Page 86 - Drumul_socialismului_1984_07

drumul SOCIALISMULUI
> 2

ANUL 40 AL LIB

Bunila— comuna unde tradiţia se perpetuează 16,05 Se T<
15.00

20.00 Tc
Sa noile dimensiuni ale prezentului 20.20 Ai
101
20.35 no Sc
ba
M'
ba
21,10 Rc
iv
21.35 Fi
(a
22.20 Tt
Ioj
• Număr de locuitori
Situată în munţii Poia­ — 964.
na Ruscăi, la o altitudine • Număr de gospodă­
de peste 800 metri, co­ rii — 317.
muna este compusă din • Comuna dispune de:
BUCI
cinci sate, cu nume fru­ 303 ha arabil, 1917 ha dioprog
moase, descinse parcă fineţe, 820 ha păşuni. La ordi
din legendă — Bunila, tură; 7
Cernişoara Florese, Po­ In intii
August
ieniţa Voinii, Alun şi Va- COMUNA sei; 8,1
du Do-br.îi. Data întemeie­ ÎN CIFRE lor; 8,5
rii aşezărilor nu se cu­ rii Pro
Ietin di
noaşte cu exactitate dar dem a
cert' este că ciobanii, în • 213 oameni lucrea­ ; Buletin
ment f
drumurile lor cu oile prin ză în minerit şi indus- I că popi
munţi, cu multe veacuri ! trie. I Armoni
în urmă, atraşi de frumu­ • In g o s p o d ă r i i ­ tin de
seţea locurilor şi bogăţia le populaţiei cresc 493 română
păşunilor, au adăstat aici bovine, 2 843 ovine, 408 Publicit
de ştiri
definitiv, înjghebîndu-şi porci. folcioru
gospodării şi punînd, ast­ • Anul acesta, pînă tehnico’
fel, piatra de temelie a UN OM Şl O PASIUNE DE-O VIAŢĂ în prezent, comuna a vanprer
De ia
actualei comune. «Aşa se Roşu in obraji, lat m la noi, la Bunila, avem pă­ predat Ia fondul de stat univers
şi explică, de fapt — ar­ spate, fire curioasă, sfătos şune din belşug. Am în o- 120 animale — bovine, de ştiri
gumenta Gheorghe Her- - acesta este Aurel Her­ gradă vaci şi viţei, porci, ovine, porci —, 155 hl ră rom
muncii
ban, primarul comunei, el ban din Bunila. A fost, vre­ păsări multe". „Ni s-a spus, lapte de vacă şi de d •’azel
5
însuşi gospodar de frun­ me de peste trei decenii, de la primărie, că vă nu­ oaie, 1 800 kg lină ş.a. MARE MEŞTER, VREDNIC GOSPODAR... f \ i
te al Bunii®!, cu multe lucrător apreciat la între­ măraţi printre cetăţenii ca­ k „ de
animale în ogradă — că prinderea minieră Teliuc. re predau in fiecare an Va sil e Gruniţan -Bu rsoniu şi la C.A.P. şi in gospodă­ noastră:
te clnt,
oieritul, împreună cu In creşterea oilor insă are cantităţi mari de produse şi soţia sa-, Evuţa, au fost ria proprie, fiind un vred­ Eram n
| creşterea ' vitelor, a rămas o vechime aproape egală la fondul de stat". „Aşa şi sint consideraţi in co­ nic crescător de aa'male, serii: *
vista in
■I şi azi principala îndelet- cu virsta sa — adică peste este, că înţeleg datoria ce mună ca unii din cei mai cu ograda mereu plină. 19,30 R
| nicire şi sursă de trai a 50 de ani. Îşi aduce amin­ ne revine nouă, oamenilor de vază gospodari. Mai Nici acum, la cei 7.1 de O zi în
i oamenilor de la noi". te: „Abia am învăţat să din satele de munte, de a mult, Vasile Gruniţan, om ani ai săi, „n-a pus bar­ ne din
Ys-ului‘
| In cele patru decenii de umblu şi să vorbesc şi am contribui cu carne, lapte, născut şi crescut la poalele da jos“, deşi, zicea, îl- cam 5,00 Noi
) edificare socialistă a pa­ fost IZimis să păzesc oile. brinză şi altele ia asigtr pădurii, şi-a descoperit de lasă puterile. Dar tot mai
triei, Bunila, la fel ca Mai apoi am avut oile rarea hranei poporulw. In tinăr vocaţia de construc­ merge la coasă, tot mai
toate localităţile patriei, mele. Au fost ani cind - anul trecut am predai la tor şi meşter în cioplitul rosluisşte o roată de car
este implicată activ în deşi lucram la mină - am fondul de stat 130 kg caş, lemnului. A început intri ori drege o punte sau un
procesul construirii noii crescut peste 100 de ol. mult fapte de vacă, lină să Iacă roţi şi căruţe. Apoi gard prin sat. Mai creşte
societăţi. Astăzi comuna Acum am 21 de oi şi îm­ şi alte produse". „Ce veţi să înalţe grajduri şi săla­ şi animale. Chiar dacă nu
i este complet electrifica- preună cu Aron Rădaone, şe din lemn — cea mai la DEVA
! tă, iar casele arătoase şi Arsene Gheorghiţesc, loan preda in acest an ?". indemină materie primă a- aşa multe ca pină in urmă toare (1
Zuzuc (
I solide au luat locul celor Gruniţan, Aurel Costea şi „M-am angajat la 140 kg colo, la munte. Cile finitini cu ciţiva ani, dar o vXâ, RA: D>
i mărunte, din lemn şi a- Petru B o bora am alcătuit caş, 21 kg de lină, o ju­ sint in Bunila — aflăm - un porc, doi cai, ciieva oi (Modern
coperite cu paie. in co­ o turmă. Oaia işi găseşte nimea, un viţel şi o oaie, el le-a Incit, ca şi nume­ tai mai ţine. Aamiaiele în cald pe:
(Mocîcrn
mună există o reţea co- mincarea pe orice loc, ’ar plus lapte de vacă". roase alie lucrări edUitaz- curtea ţâra nu'.fi înseamnă toarcere,
> mercială bine pusă la NANA CLARA gospodăreşti. A ajuns meş­ bunăstare şi vrednica, iar ra); Dr
punct, cu magazine mixte Dacă facem abstracţie dc ter priceput. Dar nu şi-a el aşa s-a ştiut, aşa vrea (Arta);
< in fiecare sat. De aseme­ DRUMUL LAPTELUI cutele cc-x brăzdează faţa, uitat menirea şi rostul de să ramină: un bun moşier, ţul amil
nea, în toate localităţile de părul alb şi de Aorba-i ţăran. Şi-a făcut datoria un v ediic gospodar ! Stejar,
r
acesteia funcţionează că- Dintotdeauna Bunila, oa­ surilor înscrise in Progra­ domoală, liundu-ne numai (Unirea)
! mine culturale şi şcoli, în menii ei s-au ocupat cu mul unic — la tradiţionala după hărnicia in muncă şi cări (7
agerimea minţii, putem a-
jurul cărora — ţinea să p ă stări tul. Dintotdeauna ocupaţie de creştere a ani­ firma, fără rezerve, că )•' 'N®pi-ţ ;
sublinieze Miron Herban, ciopoarele de mioare au malelor. In mod deosebit a nana Clara 15 o bora îşi tră­ ( —i-a
ieşte acum, la cei peste 82
secretar adjunct al comi­ hălăduit pe munţii din ju­ oilor, care au perspective de ani ai săi, a doua, ori, j lista, dc
tetului comunal de partid . rul comunei. Tot de otita certe să se înmulţească poate, a treia tinereţe. „A (Luceafă
— gravitează o bogată şi vreme de la stinile Buni­ substanţial de acum înain­ rămas aceeaşi femeie apri­ Măriei
: permanentă activitate cul- lei laptele a coborit zi de te, înlrucît, condiţiilor bune gă şi vrednică, ca in ti­ i LA: Rev.
nereţe —- arăta primarul
tural-educativă. zi spre oraş. Adus cu do­ de păşuna t existente în comunei. Ţine o gospodă­ j HRICAN
niţele, pe cărările şerpui te zonă li se adaugă avanta­ rie cum nu slut multe în I (Retezat)
intr-adevăr, Bunila este ale munţilor, laptele Buni­ sat şi este mereu pri­
comuna în care tradiţia jele unei îndelungate ex­ ma in muncă şi la C.A.p. Scatiu —
oieritului şi creşterii ani­ lei continuă să coboare şi perienţe. Aşa se face că — Chiar tot fruntea n-am ua roşie
azi spre oraş. Ca un riu astăzi, practic, nu este gos­ fost — zice ca, cu modes­ : Galbenul
malelor se perpetuează, neîntrerupt ce-şi trage vi­ podărie care să nu aibă oi, tie. Dar adevăru-i că de
dar la noile dimensiuni goarea din pi ral ele mici, cind s-a înfiinţat „ceapeul“ ■ culoarea
ale prezentului. „Iar Pro­ izvorite din munte. Chiar la nivelul comunei existînd eu am fost tot în rost. Nici i ORAŞTIJ
gramul unic de creştere dacă, in aceşti ani căile circa 6 000 de oi, dintre o zi n-am lipsit, mereu la ! o şl.reng,
muncă, unde m-or chemat
a producţiei agricole ve­ de legătură ale comunei care aproape jumătate sint brigadierii. Apoi, iute a- 1 zile şi ti
getale şi animale în gos­ cu oraşul s-au modernizat, deţinute de gospodăriile casă să văd de copii, de : GEOAGI
de
gospodărie...
animale,
podăriile populaţiei — chiar dacă de la puhctele particulare. Tot aşa o duc de 40 de ! păgui ă i
preciza Dorica Şendroni, de colectare laptele este Desigur, nu-i deloc uşor ani, de cind am rămas vă­ | HAŢEG:
vicepreşedintele biroului transportat cu autocisterne­ să creşti oi. Dar principa­ duvă. I5a, ce zic. Am înce­ | Lush Ha
put de copilă, că am fost
executiv al consiliului le, în esenţă, drumul lapte­ lul este că oamenii au -în­ fată săracă. De la 7 ani Victoria ltădoanc este secretar al organizaţiei de partid Strada 1
popular comunal — a lui a rămas acelaşi de ceput să-şi sporească nu­ tot în brazdă... Aşa m-am din satul Poeniţa Voinii, membrii in biroul comitetului CALAN:
creat în rîndul cetăţenilor veacuri. Iar gospodarii din mărul oilor, in comună pomenit, aşa-s şi azi. comunal de partid, preşedinta comitetului comunal al fe­ cultură);
un climat de puternică e- Bunila, după o perioadă fiind deja şapte turme. meilor, deputată in consiliul popular şi, în acelaşi timp, rurgul £
mulaţie, de activă şi con­ în care creşterea oilor şi a Concomitent sporeşte şi colectoare de lapte in satul unde locuieşte. Are o casă ILIA: N
frumoasă, iar ograda ii este plină de animale. Arc la ora
ştientă participare la în­ vitelor a trecut pe un loc cantitatea de lapte, care Pagina realizată de : actuală două vaci, doi viţei, 11 oi. Este exemplu pentru dar (Luj
făptuirea a utoco-n ducerii secund in sfera lor de in­ „curge" spre oraş pe ace­ T. BONDOR şi sătenii ei şi în ee priveşte contribuţia la fondul de stat. Milioane'
In 1981 a contractat o vacă, un viţel, o oaie, un mici şi
şi autoaprovizionării teri­ teres, şi-cu reconsiderat o- laşi străvechi drum ce-şi M. LEPÂDATU 1 200 1 lapte de vacă. Exemplul ci este urmat dc Traiau nerul).
toriale". p iniile, majoritatea reve­ are sorgintea in şerpudeie Fotografii Itădoane, Petru Zep, Itlunteanu Căprariu şl alţi cetăţeni
nind — ca urmare a mă- poteci montane. N. GHEORGHIU din sat.
Timpul
azi, 26 i
va fi u:
cşptil tei
C-iţu-O
care vor
aversă şi
descflrcă'i
totul izo
Vîntul v
cu unele
porare .ş
est .şi a
minime )
tre 9 şi
maxime
grade. D:
văi.
Pentru
va fi iu,
temporar
averse d
de des
Vin t ul
cu intens
km/orăi