Page 95 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 95
! © SÎMBĂTĂ, 28 IULIE 1984 Pag. 3
Q hotarire unanimă: §a|fjgfgjj§f—S Pentru noi, hunedorenii, chiui şi statului nostru" ş.a.
alegerea oraşului Deva ca învăţăm foarte multe Iu-
loc de organizare a tobe- crud. Pentru mine personal
de construcţie de calitate, livrate la termen rei centrale de instrui- e un mare cîştig, mai ales
re a secretarilor comitete- că în viitorul an şcolar îmi
lor U.T.C. din licee şi şcoli voi începe activitatea pro- a consuîiiuralor
it ac săp- într-un pronunţat spirit Participanţii la dezba nică şi polizoare, alte uti proiesionale de către Co- priu-zisă de secretar al co
tarjial co>« r ) critic şi autocritic, lucră teri — printre care Lucian laje de care atelierele şi mitetul Central al Uniunii miletului U.T.C. in cadrul (Urmare din pag. 1)
ruano. t^iu- Tineretului Comunist con- Liceului „Decebal“ Deva.
torii Staţiei de utilaj şi Ploban, Ioan Popescu, Pe secţiile staţiei duc lipsă.
cronica evc- transport Deva şi-au ana tre Groza, Avei Bozan, Ioan Un accent aparte s-a pus stihie un motiv de mîn- Programul de activităţi consumurile şi cotele re
r politice lizat realizările obţinute în Mica, Horos Karol, Dumi pe îmbunătăţirea calităţii dme. Pe Ungă rezultatele urmăreşte, de asemenea, partizate, ci să şi reducă
a programu- primul semestru al anului tru Scarlat, Cornel Damian produselor, executarea u- obţinute de tineri, melea- adincirea in sufletele noas- în continuare consumurile
curent şi au stabilit mă — după ce au reliefat a- nor reparaţii de bună ca gurile natale oferă, in o- tre a dragostei pentru mun- la strictul necesar, să pre
1 (parţial co-
suri pentru îndeplinirea e- portui colectivelor pe care litate, întărirea disciplinei celaşi timp, locuri minunate că, îmbogăţirea cunoştin- vină orice cale de risipă
lopcdia xemplară a planului pe le reprezintă la realizarea tehnologice şi de produc de destindere şi recreare, ţelor ca tineri activişti, a a energiei electrice. în a-
obiective istorice şi turişti- cunoştinţelor de cultură ge-
rtistic. „Al anul 1984. Cum se arăta planului, au făcut propu ţie, respectarea normelor cest sens vom intensifica
salt mortal" în darea de seamă prezen neri de îmbunătăţire a de protecţia muncii, pe a- ce de mare valoare, care nerală. Apropierea even'i- acţiunile de control Ia toa
Producţie a tată în cadrul adunării muncii, au solicitat mai sigurarea tuturor condiţii amintesc de un bogat tre- menitelor deosebite din via- te categoriile de consuma
filme Patru lor desfăşurării unei acti tori, stabilind împreună, la
varietăţi generale a oamenilor mun
cii de ing. Nicolae Maio- vităţi ritmice, tot mai efi Vacanţq în tabere faţa locului, măsuri con
1 (parţial co- rescu, directorul unităţii, Adunările generale ciente. Utilizarea la capa crete, practice pentru re
în primele şase luni ale citate a utilajelor din do ducerea consumului de e-
arc... intr-un anului contribuţia lucrăto ale oamenilor tare, aplicarea măsurilor îmbinare fericită nergie electrică. Toate ca
— romanţe şi rilor staţiei la aproviziona cuprinse în programele zurile de risipă, de sustra
escle rea brigăzilor cu materiale muncii speciale de creştere a pro geri de energie electrică
a programu- de util şi recreere
de construcţii a fost bună ductivităţii muncii şi de vor fi soluţionate în lumi
— comenzile fiind onora mult sprijin din partea reducere a consumurilor na legilor în vigoare.
te la timp — dar au exis de combustibili şi energie, Vreau să menţionez eă aşa
tat şi perioade in care li trustului de antrepriză ge recuperarea restanţelor la cui istoric, de începuturile ţa patriei — aniversarea a cum o dovedesc marii con
vrările spre şantiere au nerală .în soluţionarea u- unele sortimente sînt alte limbii şi poporului român, 40 de ani de la înfăptui- sumatori — C.S. Hunedoa
„mers" mai anevoie. Pla nor probleme pentru bu direcţii principale de ac dar şi de realizări măreţe rea revoluţiei de eliberare ra, I.M. Hunedoara, „Mar
nul la activitatea din in nul mers al producţiei, ţiune pentru activitatea ale anilor socialismului. In socială şi naţională, anti- mura" Simeria, „Chimica"
s-au angajat să lucreze cu
dustrie a fost realizat la viitoare a constructorilor pfus, toţi colegii mei s-au fascistă şi antiîmperiaiistă şi „Vidra" Orăştie etc. —
l : MU Ra- forţe sporite pentru a
Llimineţii; 6,30 sortimentele panouri mari de la S.U.T. Deva. convins de ospitalitatea lo- şi Congresul al XIII-lea al prin măsuri gîndite şi a-
ei în agricul- cinsti cu alese fapte de cală, hunedorenii fiind gaz- partidului ne emoţionează, plicate, prin folosirea opti
iojurnal; 7,30 în proporţie de 108 la sută, muncă cea de-a 40-a ani Concluzia adunării, re de bune pentru toţi cei ce In tabără beneficiem, în
a zilei de 23 la materiale termoizolante versare a eliberării patriei liefată şi de ing. Teodor ne trec pragul. Dovadă, aceiaşi timp, de un bogat mă a capacităţilor de pro
Revista pre- 158 la sută, recondiţionări Negruţiu, director adjunct ducţie, maşinilor, Utilaje
erul melodii- şi Congresul al XIII-lea prezenţa a 369 de elevi din program cultural-recreativ. lor şi instalaţiilor, evitarea
ltatele trage- piese de schimb 111 la su al partidului. In propune al T.A.G.C.M. Hunedoara- 14 judeţe ale ţării. Participăm la întJMri cu
Bulctin de tă, confecţii metalice 196 rile lor, vorbitorii au vi Deva, a fost mobilizarea Programul taberei reuşeş- scriitorii, Ia vizionări de mersului în gol al acesto
tlienja radio; la sută. Nerealizările la ce mai dinamică la muncă, ra, deconectarea celor inu
le ştiri; 10,05 zat mai ales necesitatea te să îmbine armonios ac- filme, la excursii la Sarmi- tile în orele de sarcină
â radio; 10,40 lelalte sortimente — agre aprovizionării ritmice cu livrarea ritmică şi de ca ţiunli de mare interes şl u- zegeiusa, Castelul Corvi- maximă, limitarea ilumi
ră; 11,00 Bu- gate, prefabricate beton agregate, ciment şi var, litate a materialelor de tilitate in munca noastră neştilor, Ţebea - locuri cu natului public la Strictul
11,05 " T n u- armat, diverse elemente, construcţii solicitate pe — expuneri, dezbateri, bogată rezonanţă în istoria
n g lan ; mixtură, beton, mortar, pe fier beton de diferite pro şantiere, preocuparea ma necesar, folosirea deplină
te; . z Bu- reţi despărţitori — se da fite, asigurarea unor gene schimburi de experienţă, poporului nostru. In fieca- a luminii naturale, organi
; 12,05 Atlas joră a tuturor factorilor întflniri cu activişti de re seară, oiţe un detaşa-
Din comoa- torează atît unor cauze ratoare de sudură la locu pentru asigurarea unei a- pantid, cadre universitare — meat prezintă un spectacol, zarea cît mai judicioasă a
12,15 Avan- proprii cît şi unor goluri rile de muncă, scule şi dis provizionări corespunză cu acţiuni educativ-recrea- Sini manllestări de care schimburilor, consumul
io-tv. ; 13,00 în aprovizionare. pozitive, o ghilotină meca- toare cu materiale la toate poate fi mult redus, se pot
; 15,00 Mexi- tive. Amintim teme ca ne bucurăm sincer în a- economisi însemnate can
)0 Buletin de punctele de lucru, pentru „Probleme actuale şi de ceastă tabără pe care o tităţi de energie electrică.
îcert de mu- perspectivă ale învăţă mîn- putem numi a prieteniei, a
; 16,30 Frag- a întâmpina cu noi succe într-o acţiune şi conlu
rcta „Eternc- se în muncă marea sărbă tului românesc în lumina cunoaşterii reciproce, a a- crare comună, permanen
George Gri- indicaţiilor secretarului ge- propierii dintre tineri. Pe- tă între lucrătorii între
Uuletin de toare naţională de Ia 23 neral al partidului, tovară ste ani, ne vom aduce a-
leidoscop BO- yM August, Congresul al XIII- şul Nicolae Ceauşescu, cu mimte cu drag de ea. prinderii noastre şi colec
; 17,30 Crea- in mniismmînmwim tivele muncitoreşti dim ju
intcinporane ; lea al Partidului Comunist prinse în cuvintarea rostită deţ vom acţiona în conti
fii: * K ' sO- la Consfătuirea de lucru ULIANA ZAHA nuare cu toată răspunderea
ămîna pbYlti- Român. de la Mangalia", Trâsâ- comandantul-elev
internaţiona- u pentru ca fiecare consu
jurnal * Sea- Dobra. Arc peste timp L. BRAICA tur.i definitorii ale politici al Taberei centrale de mator mare sau mie, i*k-
22,00 Radio- interne şi externe a parii- instruire a C.C. al U.T.C. dustrial, comercial sau cas
Muzică de
ilctin de ştiri; de urmat oferă, între alţii, J nic să utilizeze cu maximă
î stop muzi- (Urmare din pag. 1) răspundere energia electri
Ion Şindeo, Damian Ter- \ Serviciile — in pas că, să o economisească pe
ocupă de cultivarea pămin- teci, Sabin Şuiaga, Nicolae i toate căile.
tul ui şi de creşterea ani- Agapciuc, Maxim Cârmă- j
trialelor. Folosind cu pri'ce- zan, Ion Handăr, llarie Pas- ţ cu solicitările turiştilor
pere ajutorul material, teh- cotă, Olivia Ocneanu, unii 1 F O T B A L
nit şi financiar acordat de dintre ei avînd deja rea• } Gcoagiu-Băi. Mii de oa La ora 10,30, la raionul rile de mai 9Us cîteva pro Mîine, la Hunedoaro,
stat şi apUcînd cu riguro- liizate de pe acum sarci- 1 meni ai muncii din toate puneri, sugestii şi obser
ilurâ iulgeră- zita.te tehnologiile înaintate, nile anuale ce le revin din ^ de pline al magazinului a- meci amical
i; Acţiunea colţurile ţării îşi petrec limentar cu autoservire se vaţii. Ele sînt venite din
; LiUNKDOA- cooperatorii din Lăpuşnic, Programul urile. t concediul de odihnă sau solicită diverse produse. partea mai multor bene F . C. Corvmul —
oair o orie Dobra, Roşcani şi Rădu- Împlinirile in muncă re- 5 „Aprovizionarea se face în ficiari ai acestor servicii.
J
;—:’~ •—r—;• r-
---- .re ţ urmează o cură completă
a l a P r e a Ieşti reuşesc sa smulgă pa- prezintă suportul temeinic \ de tratament în acest ano- , U“ Cluj-Napoca
luna mai — jurul orelor 12—13, ne Cele mai multe s-au con r
ala B); In- mîntului roade tot mai bo- al ridicării calităţii vieţii i timp, în staţiunea balnea spune lucrătorul gestionar firmat pe loc. Iată deci După ce miereuni a în
jinilor (Flacă- gate, contribuind cu can- locuitorilor comunei. Anual, * ră, alţii vin doar pentru motive pentru o mai bună vins, la Haţeg, pe Awvwl
spre victorie tităţi sporite de produse a- prin cele 18 unităţi corner- \ Aurel Boglea. Şi aceasta
(Arta); PE- groalimentare la fondul de ciale din sate se desfac l a-şi petrece o zi sau cîteva în vreme ce, potrivit ora mobilizare a tuturor fac Brad cu 3—fl, echipa F.C.
janţul aminti- stat şi la fondul de auto- mărfuri în valoare de peste } ore de agrement într-un rului de funcţionare, între torilor care răspund de~ Corvinul va evolua mSine
I-II (Parîng); minunat cadru natural. orele 11 şi 17, magazinul activitatea comercială şi de în faţa propriilor SwpOic-
:mă urgenţă aprovizionare. In bătălia 29 milioane lei, iar asigu- ) Am urmărit, într-o zi este închis". prestări servicii din sta teri, in compania puter
xicul in flăcări pentru obţinerea de recol- rarea serviciilor se i'ace ( nicei divizionare B şî as
; LUPENI: te sigure şi stabile, C.A.P. prin cele 14 secţii presta- i obişnuită, calitatea servi Cereri numeroase sînt şi ţiune, pentru ca unităţile
birc — seriile ciilor oferite turiştilor de La atelierul de frizerie-coa- să fie bine aprovizionate, pirantă îndreptăţită 5a
); VULCAN: Lăpuşnic şi Dobra au ocu- 1 oare. in şcoli şi grădiniţe 1 către Unităţile comerciale fură. Manichiura şi pedi personalul să fie receptiv „A" — „U“ Cluj-Napoca-
ii şi ardelenii pal deseori locuri fruntaşe sini cuprinşi mai mult de ^ şi meşteşugăreşti. Din son chiura însă — servicii foar şi corect faţă de solici Intîlnirca \a avea Ier
LONEA: Cap- pe judeţ, reuşind să reali 700 copii, care au asigu- i
îuită (Mine- teze producţii medii la hec rate condiţii din cele mal dajul efectuat a reieşit cu te solicitate — n-are cine tanţi, să se diversifice pres la orele 11, la stadionul
>ASA: Omul precădere că există condi să le execute pentru că nu taţiile de sezon. „Corvinul".
neitorcsc.); U- tar de 4-6 tone cereale bune de creştere şi in- ţ ţii bune de masă şi caza se cunoaşte de ce, „Viori ESTFRA ŞINA
gul (Retezat); păioase, 6-8 tone porumb, struire. \ re in hotelurile staţiunii, ca Brumă n-a venit azi la
iţie la gafe 25—30 tone cartofi şi 18—22 in ultimii ani a început { că la bazele de tratament
); ORAŞT1E : tone legume. Ca urmare, lucru", < iar frizeriţa Vio
şi o ştrengă- să prindă fof mai mult 1 se efectuează proceduri de rica Murg, care, între două
Trei zile şi numai in ultimul deceniu, contur centrul civic al sa- / înaltă calitate, tunsori execută şi cîte o
icăra); GEOA- au fost dublate cantităţile tului reşedinţă de comună, )
rbăriie galan- de cereale şi legume pre — Sînt cazată cu tabă manichiură, nu reuşeşte să *
cultură); UA- blocurile construite aici nu- i ra de pionieri „Şoimii Bă facă faţă, deşi manifestă
cald pentru date la fondul de stat, a- mărind peste 30 de apar- } niei" aici, la Complexul bunăvoinţă.
uia); BRAZI: cestea depăşind acum 4 000 tamente. Mobilizaţi de or- . turistic pentru tineret
Jr- 1
ig al Dunării tone anual. Am mai consemnat şi
.LAN: Ringul ganele locale de partid şi ţ B.T.T. — ne spune prof. următoarele propuneri: „Ar
11 ură); S.IME- Zootehnia comunei este de stat, locuitorii c amu neţ i Marioara Ncdel din Cra- fi foarte necesară o floră
ea călătoriilor i reprezentată - la C.A.P., execută un volum sporit de > i-ova. Sîntem mulţumiţi de rie" (Marioara Rezeanu,
.IA: Nea Mă-
(I.umina). ferma de stat şi la gospo- lucrări edilitar-gospodăreşti, \ felul în care am fost piri- Graiova), „La croitorie ar
^ dăriil riile populaţiei — de e- valoarea acestora ridicîn- l miţi. La cantină, persona fi bine să se execute şi li
fee tive ce depăşesc 6 300 du-se anual la cite 3-4 1 lul este deosebit de ama nele lucrări de reparaţii"
\
B98BBGBBBB9BB bovine şi 14 000 ovine. Din milioane lei. \ bil, servirea ireproşabilă. (Silvia Mateiaş, Oradea) (
acest sector este prevăzut Prin bogata viaţă cultu- ( Dincolo de cazare şi ma „î'n staţiune nu există un
ca în 1984 să fie livrate ral-artistică desfăşurată de ! să, cei veniţi la odihnă şi atelier de reparaţii încăl
la fondul de stat mai mult formaţiile constituite mai i tratament apelează la o ţăminte" (A. Olaru, Geoa-
\ de 26 000 bl de lapte şi ales in Dobra,, Stănceşti- l serie de alte servicii. în giu); „Apa minerală lip
■obabil pentru 400 tone de carne. Aportul Ohaba şi Răduleşti, aces ■ unele unităţi comerciale —
1661 : Vreme . ’ \ seşte de obicei din unităţi
.imoa.su şi ră- unor cooperatori ca: Sido- tea s-au afirmat a fit in \u- ’ cum este cea de alimen le comerciale" (Vasile Ga-
1 va ;.chim- nia Prisecan, Letijia Oprean, dej cit şi in ţară in dife- \ taţie publică cu linie de vrilă, Brăila; staţia de
t vor efideu Eva Sima, Silvia Cîsmaş, rite etape ale Festivalului 1 autoservire de la blocul îmbutcliere Băcîia se află
r avea şi ca-
rersă, însoţite Maria Şuiaga, Graţiefa Po naţional „Cîntarea Romă- * turn, condusă de Maria la cîţiva km — n.n.) ; „Ar
de descăr- pa, Sabina Mihăilă, Vero- mei . ITiciu, servirea, cu tot ce fi bine să se înfiinţeze un
Vintul va ţine de ea — curăţenie, chioşc cu articole de pla
nă ia mode- nica Popovici, Olivia O- Chiar şi această succin- ţ
n si licări tem- prean, Victoria Băcea&ţ tă prezentare a vieţii eco- I amabilitate, calitate, prom jă" (Ana Ormenişan, Tg.
est şi nord- Marina Firuca, Mir-on Opri'- nomico-sociale a comunei ptitudine —, este la înăl Mureş).
a 41) km/oră. şan şi a multor altora este Dobra oferă o imagine sv- ţime. — La „Ştrand", loc deo
: minime vor
intre 8 şi 13 decisiv la realizarea preve- gestivă a mersului ei vigu- Amabilitate în relaţiile sebit de aglomerat — ne
e maxime in derilor planului în fiecare ros spre moi şi importante «t publicul manifestă şi spune Iloria Tisu, din De
ie grade. Izo- sector de activitate. De a- înfăptuiri, în anul celei de colectivul de lucrătoare co va — ar fi bine să se gă
nineaţa.
semenea, expresia concre- a 40-a aniversări a. elîbe- merciale de la magazinul sească o soluţie ca cetăţe
vreme răco- tă a hărniciei şi pricepe- rării patriei şi Congresului tex ti le-co nf ecţii-în c ă l ţ ăm iu nii care au plătit o dată
erul temporar rii producătorilor agricoli al XIII-lea al partidului o- te, condus de Elisabeta intrarea, să nu fie puşi în
cădea ploi eu
versă, iar la din comună o reprezintă ceastă unitate administra- Dînşorean. Numai că aici situaţia să mai cumpere
şi sub formă cantităţile tot mat mari de tw-teritorială prezentîndu-se lipsesc articolele cele mai Un bilet în cazul că ies
şi ninsoare, produse pe care aceştia mai bogată şl mai frumoa- solicitate ca: rochii de pla pîmă la parcare sau la
■ezenla inten- jă, saboţi sau papuci de • chioşcul din faţă. Tot aici,
irare pînă la le livrează din gospodăriile să decrt în oricare alt an
i din sectorul personale. Exemple bune al existenţei sale. plajă pentru copii şi băr calitatea cafelei servite ia
baţi, o serie de articole terasă lasă de dorit.
cosmetice. Am consemnat în landu Ştrandul dc la Gcoagiu- Băi tn zilu de vara...
