Page 87 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 87
306 • JOI, 26 IULIE 1984 Pag. 3
Muzeele hunedorene — prezenţe active Cînd florile ne inspiră Productivitatea
in opera de educare patriotică, iubire de frumos muncii
revoluţionară a oamenilor muncii
e-viziunii et»- Pe noul venit în Călan, se amenajează un teren de (Urmare din pag. 1)
:oIok)
1 (par(ial co Monumentele de cultură neral al partidului, pre ror oamenilor muncii, în mai exact în oraşul nou, joacă cu leagăne şi balan făcut o legătură directă in
materială răspândite pe În şedintele ţării, înregistrea primul rind a tineretului, îl atrage înfăţişarea lui soare. Nici vîrstnicii n-au tre creşterea productivită
ca iu ®co- actuală încă de la „poar fost neglijaţi. La intersec
treg cuprinsul acestor pla ză succese edif’catoare în în spiritul patriotismului ţii muncii şi utilajele sec
evlziunii cu- iuri au devenit, pentru tezaurizarea, conservarea şi socialist, al devotamentului ta" de intrare, marcată ţia străzilor Bradului cu ţiei. „Reparaţi le la timp
larţial color) valorificarea complexă a faţă de trecutul glorios al prin acel scuar în care a-
populare cu- toate categoriile de vizita Traian se află în stadiu de şi de calitate ce le execu
tori şi în special pentru patrimoniului cultural hu- patriei, faţă de partid şi mestecul de culoare şi par- finalizare un parc de o- tăm prelungesc viaţa uti
tcrar-arlistică tânăra generaţie, un ne nedorea-n pe plan naţio popor, al prieteniei şi fră .fuinuri ale,.miilor,,de ,tran- . dihnă în .-suprafaţă - de lajelor. Dar, nu trebuie să
secat izvor de educaţie nal, impunîndu-le in cir ţiei tuturor celor ce mun se uite faptul că întreţine
al. „Scntin- dafiri încălzeşte sufletele, 2 350 mp, prevăzut cu
oilul i patriotică. Patrimoniul cul cuitul mondial de valori. cesc, fără deosebire de na luminează privirile. în ju bănci, cu alei betonate şi rea maşinilor se face si
1 (parţial co- tural de interes naţional Prin patrimoniul pe ca ţionalitate. Printre activi prin exploatarea lor bună,
existent în judeţul Hune re îl deţin, muzeele hune tăţile de prestigioasă ţinu rul modernelor construcţii cu... 65 000 de flori de ta profesională".
doara este ilustrat elocvent dorene sînt prezenţe vi’, tă ştiinţifică, organizate de — casa de cultură, policli lie mică. Iată-ne, deci. ajunşi la
în valoroase colecţii mu active, în complexa operă muzeele hunedorene, relie nica, şcoala generală — în preajma blocurilor pregătirea în oeserie fără
zeale. Aici se păstrează de edificare a omului nou. făm sesiunile, simpozioa rondourile, în care se îm 2—8 din strada Bradului, de care — aşa eu no bine .
numeroase exponate de Un rol deosebit în educa nele, colocviile de istorie, bină toate nuanţele de al eîţiva locatari amenajează afirma tehnic anul Ai rel
natură istorică, arheologi rea patriotică revoluţiona dezbaterile, mesele rotun bastru şi violet ale panse- un scuar. Lupulescu — mei nu se
că, demografică, de ştiin ră şi materialist-ştiinţifică de, expunerile şi conferin poate concepe rodnicia
I : 6,00 Ra- a oamenilor muncii îi re ţele consacrate unor mo luţelor, încadrate de ver — întreţinerea acestui
ilimineţii; 6,30 ţele naturii, tehnică, artis dele arbuştilor, alternea pare, în suprafaţă de 1000 muncii. Există pentru cei
ei in agricul- tică sau documentară, ce vine Muzeului judeţean, mente cu semnificaţie ma mp — ne spunea Traian necalificaţi cursuri cu du
iojurnal; 7,30 conturează paginile istoriei care, prin cele două secţii joră în istoria patriei şi a ză cu spaţiile verzi plan rata de 5 luni. iar pentru
:a zilei ile 23 poporului român, ale stră ale sale oferă o imagine judeţului. Au fost şi sînt Horvat, se află in sarcina ceilalţi membri ai perso
Revista pre- tate cu pomi ornamentali.
erul melodii- moşilor noştri. vie a evoluţiei cadrului na comemorate figuri ilustre Explozia purpurie a tran asociaţiei nr. 4, al cărei nalului teme bilunare re
ltatele trage- O dezvoltare remarcabi tural şi istoric al meleagu ale istoriei şi culturii na preşedinte sînt. Am orga zultate din necesităţile
es; 9,00 Bu- lă a înregistrat mişcarea rilor hunedorene. ţionale, luptători pentru dafirilor urcători înconjoa prezente şi viitoare ale
9,05 Răspun- ră intrările blocurilor 2, nizat astfel munca îneît,
orilor; 10,00 muzeistică hunedoreană în Muzeul mineritului din cauza dreptăţii sociale şi producţiei.
ri; 10,05 Mo- cei 40 de ani ce au trecut Petroşani redă în toată libertăţii naţionale, care 4, 6 şi 8 din strada Bra- prin rotaţie, să fie cuprinşi „Buna pregătire profe
; 10,15 Muzi- de la revoluţia de elibera amploarea şi complexitatea s-au năseut şi au trăit, ori sională, dar şi din punct
ibaneză; 10,30 re socială şi naţională, sa dezvoltarea industriei şi-au desfăşurat rodnica
e; 11,00 Dulc Localitatea — oglinda de vedere politie — arăta
ii,05 Patrie antifascistă şi antiim.peria- extractive din Valea Jiu activitate pusă în slujba tovarăşul Ionel Hodorog,
de eroi; 11,35 listă din august 1944. lui şi lupta minerilor sub poporului român, pe me spiritului cetăţenesc secretarul comitetului de
12.00 Buletin în peisajul marilor îm conducerea Partidului Co leagurile hunedorene. Co
Din comoara partid şi preşedintele con
2,15 Magazin pliniri economice, sociale munist Român împotriva memorarea unor persona siliului oamenilor muncii
ic; 12,45 A- şi culturale care au îmbo exploatării şi asupririi. Mu lităţi ca Iancu de Hune dului; minunate aranja toţi locatarii blocurilor din din combinatul siderurgic
adio-tv.; 13,00 găţit harta judeţului Hu zeul arheologic din Sarmi- doara, Horia, Cloşca şi Cri- mente florale pot fi admi jur. Pensionarul Schicherli
l; 15,00 Club — determină un spirit cu
16.00 Buletin nedoara, mai cu seamă zegetusa adăposteşte re şan, Avram Iancu, Dr. Petru rate în jurul blocurilor 5 Rudolf, sudorul Patko Ioan, adevărat revoluţionar în
Muzică uşoa- după Congresul al IX-lea marcabile vestigii ale ci Groza, Ion Budai DeleanU, şi 5 A din strada M. Emi- maistrul Gheorghe Bueu- activitate. în genere, toate
i; 16,15 Hor a al partidului, un loc bine vilizaţiei romane din Da Niculae, Aron şi Ovid Den- reanu, lăcătuşul Ioan Gli- colectivele turnătorilor fac
te; 16,25 Ra- nescu şi nr. 1 din strada
lor \; 16,55 definit îşi au muzeele. în cia, iar Castelul Corvineş- suşianu, Nicolae Olahus, Traian. gor — de la Combinatsul mai mult deci' ii se cere
,00 Bu- această perioadă au fost fcilor evidenţiază munca şi Silviu Dragomir, Filimon siderurgic „Victoria" Că şi de bună calitate. Aici,
1>, 'Politica organizate pe baze ştiinţi lupta populaţiei hunedore Sirbu, au fost momente de — Tot ceea ce s-a făcut întreaga producţie dc pie
Te apăr şi aici pe linia gospodăririi lău, Marcel Grosu, Iosif
mea — pro- fice şi miuzeotehnice mo ne în evul mediu, rolul ju referinţă ale activităţii mu Munteanu sînt eîţiva din se a fost livra ă la- Calita
; 18,00 Orele derne Muzeul mineritului cat de fierăritul de aici în zeelor noastre. ■ — ne spune Florian Şapte- tea I. La fel şi Utilajele de
jurnal * Re- din Petroşani (1967), sec dezvoltarea civilizaţiei ma Ancorate ferm în opera lei, şeful oficiului de gos tre cei care consideră că turnare. Planul a fost rea
onală radio ; a săpa şi uda o floare, a
naclu; 22,00 ţia de ştiinţele naturii a teriale a poporului român. de importanţă istorică a podărie comunală din ca lizat şi depăşit la toţi in
ă; 23,00 Sce- Muzeului judeţean Deva Muzeul de etnografie şi edificării societăţii socia drul consiliului popular o- vopsi o bancă sau a cosi dicatorii, iar angajamen
ra „Regele (1974), Castelul Corvineşti- artă populară din Orăştie liste multilateral dezvolta răşenesc este rodul acţiu iarba prea înaltă din spa tele asumate pe Î904 au
.alo; 23,30—
muzical. lor din Hunedoara (1974), înmănunchează în colecţii te, muzeele hunedorene nilor concrete iniţiate de ţiile verzi este o datorie fost deja realizate. Trebuie
secţia de istorie a Muzeu le sale remarcabile comori 'Sînt angajate plenar în res organizaţia de partid din de onoare faţă de cartierul şi în continuare să se ac
lui judeţean (1981), Muzeul ale artei şi meşteşugurilor ponsabila muncă de edu cartier, de deputaţi, ca şi ţioneze eu înaltă responsa
de arheologie din Sarmi- ţărăneşti de pe Valea Mu care şi instruire a cetăţe în care-şi au locuinţa. bilitate pentru a intîmpimi
zegetusa (1982) şi Muzeul reşului mijlociu, a Geoa- nilor patriei noastre. Prin celor organizate de unele ...Strada Florilor. Loca prin importante succese de
memorial „Aurel Vlaicu" giului, Grădiştei şi Romo- vocaţia lor, de a instrui asociaţii de locatari. Au tarii blocurilor 7, 5, 18, 16 producţie măreţele eveni
(1982) sau au fost înfiin sului. Muzeul memorial de şi educa în spiritul res răspuns prezent în mod sau 12 au avut grijă să nu mente ale anului jubiliar
tură fulgeră- ţate noi unităţi muzeale, la Aurel Vlaicu prezintă pectului faţă de trecut, al repetat la întreţinerea zo dezmintă denumirea ei. în 1984".
; Acţiunea printre care amintim „Ca marelui public planuri ale preţuirii prezentului socia nelor verzi şi parcurilor,
HUNEDOA- tre cei cu drog de frumos
iara Noorie sa Crişan“, inaugurată în invenţiilor, machete de a- list, muzeele deschid, spre la extinderea lor, elevii şi culoare, de curăţenie, se
ila A); Prea anul 1979. vioane şi obiecte ce au a- viitorul comunist, porţi celor două şcoli generale
luna mal — Aliniate în frontul mun parţinut celebrului pionier largi spre care se îndreap şi liceului industrial, co numără: Gabriel Dănău,
ila B); In- ci ideologice, încadrate în Lucreţia Davidoi, Ioan Pe drumul
inilor (Flacă- al aviaţiei româneşti şi tă, cu paşi siguri, societa lectivele de lucrători din
spre victorie planul unitar de cercetare, mondiale, născut în satul tea noastră, aflată într-un unităţile comerciale şi meş Suciu, Ioan Minea, Vamoş
1ŞANI: Lan- activitatea muzeelor hune care îi poartă azi numele. cutezător dinamism mate Ladislau, Nicolae Racovi- de îier
(Parîng) ; dorene, stimulată de în Instituţii de cultură cu rial şi spiritual. teşugăreşti, personalul po ceanu.
tă urgenţă demnurile mobilizatoare profil ideologic, muzeele Prof. IOACHIM LAZAR liclinicii, asociaţiile de lo
dcul în flă- ale tovarăşului Nicolae hunedorene au un rol im directorul catari nr. 1, 4, 6 şi 7, a- — Asociaţia noastră — (Urmare din oag. P
ibrie); LU- Ceauşescu, secretarul ge portant în educarea tutu Muzeului judeţean flîndu-se la ora actuală în ne explică Mihai Negesou
b"' 1 'ubire îngrijirea locuitorilor ora — cuprinde cele mai mul se în planul pentru acest
JBu. Ar- | şului 4 500 de arbuşti or te blocuri. Dacă E.G.C.L., an se disting prin calitatea
>i ardelenii care a intervenit pentru execuţiei podurile de cale
LONEA: Fiul namentali clin specia foioa ferată, lucrările de terasa-
ui); PETRI- se şi peste 45 000 flori — remedierea unor defecţiuni mente şi suprastructuri
Muncitoresc); CAMPANIA plantate în primăvară. Este la canalul termic pe o por c.f., sistematizarea haltei
laiul verde o delectare pentru cei mai ţiune de 300 ml, între de mişcare Gurasada, con
AD: Tănase i mulţi orăşeni ca, o dată şcoala generală nr. 2 şi struirea unei clădiri pentru
le I-II (Stea- ] Imperativele secerişului la grîu întorşi acasă de la com centralizarea eleetrodina-
JRABARZA : j grupul de garsoniere, ai’ mică a aceleiaşi halte".
binat, să se ocupe de stra readuce mai repede la în
este numai ! (Urmare din oag. 1) de asemenea, la plantarea Floriţa Gherghel, Victoria turile de flori din faţa ca Am ţinut să-i cunoaştem
lui (Minerul); ; verzei de toamnă, fiind şi Adelia Cizmaş, Ortansa făţişarea lor obişnuită zo la lucru pe autorii acestor
ote băieţi şi mărindu-se asigurarea u- realizate pînă acum 11 ha Ocolişan, Aurica Furdui şi sei sau de cele de legume nele în care s-au făcut să frumoase realizări. La ki
Patria); Trei nui ritm ridicat şi evita din cele 15 ha afectate a- mulţi alţii. Au fost pro pe care le-au amenajat în pături, am putea afirma că lometrul 509 -r- 522, am
>ţi (Flacăra); rea pierderilor de boabe. cestei culturi. în plină des bleme eu eîţiva cooperatori spatele blocurilor şi în a- la noi totul este frumos. găsit formaţiile Iul Cornel
: Madona Doina Vrăbiescu, inginerul făşurare se află şi recol -— Ioan Lalău, Galenia farn oraşului. Gospodărirea zonelor dintre Oţoiu şi Dumitru Prichlel.
dc cultură); şef al unităţii, care coor tarea cepei, fi'ind strînsă Ştef, Georgeta Miou, Toa- Remarcăm preocuparea locuinţe, a trotuarelor şi La Gurasada. Ionel Gin
în Munţii donează îndeaproape strîn- recolta de pe 10 hectare. der Amilăesei şi alţii — pentru a asigura copiilor gie a ne-a vorbit despre
cia); BRAZI: gerea recoltei de grîu, ne Ferma legumicolă din Bă- care au ieşit la întreţine de toate vîrstele condiţii căilor de acces, a grădini priceperea şl dăruirea în
are locuim ; spunea: rea culturilor numai după de destindere. Pe o întinsă lor de flori şi zarzavaturi muncă ce-l caracterizează
ul (Casa de — Avem o mare supra cia şi-a alcătuit o forma multe insistenţe din partea platformă din strada Pie este o activitate perma pe Alexandru Belea. Ma-
ţie permanentă de lucru,
ERTA: Chi- faţă de grîu copt, ce s-ar coordonată de Andrei conducerii cooperativei şi ţei s-au construit terenuri nentă, nu doar de cam tyiis Gyozo, Virginia Iones-
î (Mureşul); panie. cu, Constantin Coemulea-
putea recolta acum. Ar fi Georgescu, compusă din a primăriei. întrunit în
lărin millar- bine dacă dintre combine zilele următoare va începe de fotbal şi de tenis de nu, pe ceilalţi lucrători din
GHELARI : oameni harnici şi pricepuţi, recoltarea cepei, castrave dmp, iar pentru cei mici ESTERA ŞINA echipa sa, oameni care se
Fairfax (Mi- le venite de la Haţeg sau printre cei mai vrednici remarcă şi ca bunt con
din alte zone ar fi tri numărindu-se Anica Co- ţilor şi altor legume, se structori de clădiri, ci stră
mise cîteva şi la Tîmpa. oiş, Rozalia Costescu şi al cere o mai bună mobili dui ndu-se să dea in exploa
Mecanizatorul Ion Scheleanu, împreună cu echipa per
— Aţi vorbit cu condu ţii. Singura cooperatoare zare la muncă a oameni manentă condusă de Andrei Georgescu, de la grădina de
cerea S.M.A. Simeria în oare încă n-a început re lor pentru ca lucrările res legiune a C.A.P. Băcia, plantează varza dc toamnă pe o tare, din nou înainte de
termen, noul spaţiu al cen
acest scop ? coltarea suprafeţei cu cea pective să se desfăşoare în suprafaţă de 15 ha. tralizării electrodinamice.
— Da, dar nu ni s-a pro pă repartizată este Ecate- cele mai bune condiţii. — De fapt, ne spunea
mis nimic. Ar fi păcat să rina Sav. coordonatorul lucrărilor din
!>abil pentru se scuture griul, avem hol în grădina de legume a zona Mintia — Cîmpuri
981 : Vremea de frumoase, ce promit
stabilă, ou producţii bune. C.A.P. Timpa, cea de a Surduc, maistru] principal
- nqros. Vor III-a praşilă la roşii şi Dumitru June, numai
itaţn.-izolate, castraveţi s-a încheiat, iar muncind in acest fel, adi
caracter de în legumicultura
ti însoţite de în prezent se efegtuează că predînd înainte de ter
:ctrice şi cu praşila a Il-a manuală la men obiectivele, am reuşit
de grindină, — activitate Bfisole şi ceapa de sămînţă. ca la finele primului se
fia moderat, mestru să realizăm 80 la
sificări tem- neîntreruptă, A început cosi rea supra
le din nord- feţei cultivată cu ceapă suita din întreg planul a-
’cmperaturile responsabilă pentru consum in vederea nual. Reţineţi şi angaja
cuprinse in- mentul nostru: în cinstea
tde, iar cele recoltării acesteia. Ferma
23 şi 28 de Cooperativele agricole de din Tîmpa nu a reuşit măreţei aniversări a 40 de
iţa, ceaţă pe producţie din comuna Bă- să-şi alcătuiască echipă ani de la eliberarea patriei,
oia au, fiecare, mari su permanentă de legumicul planul de lucrări pe 1934
e. Vremea prafeţe de teren destinate tori, dar se înregistrează, va fi realizat integral.
i, cu cerul producerii de legume. La în general, o bună partici Parcurgând cei 27 de ki
s. Vor cădea
lie, însoţite C.A.P. Băeia se lucrează pare la muncă a oameni lometri ai drumului de
i electrice, în prezent la întreţinerea lor din sat. Maria Baciu, fier ce leagă Mintia de
fia moderat, culturilor de roşii, ardei şefa de Unitate, evidenţia Cîmpuri Surduf, o remar
i dc 60—80
ord-est. şi vinete, fiind în desfă participarea la muncă a că s-a impus de la sine :
şurare cea de a Il-a pra- cooperatorilor Ana Cibian, „Acest drum d° fier, este
şilă manuală. Se munceşte, Elena Mistrian, Miron şi un drum al vredniciei !“.