Page 94 - Drumul_socialismului_1984_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Izbînda comunistelor visări
Abia-mplinisem şaispreze a™, N-a fost uşor !... Cu sînge am stropit
Mocnea pâmîntul şi fierbea nisipul, Străbuna vatră, libertatea ei ;
Mi-era acrit şi sufletul şi chipul Urmaşi viteji ai puilor de lei,
Că toţi ai mei erau pălmaşi sărmani. Hotarul de Apus l-am re-ntregît! 13,30 Te
Şi a venit acel August torid !... Cit vor trăi române aşezări 13,35 La
Vor pomeni de-acel August iubit, tăr
Toţi la al ţării glas ne-am avîntat 16.20 Or:
Pe-al cărui temelie s-a clădit
mc
Şi taţi şi fiu, soldat lingă soldat, Izbînda comunistelor visări ! 16,40 Iul
Urmînd al comuniştilor partid ! AUREL D. CÂMPEANU nin
17.00 Ini
lui.
19.00 Tel
lor;
19.20
î n t r e g R o m â n e s c 19,50 Fiii Tel
U l t i m a m i s i u n e rul e totodată un moralist trei
în accepţia clasică. El vor­
(co
beşte in sentinţe care nu o Cîntecul e dor şi lumină Tot ce-am cucerit prin lupte grele Ca;
dată iau alura unor mici Fluier purtat pe gură de zare, Rămîne adevăr şi crez în toate. 21,10 Vai
A ntoine de Saint-Exu- mai frecventă noţiune care parabole: „...insul care pă­ Arbore a cărui tulpină (co
pery, pionier ai aviaţiei de revine în paginile cărţilor zeşte modest sub licărul ste­ Ne este ora de speranţă şi visare, 22.00 Tel
cursă /ungă şi-o/ zborurilor sale (Zbor de noapte. Pilot lelor cîteva oi, dacă devine Pururi rămîne sub soare. Roadele cimpiei se aud cum cresc, lor)
de noapte, pilat de război de război, Pămînt al oame­ conştient de rolul său, se Purtăm în noi înaltă chemare 22,15 Inti
cer
ş/ unui din marii scriitori ai nilor, Citadela, Micul Prinţ) simte mai presus decit o In priviri se rotesc imense inele, Tot ce avem e întreg Românesc. cîm
lumii, a decolai la 31 iu­ este aceea de camarade­ slugă. El este o santinelă. Timp de bine şi de libertate. MIRON TIC 23.00 Inc
lie 1944 de pe un aerodrom rie, cu sensul explicit de Şi fiecare santinelă e răs­ lui.
din Conica, plecind in­ solidaritate umană. E sen­ punzătoare de întregul im­
tr-o misiune de recunoaş­ timentul care reprezintă e- periu".
tere. Se împlinesc deci pa­ lemeniul cel mai preţios in La cîţiva ani după ziua
truzeci de ani de atunci. aliajul atît de preţios ţi de dispariţiei sale, s-a desco­ intilnirea cu arta - act cu bogate valori educative Ki
Avea benzină doar pentru original al operei sale. Cre- perit in arhivele aviaţiei
o oră ţi, din clipa in care hitlemte raportul pilotului
s-a contopit cu azurul in care-J doborîse, prăvălia- A vorbi despre emoţia de puternică, versul atin- eolaus Berwanger, Ion Mir­ UUCUI
depărtările căruia pîndea V L e & U \/% X \ du-l in oglinda verde a actului artistic înseamnă a gînd rezonanţe de sensibi­ cea, Mircea Ivănescu, Ni- dioi>rogr
La ordin
aviaţia hitleristă, nimeni nu Mediteranei. Ştim deci pre­ aborda, de fapt, în esenţa litate nebănuite în rîndul chita Stănescu. tură; 7,(
l-a mai revăzut. Decit, desi­ *L PRIVELIŞTI sa efectul educativ al li­ celor prezenţi, constituiţi Un moment aşteptat l-a In intim
gur, Micul Prinţ, celebrul cis cum s-a încheiat ulti­ nei manifestări culturale. într-un public cald, stimu­ constituit lansarea supli­ August;
ma sa misiune. Prin ea,
său personaj, care odată dinţa lui Saint-Exupery este Saint-Exupery a devenit li­ Şi unde mai mult decît în lator pentru scriitor, pen­ mentului revistei „Transil­ sci; 8,10
lor; 8,55
îl spusese : „Iţi va părea că singurul drum care a nul dintre eroii războiului cazul scriitorilor, reali tru însuşi actul artistic. Au vania”, cuprinzînd în ex­ rii Loto
că am murit, dar nu va fi dus întotdeauna undeva a anii fa sc ist. Personalitatea sa „grădinari de suflet”, emo­ citit din creaţia lor poeţii clusivitate creaţie literară ştiri; 9,(
10,00 Bul
adevărat". Căpitanul pilot iost acela străbătui umăr râmi ne in amintirea noas­ ţia este mai puternică, mai Ion Mircea, Carolina Ilica, Revista )
avea 44 de ani, iar aces­ la umăr cu oamenii. Şl nu tră ca un fericii ţi singu­ plină de sensuri, de căl­ Ioan Evu, Neculai Chirlca, hunedoreană. Sint inseraţi Muzică |
ta, din 31 iulie, era ultimul în calitate de spectator, ci lar amestec de eroism ţi dură. Metafora poetică se Cristian Maurer, Eugen 28 de poeţi, prozatori, e- le* >u de
din cele patru zboruri ca­ de participant: „Profesia de gingăşie, de bărbăţie ţi constituie într-o adevăra­ Evu, Petre Stoica. A fost seişti, dintre cai'e se re­ vs
re, la cererea sa, i se mai martor mi-a inspirat întot­ tandreţe. „De unde sînt ?“ tă bijuterie, la cei care apoi rîndul actorului Ion marcă Mircea Andraş, Ra- î- Pu
Ictin de
ingăduiseră cu dispensă de deauna repulsie. Ce sint eu se întreba odată. Şi tot recreează lumi, transfigu­ Bulcandră, de la Teatrul hela Barcan, Valeria Chir- cultural;
vîrstâ. Sfrrşit simbolic, de dacă nu particip ? Pentru el iţi răspundea: „Sînt din rează artistic aspiraţii şi cu, Nuţa Crăciun, Ionel ra folcli
premieră
o frumuseţe simplă ţi aus­ ca să fiu, am nevoie să copilăria mea. Sînt din co­ trăiri. de stat Sibiu, care a sus­ Drăgănescu, Dumitru TIu- De ia 1
teră, aţa cum probabil el particip". De aici, decur­ pilăria mea ca dintr-o ţa­ întîlnirea de la Deva cu ţinut un bogat recital din rubă, Mariana Pândaru, dian clu
cele mai frumoase poezii
însuţi ţi l-a dorit, în dese- gi nd logic, ideeo respon- ră”. Parairazînd, aţ spune un grup de scriitori şi re­ apărute în revistă din a- Liliana Petruş, Doru Ro­ ştiri; 1G,<
vîrţitâ concordanţă cu c- sabilrtâţii : „Fiecare e răs­ că, născută din supremă dactori de la revista „Tran­ nul 1972, de cînd „Transil­ man, Traian Stănciulescu, zică por
mente di
pera pe ca e a lăsat-o. punzător de toţi. Fiecare e dragoste pentru acest pă­ silvania” a prilejuit o du­ vania” şi-a reluat activita­ Miron Ţie, Virgiliu Vera le Iubiri
Slnt mereu tentat să-l singur răspunzător. Fiecare mînt al oamenilor, înisăţi blă emoţie. Pe de o parte, tea. In interpretarea lui, ş.a. Un minunat prilej de goriu;
debut masiv în presa de
socotesc pe Saint-Exupery e singur răspunzător de opera sa e o fără pe cave s-a constituit într-un ex­ Versetul XIII din „Cînta- ştiri; 17,
cial-cetă)
drept cel mai patetic re­ toţi (. . .). Şi fiecare duce ne-a lăsat-o moştenire tu­ cepţional recital de poe­ rea României” s-a consti­ specialitate, oferind şansa ţii coral
prezentant al umanismului toate păcatele oamenilor". turor. zie, susţinut de poeţi si- tuit' într-un adevărat imn mai bunei cunoaşteri a -18,00 Orc
literar contemporan. Cea In umanismul său, scriito­ RADU CIOBANU bieni şi localnici, dedicat închinat străbunului plai creaţiei hunedorene în planĂvjurnai
că Interi
aniversării a 40 de ani de ■românesc de către Alecu naţional, aprecierii pe mă­ lă; 20,00
la înfăptuirea revoluţiei de Russo, frecvent căutător de sura rezultatelor care au ră cult o
eliberare socială şi naţio­ impus-o cu prilejul diver­ jurnal;
dans; 23,
nală, antifascistă şi anti- nebănuite , comori cultura­ selor concursuri interjude- 23,30—0, Ol
le, care, împreună cu A-
ţene şi în cadrul Festiva­
Veşmîntul patriei Lmperialistă. Concomitent lecsandri. avea să scoată lului naţional „Cîntarea cal.
:
s-a făcut prezentarea nr. Ia lumină Cea ina; fru­ României”.
6/84 al revistei „Transilva­ moasă variantă a ..Miori­
Intilnirea cu poezia, or­
Se-mbracă-n august patria cu soare Veşmîntul ţării-i grîu din Tricolor nia”, în al cărui supliment ţei”, liant spiritual indes­ ganizată de Comitetul ju­
cînd in fîntîn>i luceafăru-a-nflorit pentru cules în holda aurie. a fost - inclusă creaţia lite­ tructibil al limbii şi po­ deţean de cultură şi edu­
şi din păduri de bronzuri foşnitoare rară hunedoreană. porului român, ăl tradiţii­ caţie socialistă, rămîne o
tulnic etern se face auzit. De mult timp, o astfel lor sale pe ambele versan­ caldă pledoarie pentru ac­ DEVA:
toarc (1
lor cerul arde-n fiece izvor CLAUDIA STOICA de manifestare nu a cu­ te ale Carpaţilor. Un reci­ tul cultural de calitate. Y-uz.uc (
curat, sclipind, cu gust de apă vie... Şcoala generală nr. 2 Hunedoara noscut, ca ’în acest caz, o tal din care n-au lipsit lec­ Vu Dl
,Jcrn
comuniune sufletească atît turi din Miri Preda, N - MINEL BODEA Cald pci
J
(Modern
toarcere;
ra); Dri
AUREL DAVID ceasta adevărul că satul dustrial” (p. 139). Fără nei şi mai recentul (1979) 'acestui meci bucur, prin — seriil
r om â n esc co n tempo r a n îndoială, reevaluarea po­ Sînge înţelept — marele „contribuţia” unui arbi­ TROŞAIs
„COPIL DE PRIPAS" desemnează interferenţa sibilităţilor oferite de via­ regizor american John tru părtinitor $2 acordă rilor — ;
Cartea, apărută la E- de muncă şi viaţă tumul­ dimensiunilor sale de tra­ ţa la sat, în vederea sta­ Huston oferă cinefililor naziştilor un 11 m pen­ Stejar,
(Unirea)
(7 Noieni
ditura Albatros, reînvie toasă. diţie cu profundele trans­ bilizării forţei de mun­ (în 1981) un titlu para­ tru un fault imaginar. Imposibi
momente ale unei dina­ în cîteva dintre ..insem- formări ale ultimelor de­ că ţinere, reprezintă o doxal, raportat la întrea­ Dar americanul Hatch I-II (Cu
mice şi romantice biogra­ nurile” biografice îl în- cenii. condiţie absolut necesară ga sa operă. Paradoxal şi (interpret: actorul-boxer Artista,
fii tinere. Intîmplările tîlni.m pe Dan al lui Floa-■ Departe de a fi o rea­ . înfăptuirii noii revoluţii interesant în felul, său, Sylvester Stuilono) apă­ (Luceaţi
prin care trece Dan al rea pe meleagurile jude­ litate socială marginală, agrare, optimizării rapor­ acţiunea derulîndu-se pe ră şutul şi meciul se ter­ cană n
lui Floarea — copil de ţului nostru, ca pilot, zia­ pe calo de dispariţie, sa­ turilor dintre agricultură un teren de fotbal. Doar mină cu scorul dc 4—4. rul); A
păianjen
pri.pas — stîrnesc o cu­ rist. tul românesc trebuie de­ şi industrie. că nu-i vorba aici da un Publicul, locuitorii Pari­ RICANl
riozitate aparte pentru Pentru hunedoreni, car­ taşat „atît de concepţia Cercetarea permanentă simplu meci, ci de unul sului., care ducea de atâta BRAD:
ineditul lor, captivindu-1 tea lui Aurel David con­ «asimilării» sau. «înghiţi­ a realităţilor româneşti cu caracter politic. timp povara ocupaţiei (Steaua
realmente pe cititor. stituie un bun prilej de rii» ruralului de către in paralel cu cele ale lu­ Pretextul narativ por­ naziste, izbucneşte în u- Şapte b
(Fi
riţă
„Cinci părţi , „Războ­ aducere aminte a unor urban, eît şi de concep- mii contemporane acordă neşte de la un fa-pt apar­ rale, cîntă Marseilleza, trei nop
11
iul”, „Maritza”. „Saşa", fapte de muncă şi de te, din zilele marii con­ atît de doritul imn naţio­ GIU-BA
„Meningita", „Liceu par­ viaţă de acum 15—20 de flagraţii mondiale, cînd nal francez, rupe cordoa­ te (Casi
ţeg: r
ticular “ , „Elementara”, ani. Este meritul autoru­ victoria asupra naziştilor nele de pază şi invadează luna m:
„Veterinara”, „Pe dealul lui care a reuşit să facă era doar o speranţă. E- stadionul, mascînd astfel Pe mali
Şîmpetrului", „Aerodro­ o incursiune în timp, să chipa naţională a Germa­ pe jucătorii echipei lui albastre
(Casa ('
mul”, „Clinic”, „Ospăţ pe redea cu căldură şi sin­ niei susţine un meci de Colby (John Colby, fostă RIA: I
Brateş”, „Moartea Alba­ ceritate, interesant şi în­ ţia raporturilor de subor­ un plus de merit lucră­ fotbal „amical” cu o e~ stea a fotbalului brita­ (Murcşu
trosului", „Beţia de sifoa- drăzneţ, oameni şi fapte donare dintre aceste me­ rii. Utilitatea sa practică chipă formată din prizo­ nic), care reuşesc să eva­ I rin mili
ne“, „întîmplaire cu lupi”, ale unei perioade de via­ dii sociale” (p. 78). Satul rezidă însă in ultimul nieri de război, pe stadio­ deze.
„Leatul”, „Mama Muşa" ţă extrem de bogată în românesc poate urma în capitol, intitulat sugestiv: nul Coloinbes din Parisul Amatorii de spectacol
şi altele sînt doar cîteva împliniri ale anilor noş­ viitor două căi de dez­ Elemente pentru un mo­ ocupat. înfruntarea ar­ fotbalistic, şi nu numai
dintre secvenţele cărţii tri. voltare: a modernizării, del subzonal de dezvolta­ mată se va transfera, pe ei, se vor reîntîlni cu
scrisă de Aurel David. prin evoluţia în cidrul re rural-urbană. parcursul a 90 dc -minu­ Michael Cain, Max von
care deapănă ani şi ani GH. CÂLINESCU limitelor sale specifice, Prin conceptualizările te de pe front pe terenul Sydow, Carole Laure. De
a urbanizării, prin trece­ teoretice bine argumen­ asemenea, îi vor admira Tinipu
PLEDOARIE PENTRU O SOCIOLOGIE rea la statut de oraş. tate şi soluţiile concrete de sport. In acelaşi timp, pe faimosul jucător Pele azi, 28
prizonierii îşi pregătesc o
A SATULUI ROMÂNESC Analizînd pertinent dis- oferite, lucrarea sociolo­ spectaculoasă evadare, ce (cvoluînd in rolul fotba­ in gene.
(■e-’oasă.
listului Llils Fernandez),
funcţiile determinate de gului ieşean constituie o trebuia să se producă în toator.
In condiţiile în care pune să prospecteze, cu exodul rural atît la nive­ meritorie pledoarie pen­ în compania altor vedete ploi, ca
problemele satului con­ instrumentele specialistu­ lul oraşului cit şi al sa­ tru cunoaşterea ştiinţifi­ pauza dintre cele două ale fotbalului mondial — ractor
reprize.
pe aloc
temporan, ale agricultu­ lui de formaţie complexă, tului, autorul emite ipo­ că a realităţilor satului . argentinianul Ardiles, po­ cari eli
rii româneşti, necesită o destinul comunităţilor ru- teza — verificată deja de românesc, în scopul per­ Meciul va evolua în lonezul Deyna, englezul sufla sl
atenţie aparte, lucrarea .rale. Astfel se explică practică — a unui „pro­ manentizării valorilor prima parte în defavoa­ Bobby Moore etc. rat, cu
porare
sociologului ieşean Vasile ^faptul că alături de ca­ ces de remigraţie (reve­ sale. rea aliaţilor, scorul fiind Un film interesant, o vest, pl
Miftode, Elemente de so­ pitolele prin excelenţă nire) în sate a unor ţă- de 4 la 0 pentru echipa secvenţă demnă de filmo- Temperc
ciologie rurală (Editura metodologice, vizînd de­ rani-muncitori plecaţi cu TRAIAN DINOREL germană. Aici intervine grafia bogată în capodo­ fi cupri
ştiinţifică şi enciclopedi­ finirea obiectului socio­ ani în urmă să munceas­ STĂNCIULESCU momentul de mare ten­ pere a cunoscutului John grade, i.
tre 18 ş
că, Bucureşti, 1984) îşi logiei rurale, a raportu­ că în mediul urban-in- sociolog siune psihologică al fil­ Iluston (care făcea din lat, ceai
justifică intru totul a- rilor sale cu celelalte mului: dorind să-şi ape­ înfrîngere leit - motivul La nu
pariţia. Amplificînd pre­ ştiinţe, a metodelor, re­ „DRUMUL SPRE VICTORIE" re onoarea sportivă, a- creaţiilor sale) dar care, roasă,
ocupări mărturisite şi în gulilor şi tehnicilor de iiaţii refuză să evadeze. oontrazicînd marca auto­ noros. I
lucrări anterioare (Migra- cercetare sociologică etc., La 77 de ani, după o din Sierra Madre, Moulin De fapt amină ’ do ir e- rului, ne demonstrează caracter
ţiile şi dezvoltarea urba­ sînt prezentate şi elemen­ carieră strălucită con­ Rougej Jungla de asfalt, vadarea, reuşind, prin- cum se poate parcurge, peste 1 (
de lapo'
nă — 1978, Metodologia tele unei analize istorice stând din 38 de filme — Regina africană, Moby tr-o voinţă <inită să echi­ cu dîrzenie, un drum si­ Vîntul ■
investigaţiei sociologice a devenirii mediului ru­ printre care: Şoimul mal­ Dielt, Inadaptabilii (The libreze şi situaţia ‘'coru­ nuos spre victorie. sificărl
— 1982), autorul îşi pro­ ral. Se validează prin a- tez, I-Cay Lar-go, Comoara Misfits), Noaptea igua- lui. In ultimul minut al VERONICA PALADE 60—90 Ii
nordic. (