M.A. Haţeg. Ast boabe. activ pe plan internaţional de acţiune pentru extinde
coltat în această perioadă fel că. în două zile de lu Modulul de combine este în lupta pentru soluţiona La convorbiri participă rea legăturilor bilaterale
350 ha cu grîu. în ambele cim, s-au recoltat 30 ha cu asigurat cu atelier mobil, rea în interesul tuturor persoane oficiale, române pe baze reciproc avanta
unităţi bătălia secerişului grîu. Dragoş Visirin, ingi alimentarea combinelor cu popoarelor a marilor pro şi volteze. joase.
a început în pyma zî a nerul şef al cooperativei, combustibil so face în bleme ca,ie preocupă ome în cadrul primei runde
acestei săptămâni. ne-a spus : cîmp, undo a fost adusă nirea. Opinia publică din A fost exprimată eon-
— Avem, atît la Tîmpa, — Urmărim să utilizăm şi o cisternă cu apă. ţara noastră îşi exprimă de convorbiri cei doi pre . vingerea că în ' cadrul con
cât şi la Băcia holde de Ia întreaga capacitate com- Luni â început recolta convingerea că înţelegerile şedinţi au prezentat acti vorbirilor se Va ajunge la
grîu frumoase — ne spu rea grâului şi la Coopera care vor fi convenite cu vitatea şi preocupările înţelegeri care vor asigura
nea Traian Cristoi, secre tiva agricolă de producţie prilejul acestei vizite vor celor două ţări şi popoare, o bază largă şi un conţinut
tarul comitetului comunal în comuna Bâcia din Tîmpa, cînd au intrat impulsiona colaborarea ro-
de partid, primarul comu în lan combinele conduse mâno-volteză în toate do consacrată dezvoltării cco- tot mai bogat raporturilor
nei. Realizînd o puterni de Emilian Dara, Ioan A- meniile de activitate, în nomico-sociale a ţărilor lor, româno-voltexe. în intere
că mobilizare de forţe, or- binele pentru a asigura se runeutennu şi Ioan Dobra interesul şi spre binele ridicării nivelului material sul şi spre binele ambelor
ganizînd bine munca am cerişului un ritm înalt. în — mecanizatori cu multă ţărilor şi popoarelor noas şi spiritual. ţări şi popoare, al cauzei
început secerişul griului cu acest scop intrăm îp lan experienţă. Unitatea are tre, al cauzei păcii, des
hotărîrea fermă de a strîn- imediat ce se ridică î-OUa. cultivată cu grîu o supra tinderii şi cooperării in Apreciind bunele relaţii generale a păcii, înţele
ge recolta într-un timp cît la prînz facem o pauză de faţă de 150 ba. iar în pri ternaţionale. existente între ţările noas gerii şi conlucrării între
mai scurt şi fără pierderi, masă scurtă — aducem mele două zile de lucru Ceremonia sosirii şefului tre, preşedinţii Nicolae naţiuni.
în acest scop membrii bi tnîncare caldă în cîmp —, s-au recoltat circa 20 ba. statului Volta Superioară Ceauşescu şi Thomas San Convorbirile so desfă
roului comitetului comunal iar seara ne oprim doar Şi aici se munceşte cu se a avut loc pe aeroportul
de partid, deputaţii sînt când • se întunecă. Trans riozitate şi răspundere, Ur- O topeai. itara au evidenţiat posibi şoară într-o atmosferă
repartizaţi pe formaţii şi TRAIAN BONDOR lităţile dezvoltării colabo cordială, de stimă şi înţe
sectoare de lucru stabilin- portul recoltei la baza de (Continuare în pag. a 4-a) rării şi cooperării dintre legere reciprocă.
recepţie este organizat în
du-i-se fiecăruia ce are de asa fel încât combinele să (Continuare in pag. o 3-a)
făcut pentru a se asigura
o bună desfăşurare a acti
vităţii pe ogoare. Ne stră ADUNĂRI GENERALE ALE
duim — avînd în frunte
organizaţiile de partid — OAMENILOR MUNCII
să desfăşurăm toate lucră
rile câmpului — secerişul,
eliberarea terenului, însă-
mînţarea culturilor duble, Productivitatea muncii -
întreţinerea şi recoltarea
legumelor, adunatul fura
jelor etc. — în timp optim, „cap de afiş“
cinstind cele două mari e-
venimente ale anului — a în acţiunile colectivului
40-a aniversare a revolu
ţiei de eliberare socială şi
naţională, antifascistă şi Adunarea generală a re-
„în scopul creşterii con
antiimperialistă şi cel de prezen ta nţi lor oamen ilar tinue. într-un ritm dinamic
al XlII-lea Congres al muncii din Secţia turnăto a productivităţii muncii,
partidului — cu noi succe rie III a C. S.' „Victoria" este necesar să fie mai bi
se în toate domeniile de Călan şi-a desfăşurat lucră ne aprovizionate eu mate
activitate.
La Cooperativa agricolă rile în atelierul de lăcătu- rii prime şi materiale toa
de producţie din Băcia au şerie. te locurile de muncă — a-
„Stă în puterea noastră
intrat în lan, în prima zi — sublinia tînărul turnă- răta lăcătuşul Martin Ma
de seceriş, combinele con to r-f or m a to r A n t inogen ghiari. Nisipul cuarţos, tu
duse de Aurel Oprea, Lo- Şinca — să amplificăm re burile de bioxid de car
v
rînez losif şi Gheorghe In unităţile “din Consiliul unic agroindustrial Cătom-secerişul grîHlui se desfăşoară în zultatele bune obţinute pî bon, praful d« mangan etc.
Danciu, mecanizatori pri ritm din ce în ce mai iutens. trebuie aduse ritmic. Pen
cepuţi si harnici. A doua nă în prezent, pentru a tru eliminarea timpului.
întâmpina cum se cuvine pierdut la identificarea
marea* sărbătoare de Ia 23 modelelor, propun ca bene
August şi Congresul al ficiarii interni cînd soli
A N U L 4 0 A L L I B E R T Ă Ţ I I P A T R I E I XlII-lea al partidului. Mă cită piese, să aleagă şi mo
refer, în special, la creş delele potrivite".
terea productivităţii mun
Aceeaşi grijă pentru fo
A c I i v i t a t e s u s ţ i n u t a p e n t r u î n d e p I i n i r e cii...". losirea Ia maximum a tim
a
Ioan Sora, preşedintele pului de lucru au manifes
comitetului sindicatului din
e x e m p l a r â a p l a n u l u i secţie şi inginerul Matei ta t-o şi ceilalt.i vorbitori.
Coroescu, şeful secţiei, au „Aprovizionarea este pro-
blema-cheie, declara mais
Pe drumul de fier — împliniri ale vredniciei precizat că pe iunie 1984 trul Ion Nicolae. De ase
prevederile la productivi
tatea muncii au fost depă menea, trebuie să fie pusă
la punct şi o bancă de
împreună cu maistrul „Treburile aici", ne-am lucrătorilor formaţiei com tralizare eleotrodinamică. şite cu 10,62 la sută, iar date a secţiei, o documen
principal Dumitru June, convins la faţa locului, în plexe. conduşi de picherul Spuneam ,.e vina lor că pe întregul semestru s-a taţie tehnică amănunţită
obţinut pe fiecare om un
coordonatorul lucrărilor de semnau lucrări • de protec Ioan I-Ierbei, ajutat de şe nu-s aici", fiindcă au ter plus de 4,24 tone piese pentru toate piesele tur
cale ferată ce se execută ţie a instalaţiilor din cale ful de echipă Reicb Mihai minat aceste lucrări cu turnate. La acestea trebuie nate".
bi zona Mintia—Cîiripuri şi vecinătate, precum şi şi a ceferiştilor — con mult înainte de termenul adăugate depăşirile obţinu Ştefan Iunăşi, şeful unei
Surdue, am coborît din o prevăzut în plan... te la indicatorii fizici: 124,6 formaţii de electricieni, a
tren în staţia Mintia, ve Odată ajunşi la Ilia, am tone lingotiere realitate
nind dinspre Deva. dat şi de lucrătorii de la suplimentar şi un plus de MARIN NEGOIJÂ
— Dacă tot vreţi să a- Ritm şi calitate în realizarea căi ferate. Primul dintre 18.5 tone piese pentru in
f'Iaţi amănunte în legătură ei a fost maistrul principal tern şi terti. (Continuare în pag. a 3-a)
cu munca noastră, atunci INVESTIŢIILOR Alexandru Ţundrea, şeful
să începem... cu începutul, punctului de lucru din sta
adică cu lucrările execu ţia Ilia, care ne-a spus: ÎN ZIARUL DE AZI :
tate în aceasta staţie, din „Lucrările pe care le exe
iunie 1982 pină în prezent. modificări la linia de con structori de clădiri, avîn- cutăm cuprind, de fapt, în • ANUL 40 AL LIBERTĂŢII PATRIEI. Bunila —
Pe oamenii din formaţia tact. du-1 şef de echipă pe afara celor din această comuna unde tradiţia se perpetuează la noile
complexă condusă de mais Ne continuăm drumul pe Gyorgy Mihai II. Primii staţie, întreg tronsonul pînă
trul Ion Drăgoescu şi şe calea de fier. au înlocuit acarul cu siste dimensiuni ale prezentului
ful de echipă instalator Mi — Nici la staţia Brăniş- mul automat de control şi la Câmpuri Surdue. Din • Muzeele hunedorene — prezenţe active în
hai Spătaru nu-i vom mai ca nu vom reuşi să-i a- dirijare a circulaţiei, iar volumul de lucrări înscri- opera de educare patriotică, revoluţionară a
întâlni însă aici, pentru că ceilalţi au construit o clă oamenilor muncii
câ şî-au terminat treburi bordăm pe lucrătorii dum M1RCEA DIACONU
le ia sfîrşitul semestrului neavoastră ? dire în care s-a amplasat • Cînd florile ne inspiră iubire de frumos
I şi au plecat. — Nici. E... vina lor ' A întreaga aparatură de cen (Continuare in pag. a 3-u)