Page 93 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 93
\
încheierea vizitei oficiale de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
XL JUDtTUl. HUWEOOiRftg a şefului statului foita Superioară,
( M I S M U L l Thomas Sankara, In tara noastră
Cei doi preşedinţi au
CEREMONIA PLECĂRII ÎNALTULUI
trecut în revistă garda de
OASPETE
Preşedintele
Vineri, 27 iulie, s-a Pe aeroport se aflau nu onoare, Thomas
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C. încheiat vizita oficială de meroşi constănţeni, care au Sankara şi-a luat apoi ră
prietenie pe care, la invi făcut preşedintelui Nicolae mas bun de la persoanele
SI Al C O Al SI U U I U I P O P U L A R J U D E T E A A l taţia tovarăşului Ni.colae Ceauşeseu şi preşedintelui oficiale române prezente
Ceauşeseu, preşedintele Re Thomas Sankara o primi pe aeroport.
T o v.a r ă ş u 1 Nicolae
publicii Socialiste Româ re deosebit de cordială, Ceauşeseu a salutat persoa
Anul XXXVI, nr. 8 308 SIMBATA, 28 IULIE 1984 4 pagini - 50 bani nia, a efectuat-o în ţara manifestîndu-şi astfel de nele oficiale care l-au în
noastră, căpitan Thomas plina satisfacţie faţă de soţit pe şeful statului vol-
Sankara, preşedintele Con rezultatele dialogului la tez în vizita în ţara noas
siliului Naţional al Revo nivel înalt româno-voltez, tră.
ANUL 40 AL LIBERTĂŢII PATRIEI luţiei, şeful statului Volta faţă de înţelegerile şi do Un grup de pionieri au
Superioară.
cumentele convenite, care
Ceremonia plecării înal vor contribui la dezvolta oferit celor doi preşedinţi
frumoase buchete de flori,
tului oaspete a avut loc pe rea relaţiilor dintre ţările La scara avionului, to
aeroportul ' internaţional şi popoarele noastre, în varăşul Nicolae Ceauşeseu
folosul lor reciproc, al cau
„Mihail Kogălniceanu" din
Lu-ctitor» măreţe
preşedintele
Thomas
şi
a __________ Constanţa. zei păcii, colaborării şi în duros rămas bun, şi-au
Sankara şi-au luat un căl
manii SOCIALIS/WULUI
ţelegerii internaţionale.
Pe frontispiciul aerogă
rii, împodobită sărbăto O unitate de marină, strins mîinile îndelung,
Dobra. Arc peste timp reşte, se aflau portretele aliniată pe aeroport, a pre s-au îmbrăţişat.
celor doi preşedinţi, înca
zentat onorul.
La ora 10,30, aeronava
drate de drapelele de stat Au fost intonate imnu prezidenţială cu care că
ale României şi Voltei Su rile de stat ale României lătoreşte înaltul oaspete a
. împliniri în viaţa economi- cifrelor. In prezent produc perioare.' şi Voitei Superioare. decolat.
co-socialâ a comunei s-au ţia industrială ce se reali
petrecut. sub conducerea zează în comună depăşeş
. înţeleaptă a Par Udului - Co- te 59 milioane lei, iar pro
Dobra este cunoscută oa . monist Român, cu deosebi ducţia agricolă globală se
o aşezare cu urme stră re în perioada de după ridică, numai la cooperati ÎN ZIARUL DE AZI TA P80MKIM Cit MAI MUtîA 1
vechi. in hotarul satului 1965, numită cu deplin te vele agricole, la peste 20 ENERGIA ELECTRICA S-O ECONOMISIM PE TOATE CAlLE I
Răduleşti, aparţinător azi mei „Epoca Ceauşeseu’ . O milioane lei.' Ritmuri hunsdorane
1
comunei Dobra, a fost des imagine sugestivă a profun - Este bine cunoscută grija
coperit un tezaur de mo delor transformări ce au cu care dobrehii se pre- Adunări generale ale Reducerea pe toate căile
nede dacice de argint, ..avut loc în această locali oamenilor muncii
compus din peste 300 de tate şi In viaţa oamenilor N. TIRCOB
piese. Oamenii acestor Serviciile - în pas cu a consumurilor — problemă
ce trăiesc şi muncesc aici
locuri şi-au făcut cunos ne este dată de puterea (Continuare în pag. a 3-a) solicitările turiştilor
cută prezenţa şi în istoria
luptei de emancipare a ţă esenţială în economisirea energiei
rănimii iobage, ţăranii de
aici şi din împrejurimi răs- — Pentru început vă ru au fost rezolvate pe loc,
culindu-se în anul 1721 găm să precizaţi, tovarăşe iar dintre cei 3 201 -abonaţi
pentru izgonirea trupelor inginer PETRE STANCIU, casnici controlaţi, numai la
imperiale habsburgice, care şef al compartimentului 14 am fost obligaţi să in
erau apărătoare ale inte f u r n i z a r e a e n e r g i e i tervenim, deoarece nu erau
reselor nobilimii. e l e c t r i c e din cadrul în regulă. De altfel, în luna
Realizjnd un arc peste I.E.T.H.I.E.D.E.E.T. Deva. iunie nici un consumator
timp, se poate afirma cu care este situaţia la zi a sau abonat nu şi-a depă
certitudine că adevăratele consumului de energie e- şit Cotele planificate, toţi
lectrieă în judeţul nostru,- înregistrând economii > în
comparativ cu .repartiţiile seninate la consumul de
stabilite ? energie electrică.
ÎN CINSTEA
— De la începutul anu — Aşa .cum s-a indicat
MARII SĂRBĂTORI lui, la nivelul judeţului, în în repetate rânduri, redu
cerea consumului de ener
NAŢIONALE registrăm o economic de gie electrică, economisirea
45 506 MWh energie elec
trică, numai în luna iunie severă a acestei avuţii na
MARI CANTITĂŢI DE reuşind să economisim 6 295 ţionale nu trebuie să fie
MATERII PRIME MWh. Doar trei dintre o chestiune de campanie,
PESTE PLAN marii consumatori — C.M. ci o acţiune permanentă,
Minerii, preparatorii, toţi de cea mai mare răspun
oamenii muncii din cadrul Valea Jiului Petroşani. dere patriotică, cetăţeneas
unităţilor aparţinătoare I.M. F.N.C. Orăştie şi întreprin
Hunedoara îşi intensifică derea de bere Haţeg — că a fiecăruia dintre noi,
eforturile pentru a extra prezentîndu-se eu consu atît Ia locurile de muncă,
ge, prelucra ţii livra eco însemne ale vieţii noi în comuna Dobra. cit şi în casele noastre.
nomiei. naţionale tot mai murile depăşite faţă de re
multe materii prime. De partiţiile planificate. Aş Ştim cu toţii că cea mai
la începutul anului, minerii bună sursă de energie c-
de ia Tellue au extras su sublinia că prin acţiunile
plimentar 25 500 tone mine întreprinse, prin măsurile leclrică este economisirea
reu de fier, iar cei de la aplicate de organele locale ei. In nceastă idee, a con
Gheţari 23 500 tone. La ca CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ tinuităţii acţiunilor de e-
riera Crăciuneasa plusul de partid şi de stat, prin
este de G4 000 tone dolomită înţelegerea dovedită de conomisire, ce se între
metalurgică şi 1 300 tone majoritatea covârşitoare a prinde ?
talc, iar de la uzina de Să se acţioneze cu răspundere maximă pentru
preparare 'i'eliuc se rapor cetăţenilor. judeţului de la — Acţionăm printr-o di
tează i1 000 tone minereu oraşe şi sate, la iluminatul versitate de forme şi mij
de fier prelucrat supli casnic s-au economisit loace pentru ca toţi con-
mentar sarcinilor de pian stringerea grabnică şi fără pierderi a griului!
la zi. 3 792 MWh, iar la ilumi sumatorii să înţeleagă că
CONTINUA' natul public. 559 MWh c- esenfţial este, aşa cum cer
DIVERSIFICARE - Secerişul griului se des BRIGADA DE REPORTERI „Mecanizatori cu multă nergie electrică. Aş mai documentele de' partid, nu
A PRODUCŢIEI făşoară pe fronturi tot mai experienţă — ne spune da două exemple: din 1 046 numai să se încadreze în
Harnicul c o l e c t i v de mari • în judeţul nostru. PE OGOARE Brigada de reporteri de consumatori industriali
oameni ai muncii de la Stringerea la 'timp şi fără TRA1AN BONDOR controlaţi în luna. iunie GH. I. NEGREA
Uzina m\ \ — laminoare, •
din cadrul Combinatului si pierderi a recoltei' impune Alexandru Rozoti, Ioari Ie- MIRCEA LEPADATU a.c., doar la 18 s-au con
derurgic Hunedoara, rapor organizarea ireproşabilă a năşescu, Lazăr Tămăşoi, statat unele nereguli care (Continuare în pag. a 3-a)
tează noi succese in acti muncii, folosirea la întrea Viorei Fănişiu şi Stan Pană. (Continuare în pag. a 4-a)
vitate. Astfel, de la În ga capacitate a combinelor
ceputul anului, au fost asi
milate in fabricaţie 4 noi şi celorlalte utilaje, ordine,
tipodimensiuni de lamina disciplină, responsabilitate
te destinate centralelor şi o mobilizare exemplară
atomo-nucleare şi indus
triei aeronautice. Aceeaşi a tuturor mecanizatorilor,
preocupare pentru diversi cooperatorilor şi specialiş
ficarea producţiei este ilus tilor. în acelaşi timp, este
trată şi de noile sortimen
te de laminate Intrate în necesar să se ia toate mă
producţia acestui an şi care surile, să se respecte cu
au drept beneficiari indus stricteţe normele P.S.I.,
triile minieră şi navală,
întreprinderile producătoa pentru a evita apariţia in
re de rulmenţi şi ţevi cendiilor şi pierderile pro
inoxidabile. vocate de acestea. în rai
RITMICITATE ÎN dul efectuat, joi, 26 iijlie
APROVIZIONAREA a.c., în colaborare cu Gru
OŢELĂRIILOR pul -judeţean de pompieri,
Colectivul de oameni ai în unităţi din Consiliul u-
muncii din secţia alimen
tarea oţelăriilor, a C.S. Hu nic agroindustrial Călan,
nedoara, acţionează stărui am urmărit cum se înde
tor pentru aprovizionarea plinesc aceste imperative.
ritmică a oţelăriilor cu fier
vechi, în sortimentaţia ce
rută. De la începutul anu La Boşorod
lui, de aici s-au livrat în se cunoaşte valoarea
plus cuptoarelor Martin şi
electrice peste 55 030 tone fiecărei ore
fier vechi şarjabilizat. In
acelaşi timp, s-au econo „La moară", o tarla
misit 8C8 000 kWh, 68 03»
metri cubi gaz metan, „strînsă" între un pMu şi
343 700 metri cubi oxigen, şoseaua ce duce la Boşo
reducând costurile de pro rod, găsim în lanul de grâu
ducţie cu mai bine de 2,5 In unităţile din C.IT.A.S.C. Călan se munceşte în aceste zile cu toate forţele la secerişul griului, eliberatul tere
milioane lei. (Vasile Grigo- elitei.combine. Tăiau braz nurilor de paie, aratul şi semănatul cult orilor duble. In imagine, aspecte surprinse pe ogoarele cooperativelor din Ba-
raş, corespondent). de late în holda aurie. La tiz, Bretea Strei şi Nădăştie.
volanul acestora se aflau
