Page 89 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 89

Vizita oficialâ de prietenie a şefului


                                                                                                               statului Volta Superioară,



                                                                                                        Thomas Sankara, în ţara noastră


                                                                                                     ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE ÎNTRE PREŞEDINŢII
                                                                                                              NICOLAE CEAUŞESCU Şl THOMAS SANKARA
                                                                                                In   staţiunea   Neptun,   diţiile   intensificării   înarmă-   lizarea  contramăsurilor  nu­
                                               JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R                     s-au  încheiat,  joi  după-  rilor  nucleare,  ale  primej-   cleare,  a  reluării  tratative­
                                                                                               amiază, convorbirile ofi- diei unui război atomo      lor   sovieto-americane   în
                                                                                               claie   î n  t r e    tovarăşul   nuclear,  este  necesar  as­  vederea  ajungerii  la  un
                                                                                                                                                                        !
                                                                                               Nicolae   Ceauşescu,   pre­  tăzi,  mai  mult  ca  orietnd   acord  care  să  ducă  la   eli­
                                                                                               şedintele  Republicii  Socia­  ca  popoarele,  toate  forţele   minarea  rachetelor  şi,  în
                                                                                              liste  România,  şi  căpitan   democratice,   progresiste,   perspectivă,   a   oricăror
                  Anul XXXVI, nr. 8 307      VINERI, 27 IULIE 1984      4 pagini - 50 bani     Thomas  Sankara,  preşedin­  antiimperialiste  de  pretu­  arme  nucleare  de  pe  con­
                                                                                               tele   Consiliului   Naţional   tindeni  să  acţioneze  unite   tinent.
                                                                                               al  Revoluţiei,  şeful  statu­  pentru  oprirea  cursei  înar­  în  timpul  convorbirilor,
                                                                                               lui Volta Superioară.      mărilor  şi  trecerea  la  dez­  o  atenţie  deosebită  a  fost
                în cinstea marii sărbători naţionale                                           oficiale române şi volteze.  armare,  în  primul  rînd  la   acordată  situaţiei  din  Afri-
                                                                                                Au  luat  parte  persoanele
                                                                                                                                                     c..,  evidenţiindu-se  impor­
                                                                                                                          dezarmare  nucleară,  pentru
                                                                                                                                                                   Unităţii şi
                                                                                                                                                     tanţa întăririi
                                                                                                                          asigurarea  şi  consolidarea
                                                                                                Schimbul  de  păreri  în
                                                                                               probleme  internaţionale  a   păcii   în   întreaga   lume.   solidarităţii  popoarelor  de
                   CU CHELTUIELI         produse  din  cele  peste      IMPORTANTE             evidenţiat   preocuparea   S-a  arătat  că  o  situaţie   pe acest continent.
                 MATERIALE REDUSE        180 cu care a participat    DEPĂŞIRI  LA  TOŢI        celor  două  ţări  faţă  de   deosebit  de  gravă  continuă   A  fost  exprimată  solida­
                  Pe primul semestru şi   la  expoziţia  organizată     INDICATORII            încordarea  fără  precedent   să  se  menţină  în  Europa   ritatea  militantă  a  Româ­
                                                                                                                          şi  s-a  relevat  în  acest  sens
                                                                                                                                                     niei  şi  a  Voltei  Superioare
                o decadă din an, colecti­  de curînd în Capitală.    Unitate tînără pe harta   la  care  s-a  ajuns  în  viaţa   necesitatea  ca  Statele  Uni­  cu  lupta  dreaptă  a  Nami­
                vul  Exploatării  miniere   PIESE DE SCHIMB        economică a municipiu­      internaţională,  ca  urmare   te  ale  Americii  să  oprească   biei pentru   asigurarea
                Ghclari şi-a depăşit pre­      PESTE  PLAN         lui Petroşani, întreprin­   a  intensificării  cursei  înar­  amplasarea  rachetelor  nu­  dreptului  la  independenţă
                vederile planului fizic la   De la începutul anului,   derea  de  confecţii  Vul­  mărilor,  îndeosebi  a  înar­  cleare  eu  rază  medie  de   a acesteia, în baza rezolu-
                minereu extras cu 1232   la atelierul forjă din ca­  can raportează în întîm-   mărilor  nucleare,  a  adîn-   acţiune,  iar  Uniunea  So­
                tone, iar ale indicatorului   drul  C.  S.  Hunedoara,   pinarea aniversării a 40   eirii  continue  a  decalajelor   vietică să oprească rea­  (Continuare in pag. a 4-a)
                producţia netă cu 8,8 la   planul fizic sortimental a   de  ani  de  la  eliberarea   dintre  ţările  bogate  şi  cele
                sută. Aceste rezultate au   fost  depăşit  cu  4,75  la  patriei şi a Congresului   sărace,  a  perpetuării  şi   SEMNAREA DOCUMENTELOR OFICIALE
                fost obţinute în condiţii­                         al  XlII-lea  al  partidului   •agravării  stărilor  conflic-
                le în care productivitatea                         realizări deosebite în pro­  tuale  din  diferite  regiuni   T  o  v a  r ă  ş u  l    Nicolae   Volta  Superioară  şi  Acor­
                muncii  a  fost  realizată                         ducţie Ia toţi indicatorii   ale  globului.  Cei  doi  pre­  Ceauşescu,   preşedintele   dul—program  privind  dez­
                la  nivdul  aferent  pe­                           de plan. După cum ne-a      şedinţi  au  subliniat  că  în   Republicii  Socialiste  Româ­  voltarea  pe  termen  lung  a
                rioadei,  iar  cheltuielile                        comunicat tovarăşa Maria    aceste  condiţii  deosebit  de   nia,  şi  căpitan  Thomas   cooperării  economice  şi  a
                materiale la 1 000 lei pro­                        Lasso,  inginerul  şef  al   grave  se  impune  să  se   Sankara,  preşedintele  Con­  schimburilor   comerciale
                ducţie marfă au fost re­                           unităţii, în perioada ce a   facă  totul  pentru  a  opri   siliului  Naţional  al  Revolu­  între  Republica  Socialistă
                duse  cu  36,30  lei.  (A.                         trecut  din  acest  an,  la   cursul  periculos  al  eveni­  ţiei,  şeful  statului  Volta   România  şl  Republica  Volta
                Toplician, tehnician).                             producţia marfă sarcinile   mentelor   spre   catastrofă   Superioară,  au  semnat,  în   Superioară.
                                                                   au  fost  depăşite  cu  7,4   şl  război,  pentru  reluarea   cadrul  unei  ceremonii  care   După semnarea documen­
                     ÎNSEMNATE                                     milioane lei, la confecţii   şi   consolidarea   politicii   a  avut  loc  în  staţiunea   telor,  cei  doi  preşedinţi
                      CANTITĂTI                                    textile cu 17,4 milioane    de  destindere,  pentru  res­  Neptun,  declaraţia  comună   şi-au  strîns  mîînile  înde­
                     DE  PRODUSE                                   lei, la producţia globală   pectarea  independenţei  şi   privind  întărirea  prieteniei   lung, s-au felicitat călduros.
                     LA  EXPORT  '        sută, realizîndu-se supli­  cu  6,8  milioane  lei,  iar   suveranităţii  tuturor  sta­  şi  dezvoltarea  colaborării   Au  luat  parte  persoane­
                  în  unităţile  aparţină­  mentar 79 tone piese for­  Ia export cu 2,1 milioa­  telor.                   dintre   Republica   Socia­  le   oficiale   române   şi
                toare I.J.P.I.M.P.S. Hune­ jate şi utilaje siderurgi­  ne lei.                   S-a subliniat că în con-  listă România şi Republica  volteze.
                doara—Deva se acordă o    ce.  In  acelaşi  timp,  la
                                                                         SUCCES AL
                mare atenţie onorării sar­ atelierul confecţii metalice   MECANICILOR-
                cinilor  la  export.  Sînt   s-au realizat suplimentar   CONSTRU CTORI                                                                           • *' “ dv-K- ■'<]
                expediate cu regularitate  135  tone  piese  care  au                               CAMRĂNIA AGRICOLĂ DE VARĂ
                în Irak, Pakistan, Egipt,   fost folosite la reparaţiile   Harnicul  colectiv  de
                Austria  şi  în  alte  ţări,   capitale efectuate la la­  oameni ai muncii de Ia   ' ' ' •        • 'n                 .                ••               -
                confecţii metalice, instala­ minoare, la furnalele 7 şi  întreprinderea mecanică
                ţii  de  desprăfuire,  de   9, la podurile rulante.  Orăştie se dovedeşte a fi                  Se acţionează energic,
                alimentare cu apă şi ca­   în  cinstea  zilei  de   şi... bun constructor de
                nalizare, instalaţii pentru  23 August şi a Congresu­  case.  Astfel,  în  cinstea
                răcire  cu  apă,  covoare   lui al XlII-lea al partidu­  măreţei  sărbători  de  la   cu răspundere la secerişul griului
                ţesute  manual,  care  se   lui, colectivele muncito­  23 August, mecanicii-con-
                bucură  de  aprecierile   reşti de la cele două ate­  structori Se angajează să   Cu  eîteva  zile  în  urmă   grabnică  şi  fără  pierderi  a   toate  au  mers  bâne  —  zice
                partenerilor  externi.  La   liere s-au angajat să pro­  Predea  „la  chcie“,  cu  o   secerişul griului s-a declan­  recoltei.      inginerul  şef  —  iar  băieţii,
                solicitarea beneficiarilor,  ducă  în  plus  126  tone   lună  mai  devreme  faţă   şat  şi  pe  oaza  Consiliului   Un  exemplu,  în  acest   cum  să-i  mai  laud,  sînt
                întreprinderea oferă di­  piese de schimb necesare  de termenul planificat, un   unic  agroindustrial  Orăş­  sens,  este  modul  în  care   de  milioane.  Avem  grîu
                verse produse din fontă,   marilor secţii productive  nou bloc de locuinţe cu   tie,  unde  se  acţionează   s-a  organizat  şi  se  desfă­  frumos,  ne  aşteptăm  la  o
                mic  mobilier  din  lemn,   din  combinat.  (Vasile   40 apartamente, construit                           şoară  secerişul  ia  C.A.P.   recoltă  bogată.  încă  o  dată
                o  gamă  variată  de  alte  Grigoraş, corespondent).  în regie proprie.        energic  şi  cu  răspundere   Găstău.  în  lanul  de  grîu   se  confirmă,  că  atunci  cînd
                                                                                               pentru  strângerea  cit  mai  din  „Coastă",  pe  o  tarla   execuţi  semănatul  şi  cele­
                                                                                                                          de  14  ha,  se  afla  la  lucru   lalte  lucrări  la  timpul  op­
                                                                                                                          o  formaţie  de  10  combine.   tim  şi  de  calitate,  roadele
                                                                                                                          La volanul acestora, co-mbi-
                   DOUĂ LOCURI                                                                                                                      sînt pe măsură".
                                                                                                                                                      Şi  acum  activitatea  era
                     PE PODIUM                                                                                               C.U.A.S.C. Orăştie      organizată  în  flux.  Imediat,
                                                                                                                                                     în  urma  •  combinelor,  au
                  Petru  Dobresou  din  co­                                                                                                          intrat  pe  mirişte  mecani­
                drul  Secţiei  turnătorie  III,                                                                           nerii   Ion   Dănilă,   Ioan   zatorii Ioan Rusu, Ilie Teglă,
                de  la  C.S.  „Victoria"  Că-                                                                             Lăscoi,  Vasile  Dumitru,  Pe­  Martin  Vereş,  ou  presele
                lan,  conduce  două  for­                                                                                 tru  Căţănaş,  Ştefan  Greţu,   de  balotat.  Pe  săniile  a-
                maţii   âhtinete   de   lucru.   Exploatarea minieră Coranda-Certej — numele                              Dumitru  Orăşan,  Iosif  Bu­  costora,  la  aranjatul  băie­
                După   încheierea   primu­                                                                                ruiană, Petru Mczei, Flo-  ţilor de paie, munceau co-o-
                lui  semestru  de  activitate,
                lâdndu-se  socoteala  punc­    unui drum deschis din adincuri spre viitor
                tajului  obţinut  in  întrece­
                rea   socialistă   la   nivelul   in  viziunea  -  „combinată“   început  să  fie  smuls  aici   te  meleaguri.  Este,  tentantă
                formaţiilor,  s-a   ajuns  fa   (tuş:  şi  acuarelă)  a  unu’i   încă  din  timpuri  ■■  străvechi,   întrebarea:   „După   alifia   )
                concluzia  că  primul  şi  al   pictor  din  1825,  pe  care   cu  mineri  din  Dalmaţia  ro­  ani  de  scormonire  a  zonei  1
                doilea  loc  revin  de  drept   am   văzut-o   recent   intr-o   mană..  Dar  începutul  mine­  de  aici,  mai  există  in  pre-  1
                lui   Petru   Dobrescu:   pe   carte,  Săcărimbul  apare  ca   ritului  organizai  este  situat   zent  ceva  Un  prim  râs-  i
                treapta  cea  mai  înaltă  cu   o  mică  cetate  înconjurată   cu   precizie   de   „cronicile"   puns  ni  l-a  dat  Lucian  Mo-  ^
                echipa   formatorilor   de   de  un  semicerc  de  munţi   vremii   (rapoarte   cantabile,   ram,  preşedintele  comite-  i
                piese,   iar   pe   a   doua   semeţi,  îngrămădiţi  unii  în   reci   si   exacte)   în   anul   tutui  sindicatului,  care  de  >
                treaptă  cu  formatorii  de   alţii,  cu  loişoare  de  poză   1746,'          26  ani  lucrează  la  E.  M.  \
                Ungotiere.   Performanţă    şi   creneluri   naturale.   Do-   Aşadar,  ou  trecut  238  de   Coranda-Certej :   „Poate l
                greu de egaifat.            cumen  tinda  -ne  in  conti­  ani  de  cînd  se  practică   tocmai  dorinţa  capitaUştibr  /
                                            nuare, aflăm că metalul a  mineritul 'industrial pe aces-  de   a   exploata   prădalnic   \
                                                                                               minereurile  de  aici,  de  a  i
                                                                                               scoate  un  profit  rapid  şi  I
                                                                                               cit  mai  mare,  a  determinat  1
                                                                                               neglijarea  lucrărilor  de  ex-  \   Recolta tle griu, transportată operativ.
                                                                                               plorare  şi  de  pregătire  -  l                          Foto N. GHEORGHIU
                                                                                               şi,  implicit,  a'salvat  cîmpu-  )
                                                                                               rile  de  minereu  de  ia  o  să­  ■rin  Constantin  şi  Gheor-   peratoarele  Opreana  Tal-
                                                                                               răcire   majorăEmil   Dafin,   ghe  Danciu,  dădeau  o  veri­  peş,   Maria   Ilomorodean,
                                                                                               geolog  şef  al  exploatării,  i   tabilă  probă  de  pricepere   Ana  Măniuţ,  Maria  Mihă-
                                                                                               aduce  noi  argumente  la  \   profesională  pe  teren  în   iescu,  Maria.Lungu  şi  Maria
                                                                                               ideea  existenţei  in  zonă  a  1   pantă.  în  urma  „Gloriilor"   Bădăiău.  Iar  transportul
                                                                                               unor  bogate  zăcăminte  de  ;   terenul  rămânea  „tuns"  la   acestora  în  depdzituil  de
                                                                                               minereuri:  „La  început  era  )   zero",  cum  spunea,  glu­  furaje  îl  asigurau  tracto­
                                                                                               deschis  doar  zăcămmtul  din  1   mind,  unul  dintre  mecani­  riştii  Iou  Ciorîţă,  Carol
                                                                                               Săcârîmb,  ou  4  guri  de  }   zatori.  Iar  Dorin  Bibolaru,   Raitz  şi  cooperatorii  Axen-
                                                                                               mină.  Apoi,  ca  urmare  a  )   inginerul  şef  al  cooperati­  te  Sâmoilescu,  Ion  Gră-
                                                                                               politicii  economice  inţelep-  l   vei  şi  Valeria  Spineanu,   mescu,  Traian  Suciu,  Ilin
                                                                                               te  desfăşurate  de  tovarăşul  I   brigadieră  la  cultura  mare,   Fleşer,  Ion  Andrei.  Iosi.f
                                                                                               Nicolae  Ceauşescu,  secre-  1   care  se  aflau  permanent   PoLgar, Ion Dănilă.
                                                                                               tarul  general  al  partidului,  \   în  spatele  combinelor  să   Pentru   oa   transportul
                                                                                               după anul 1965 exploata- ţ  observe  orice  pierdere  de   boabelor  să  se  facă  în  mod
                                                                                                                          boabe,   erau   mulţumiţi.   operativ  şi  combinele  să
                                                                                                         MARIN NEGOIŢÂ \  „Gloriile"   erau   puse   iu   nu aştepte ou buncherele
                                                                                                                          punct,   etanşate   perfect,
                                                                                                  (Continuare în pag. a 2-a)^jj|  „în  cele  două  zile  de  cînd   MIRCEA LEPÂDATU
                           Aspcct din noua uxină dc preparare a minereurilor de la Ccrtej.                                am  început  bătălia  griu­
                                                                                                                          lui, n-a „căzut" nici una,  (Continuare in pag. a 3-a)
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94