Page 90 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I
Preocupări constante pentru aprovizionarea
Din activitatea cu fier vechi a otelăriilor
organizaţiilor sindicale Colectivului de oameni ai o demonstraţie de analiză gradul înalt de preocupa 15,00Telex
15,05Mu/.ie
muncii de la Uzina nr. 8, în spirit critic şi autocritic re pentru soarta producţiei „Arm.
şani
Ap ropierea marilor evenimente politice ale anului • O revelatoare evoca din cadrul Combinatului a întregii activităţi de pro de care fac dovadă oame 15,20Ecran
— aniversarea victoriei revoluţiei de eliberare so re a istoricului, prezen siderurgic Hunedoara, ii ducţie. Astfel, s-a insistat nii muncii dkţ, fiecare sec i ■: sene i
^„;3o Viata
cială şi naţională, antifascistă şi ăntiimperialistă şi tului şi viitorului Căla- revine sarcina de mare pe necesitatea optimizării ţie a uzinei. Vasile Mora- 15,50 La vn
cel de-a! XlII-lea Congres al partidului — prileju nului a prilejuit dezba răspundere de a asigura greutăţii medii a încărcă ru, şef de, eclppă, ing. E- 10,00 Emisii
ieşte organelor şi organizaţiilor sindicale din între terea organizată la casa oţelăriile cu fier vechi, nu turii trocilor, stabilindu-se/ mil ■Petvuş, ' -şeful secţiei «ermai
lor)
gul judeţ intensificarea activităţii lor pe toate planu de cultură a oraşului, a- mit pe drept cuvînt, plinea concret, pe locuri de mun Simeria, ing. Oliver Sabău, 16,30Inchiit
rile,' vînd ca idee „Realizări uriaşelor cuptoare. Asupra că,-valorile prevăzute pen şeful noii unităţi de vată lui
şi. perspective în dezvol modului în c-are s-a ' acţio tru acest- semestru. De ase minerală,' Virgil Petreanu, 20,00 Telcjui
lor)
!
tarea Călanului". nat pentru îndeplinirea a- mene;», au fost criticate contabil şef la alimentarea, 20,20 Actual
ZILE ŞI SAI’TĂMINI procentului de cenuşă şi cestei sarcini în primul lipsurile în asigurarea sor oţelăriilor. sing. Avram nomic
umiditate în cărbune. • Clubul Trustului de semestru al anului în curs timentelor stabilite, ncren- Crişam, mecanic-şef la a- 20,35Implin;
RECORD antrepriză generală şi au fost concentrate atît a- lizarea planului la fier to- ceeaşi secţie, ceilalţi vor tive.
ACŢIUNI construcţii-montaj Deva naliza cuprinsă în darea bitori ou subliniat greută Galaţi
• Săptămîna 23—28 iu a găzduit expunerea 21,10 Temeii
lie este declarată săptă POLITICO-EDUCATIVE „Semnificaţia internaţio de seamă prezentată în ca Âdunările generale ţile cu care .se mai con prestif;
al ţării
mână record în produc nală a actului istoric de drul recentei adunări ge fruntă in activitatea lor Iui ei
nerale a oamenilor mun
ţie de către comitetele ® Consiliul orăşenesc la 23 August 1944". cii. cît mai ales, dezbate ale oamenilor oamenii muncii din cele o Euro
patru secţii. Nu au fost
sindicalelor de la între al sindicatelor din Sime- rile la care au participat muncii sistem
curitat.
prinderile miniere Lonea, ria a organizat. în cadrul * Comitetul sindicatu numeroşi muncitori, maiş simple lamentări, nu ş-a. Eroi
căutat impunerea obişnui
socialis
Vulcan, Paroşeni şi Lu- acţiunii „Tribuna idei lui din Combinatul side tri şi ingineri ‘din cele pa cat şi şarjat, la şpan pre telor „cauze obiective" ci române
peni. P i i n măsurile po’li- lor", o importantă dez rurgic Hunedoara a or tru secţii componente. gătit de către secţia din Si- s-au arătat deschis lipsu 22,20 Telejur
tico-organizatorice şi teh- batere pe tema „Produc ganizat un schimb de Un accent deosebit a fost meria, minusurile din pla rile în organizarea , muncii lor)
nico-economice adoptate tivitatea muncii — crite experienţă pe tema „Creş pus, în ansamblul desfă nul la fontă spartă înre (neasigurarea schimburilor 22,30 Închide
de către organizaţiile de riu de apreciere a gra terea eficienţei iniţiati şurării lucrărilor adunării gistrate la secţiile Valea cu forţa de muncă nece lui.
partid şi sindicale, îm dului de dezvoltare a e- velor muncitoreşti la rea generale, pe asigurarea rit Şermagului şi valorifica sară, lipsa de personal ca
preună cu consiliile oa conomiei naţionale". Dez lizarea indicatorilor de
menilor muncii, colecti baterea. la care au par plan şi a angajamentelor mică şi în structura sorti rea zgurii. Nu au fost ne lificat), neglijarea asigură IfAC
vele minereşti din aceste ticipat muncitori, cadre în întrecerea socialistă, la mentală prevăzută a pla glijate nici aspectele vizînd rii unor reparaţii cores
întreprinderi vor realiza tehnico - inginereşti şi care au participat pre nului de producţie. De alt disciplina de producţ-’e — punzătoare a preselor de
o producţie suplimentară membri ai activelor sin şedinţii comitetelor sin fel, încă de la începutul existenţa absenţelor nemo- 400 tone etc. S-au spus lu
BUCUKEŞ'l
de 2 000 tone de cărbu dicale din unkătile pro dicatelor din uzinele şi dării de seamă s-a subli ti-vate, înregistrarea unor crurilor pe nume, dar s-au dioprogramu
ne. ductive ale oraşului, a secţiile combinatului. niat faptul că, pe şase luni, accidente de muncă, unele căutat şi găsit soluţii de La ordinea 2
relevat principalele căi şi • La clubul din Ghe- colectivul uzinei a reali rabaturi de la disciplina îmbunătăţire a situaţiilor tură; 7,00 It;
• în acelaşi timp, co modalităţi de creştere a lari a avut loc expunerea zat sarcinile de plan în tehnologică. necorespunzătoare. In întimpina
August;
8,00
mitetele sindicatelor de productivităţii muncii în „Conceptul de patriotism proporţie de 105,4 la sută, în cadrul adunării au O adunare în care s-a sei ; 8,10 Cu
unităţile oraşului. la acest succes aducindu-şi fost adoptate şi o serie de făcut o temeinică analiză lor; 9,00 Bul
la minele Dîlja şi Petriln, revoluţionar în gîndirea contribuţia toate cele pa măsuri menite să ducă la a muncii unui colectiv har 9.05 Răspun.
îndrumate de către orga • La Clubul sindicate t o v a r ă ş u l u i Nicolae tra secţii: alimentarea o- eliminarea lipsurilor sem nic, care a obţinut rezul rilor; ’O.OO B
lor din Lupeni a fost des Ceauşescu", acţiune care ţelăriilor — 106,1 la sută, nalate, la îmbunătăţirea tate bune în activitatea dc 10.05 iţa
nizaţiile de partid, au Atlas- jClori
chisă o expoziţie de artă a relevat larga deschide Si meri a — 101,3 la sută. substanţială a întregii ac producţie din primul se
pregătit condiţiile pentru fotografică cu tema „Lu re a concepţiei secretaru Valea Şermagului — 107,5 tivităţi. Demn de subliniat mestru al anului. Un co dul, inima ţ
versuri;
de
ca în săptămâna în curs peni în imagini", dedica lui general al partidului la sută şi valorificarea zgu este faptul că planul de lectiv pe care nu îl carac dc ştiri; 1)
să se desfăşoare o inten tă marilor sărbători ale asupra conştiinţei socia rii şi metalelor recuperabi măsuri prezentat a fost terizează ' automulţumi.rea, ştiu; 11,35 Pi
Buletin dc (
anului, precum şi cente liste ca factor de pro le — 102,9 la sută.
să activitate în subteran completat cu propuneri ci dorinţa unei permanen zi în publicii
narului începuturilor ex pulsare a dezvoltării mul Dar materialul prezen concrete făcute de partici te autodepăşiri. tura ideologi,
şi la suprafaţă pentru re ploatării industriale a tilaterale a patriei noas tat, cît şi cele subliniate panţii la dezbateri, acestea comoara folc
Avanpremicrî
ducerea cu 1 Ia sută a cărbunelui la Lupeni, tre. de vorbitori au constituit relevînd interesul sporit, MIRCEA DIACONU 13.00 De la 1
Student club
tin de ştiri;
al libertăţii
Sub stindard!
La intervenţia 21 ASULUI. cţ "oce; IC,4
rel auţici din
17.00 Buletin
Pentru patrie
folcloric Ni
18.00 Orele se
Organele vizate răspund jurnal * lte'
ţională. radi.
40; 19,00 Muz
ÎNTREPRINDEREA Semnează, director co ţii; 20,00- I
,,UNIO“ SATU MARE mercial, irig. Lucian Geor- Seară cultura,
liftr-o oră; 23
gescu.- -
le: tragerii L<
' „Asupra celor, semnalate ÎNTREPRINDEREA „ juterii muzici
în articolul",,Prin‘'forţe li MECANICĂ. DE ..UTILAJE Noii stop mu
mite —' constructorii" men , - MEDGIDIA ;
tori,’ furnizori" de’ utilaje,
beneficiar — ' ‘ • finalizarea „„Cu ' privire., la nelivra- Lî-wi§|
lucrărilor trebuie urgen . rea utilăjelor restante pen-
tată",' vă comunicăm: * ti’U C.S’. * •„Victoria" Căian,
Intr-adevăr, Întreprinde . vă comuniţăm. că electro- DEV A: Lovi
rea^ noastre arc restanţe in poinpele., 'KŞM 30><2 „sînt (oare (Patria)
livrarea uno'r utilaje" pen- -executate"^'Urmează sîi le Ztizuc (Arta);
• tru - C.S. ."„-Victoria “ Căian, ~ e'X'pediem in .cel măi scurt : RA; ••'Domnişc
(Modern , — ss
unele* chiar din 1981.' Este ; timp beneficiarului nostru, -cald pentru
- vorba despre uri 'grup'de i la’* adresa *dih contract"J ‘ (Modern" — sa
:
toarcerea .ţviaşi
-ăntrenare" jŞeiitru j o "bandă ---- Semnează 'director co- < ’fă); Dniî>iulî":
v
tTănsporţbâre* de la ' linia ^ .'mwciăl.^. Aiexdfidra Tei-'' (Atta); î'PETltC
a 11-a de aglomerare. Uti can. ... ţul amintirilor
lajul respectiv nu a putut COMBINATUL Stejar,. extrem
(Unirea);; Mex
k
- La Intersecţia bulevardului Decebal cu strada 23 August — o nouă deschidere arhitecturală adăugă eon-"
fi executat • deoarece: - pu MINIER CLUJ tlnnu. munMpiului construcţii şl ansambluri tot mal irumoaşe, i ■ *• ' cftrl (7 Nolem
am primit de la Intreprlh- „Combinatul minier Cluj PENI: Imposit
(Cultural); VU
, derea de motoare şi trans-' Şi-a 'onorat' ritmic, integral tlatov dolarii o
formatoare' Fiiliişi ,un mo sarcinile contractuale faţă : (LuceafărtB); Ii
c
tor electric tip M1P, 2 -ţ ;■ de Combinatul • “‘Siderurgic* cana neobişhv.
200 kW/750 rotaţii pe mâ ’ :„ VicforiaCăian,'.’ o. * livrat')} Exploatarea minIeră Coranda-Certej rul); .. -ANINOA
v
păianjen (Muni
nut. După .Inupierjoasfle. o-, chiar' in ..devăns- însemnate 1UCANI: ’Rfcgii
v
noastre Intervenţii — fcfi- tantităţi-'de călcă-r‘necesar' BRAD: Atenţi
(Steaua roşie) f
; miterea , unui. delegat, p&b- ;;' producerii fph®|ţ‘"reKuşîi"!"' (Urmare din pog. 1) ’ Dar, munca fi-a fost in' za- ~ tă în abataje sau la cele' ■ rea evoluţie (in milioane' Şapte băieţi şi
i vbrbiJi cu conduoereâ în-' y:: ’\ Semnează.-.director • iei) dori Pentru cantitatea marc ', două uzine de preparare'”. lei) : în 'anul' 1965 - 6, 2n ’ Aţă' (Patria)'; :
1
f
l
treprinderii furnizorul ’ > nic, ing:" loan -3’imbuş.^ ‘ < rec minieră beneficiază de de minereu ce se află în ' Atceţti oameni-"dde bazâ“ ' ; 1970 - 9. in 1975 -ii4/ în' trei nopţi (Flaei
ne-a a’siguraţ^ că ne va li-; itnporicriic fonduri pentru această carieră, s-a '^con fiind foarte rnufti, am no 1980 - 56, . iar-ir) 1984 - GIU-BAI: Sei-H
te (Casa de eu
yra iii *• ÎNTREPRINDEREA ■ .jmestiţii..ţi cunoaşte cea struit o linie nouă de fu- tat doar ciţfva dintre cei ■ 164. Valoarea' mijhocelpr' ŢEG:' Prea ct
cel măi*’scurt~’timp!' în !a~. '■ DE.. EXPijpAŢÂREf mai internă dezvoltare. Se nicular ţi o mare uzină de .. fo care s-d' referit sacre}- V fixe (toi in milioane jeţ) lutia -m»! " (Daci
• ceastă ‘situaţie vă infor- v 7? INDUSTRIALA 5 ' pun in evidenţă, pe rîntl, preparare cu o ca pdcitate iovi/î comitetului, de pâritid. . pe aceiaşi dni.- Jp - ordine, - JPie malitl sting
:
albastre;
CAL.
! măm'că,\wn[ proceda ’ l a . V A AGREGATELORV zăcămintele Bpcţc ţi Varţa de 'preparare de 3 000 tone Minerii). Viprei. ţi lan Ned- . o fost efer 42, 68. 96', 122 j (Casa de eutto
executarea şi livi'area gru MINERALE PENTRU - care dispun de mari tim dre -mineteu pe ii*Valea- gu (fraţi), Emil: Rduţiii, ‘ şi 172. Se observă- că în ’ RIA: Povesteu
r
i:
pului de/ânţrenare, pentra . CONSTRUCŢII BRAŞOV puri de minereu. ■ Afrăi,' pe rea investiţiilor s-a ridicat Marian Fdrenez,' Coh&idri'- ' „Epoca Ceauşescu ', In flmp (Mureşul).; ..11,1/
1
1
CjŞ. ;„Vkrtoria" Căla n , ‘în ; „Restanţele, ■.•in: - -livrarea' bazo unui proiect pornim la peste o -pwmătate de mi tin. Maxim, .Eugen 'Âppitpi, ce. valoarea mijloacelor fixe rin miliardar i
1
GHELÂRI: MIM
cel ..mUlţ'jsece zile de, ..ia ’ calcarului .semnalate de ol exploatării noastre ţi liard lei". *' Petru Puşcaş, loan Sudai, a crescut de 4 ori, valoa Fairfux ■ (Mineri
prion.irea motorului' Consi beneficiarul nostru, C. Ş. I.P E.C. Deva, se cercetea Dezvoltarea exploatării Szabe Alexandru, Kovacs rea producţiei marfă ' s-a
derăm semnalele.' critice a- ■ „Victoria" Căian, sînt reale.. ză ţi valorifică zonele Hon- miniere in cei 40 de ani (pan, Anghpl Nari, Mihai ■ multiplicat de 27 ori.
jpărute în ziarul „Drumul ' în ui-ma apariţiei, articolu doi, Băiogo ţi Corando". ai Hberţăpi noastre, îndeo Căsâleanv ţ.d. Dintre pre- ■ [Tovarăşul, irig.' •/ Vaier iu ’
:
socialismului" un * preţios lui critic in ziaral „Drumul Ultima zonă a intrat o- sebi în ultimii 19 ani, se părători: ’ Nicolae Susan, Almăşan, directorul' uriiţăl
ajutor in munca noastră",. socialismului", am insistat lickrl ţi in componenţa nu deduce ţi din dublarea in Donuj • Miclea, ' Mihai Cd- 'ţii,' preciza:' Jh cei 19 ani
Semneăză director ge la forurile superioare şi • melui exploatării datori tă anul-197ă a capacităţii ve larrcea, Petru Ghermcn, Oc- de cv.ţiŢ sin tem con
Timpul . proba
neral, ing. V. Cfidariu. situaţia a fost rezolvată * bogăţiilor conţinute. Care chii uzine de preparare tavian Cosmoi; leah laricu. duşi de ’tovarăşul Nicolae •zi, 27 iulie 198
ÎNTREPRINDEREA prin formarea a două na sînt alte semnificaţii ale (construită in 1934). Celor Alexandru Zaharia, losif ■ ■fZeauşescu, cel mai iubit Vii b în generai
cu cerul norosi
DE UTILAJ TEHNOLOGIC vete cu-'rfte 20 vagoane noilor timpuri de mine două linii de preparare de St ia!na etic. Unii dintre ei fiu al poporului, "eficienţa averse de ploe
BISTRIŢA pentru transportul calcaru reu ne-au explicat Ing. 125 tone, li s-a mai odăii- sînt maiştri, alţii. lăcătuşi activităţii desfăşurate de de descărcări el<
lui. Cele două trenuri-jia- loan Stoion ţi tehnicianul gat una de 250 tone. „To şi operatori, insă toţi Io colectivul exploatării, noas lat, grindina. Iz
„Vă facem cunoscut că . vetă asigură livrarea rit principal Virgil Huiej, de tul s-a bazat insă pe oa un ' lac sini preparatori, a- tre a . crescut vertiginos da tflţile de apă ti
I.U.T. Bistriţa arc de exe mică a calcarului". Ha biroul investiţii : „Cerce menii minei, tot ce s-a cori- - dică oamenii care extrag torită atenţiei}", şi ] grijii, pe depăşi 20 litrl/jy
va sufla moderai
cutat şi livrat anul acesta Semnează director, ing. tarea, deschiderea ţi pre struil i-a avut ca „teme din minereul brut metalele care i-a purtat-o însuşi se sificâri de scui
pentru C.S. „Victoria" Că Anton Breban. gătirea unor noi rezerve de lie" pe mineri ţi prepara utile patriei. Şi, fiind vorba cretarul general al parti pSnă la 50—53 h
ian următoarele utilaje: 4 minereu a necesitat mari tori - ne-o declarat tova de valoarea muncii între dului. Putem afirma că şi vest. Temperatu
me vor fi ouprin
bucăţi instalaţii de încăr- Aşadar, semnalele criti eforturi. Numai pentru ză răşul Adrian Cligor, secre gului colectiv, tovarăşul în etapa pe oare o stră şi 15 grade.
care, 4 bucăţi mecanisme ce ale ziarului nostru au căminte! Caranda, autobas tarul comitetului de partid. Aurel Motdovan, contabilul batem in prezent avem pri
de ridicat chible. Facem fost recepţionate, cei vi culantele au cărat circa In cadrul colectivului, cei şef al unităţii, pentru a o virea limpede deschisă că La munte, vre
precizarea că nu arii creat zaţi iuînd măsuri opera 200 000 mc de steril rezul aproape 500 de comunişti ilustra tit mai bine, o În tre viitor, pe care îl între instabilă. cu ce
Vor cădea averse
greutăţi C.S. „Victoria" Căi ţie — după cum rezultă tat din descopertă. De fapt, s-au aflat ţi se află mereu tocmii un grafic pe care îl zărim luminos şi plin de însoţite de tiescă
lan, ci am livrat la termen din răspunsurile primite lucrările au început prin în fruntea oricărei bătălii, reproducem succint. Produc roade bogate pentru baza trice. Izolat grin
utilajele contractate, ceea la redacţie — pentru solu defrişarea unei păduri... indiferent dacă este purta ţia marfă o avut următoa de materii prime a patriei tul vn prezenta ii
de OiPmo km/oră
oe o să facem şi în viitor". ţionarea lor.