Page 97 - Drumul_socialismului_1984_07
P. 97
SAJ
rr
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ 11 ctitor» mare
#<*]> , în anii SOCIALISMULUI
iM JUDtţUl HUMEDOflRftC Institutul de mine
SOCIALISMUL Petroşani — matca
specialiştilor industriei
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C
B B B M B m flB m U L A R J U D E Ţ E A N extractive româneşti
— Aveţi în faţă cea mai pregătit în specialitate. Lis-
elocventă mărturie a ceea ta aceasta parcă n-ar avea
Anul XXXVI, nr. 8 309 DUMINICA, 29 IULIE 1984 4 pagini — 50 bani ce a însemnat şi înseamnă sfîrşit, deşi se cunoaşte Ieri,
pregătirea tehnică supe- numărul absolvenţilor pe
rioară în Institutul de mi- cere i-a dat institutul în
ANUL 40 Al LIBERTĂŢII PATRIEI ne Petroşani : profesorul cel 36 ani de existenţă şi azi,
universitar dr. ing. Durai- rodnică activitate : peste
tru Fodor, rectorul institu- 8 000. E o Cifră ! Opt mii
tulul, este — daţi-mi voie de oameni, de cadre de
Activitate susţinuta pentru îndeplinirea să folosesc o expresie re- nădejde ale industriei ex- mime
portericească — fructul a- tractlve româneşti ! Avem
cestei şcali superioare. Şi ou ce ne mîndri I Priveşte oraşele Văii
e x e m p i a r ă a p l a n u l u i fraţii dumnealui' tot aici — Anii dumneavoastră de Jiului, acum după 40 de
s-au pregătit, Gheorghe — muncă se confundă, stima- oul din ziua aceea glo
care a fost şef de promo- te tovarăşe profesor Aron rioasă de August 1944.
Baza de materii prime minerale — ţie este cercetător la Popa, cu anii devenirii pa- Nu exista oraşul Uri-
I.C.I.T.P.L.C.4.M. Deva, insti- triei. Iar jumătate din cei
tut Condus tot de un absol- 42 de ani de muncă în oa- câni, nici termocentrala
Paroşeni, nu era televi
continuu dezvoltată, superior valorificată vent de-a! nostru, Nicolae litote de specialist în ml- ziune, nu existau cartie
Zăvoianu, iar celălalt fra- nerit, î-aţi dedicat învăţa
te, Constantin, e Inginer la mîntului tehnic superior din rele „Livezeni” şl „Bărbâ-
în actuala etapă de dez XH-lea şi Conferinţa Na pundere patriotică. Una E.M. Ţebea. Sînt toţi trei Petroşani, pe oare l-aţi şi tenii de Sus”, nu se aflau
voltare a economiei noas ţională ale partidului. dintre acestea, care ne în judeţ şi fiecare, în felul condus ou recunoscută cele două case de cultu
tre naţionale se impune, în acest context, oame angajează în cea mai ma său, pune o cărămidă so- competenţă politică şi pro- ră la Petroşani şi Uri câni,
mai mult ca oricînd, să nilor muncii din cadrul re măsură la ora actuală, lidă la construcţia noii fesională. nici o fabrică de tricota
dezvoltăm intens baza Centralei minereurilor De o constituie valorificarea noastre societăţi. Dar nu — Intr-adevăr, aceşti ul- je şi confecţii. Cine să vi
proprie de resurse mine va şi din unităţile sub cît mai eficientă a zăcă- trebuie să vă spun eu — timi 21 de ani mi-au dat
rale utile, de alte mate ordonate, specialiştilor din mîntului polimetalic de la continuă profesorul univer- satisfacţii deosebite. Să te seze ia uzina construc
rii prime şi materiale, domeniile geologic, mi Coranda-Hondol, în noile sitar emerit dr. docent ing. vezi prin generaţiile pe ca- toare de maşini şi utilaje
pentru a putea materiali nier, tehnologic, cercetă capacităţi intrate în pro Aron Popa — stă mărturie re le dai ţării ! Prin oa- miniere, fa cele peste
za programele de edifica torilor şi proiectanţilor le industria extractivă din în- meni realizaţi care te im- 40 000 de apartamente şi
re multilaterală a patriei revin sarcini de mare ducţie în acest an, dat treaga ţară, că mu e uni presianeaza prin compe la noile obiective miniere
stabilite de Congresul al complexitate şi înaltă răs- fiind că aici există un a- tate minieră de pe ou- tenţa cu care-şi conduc deschise la Paroşeni, Dîl-
preciabil volum de sub prinsul României în care formaţiile de lucru, sectoa-
stanţe metalifere. în pre cadrele de conducere să rele, unităţile miniere, com-
zent, specialiştii din cen nu fie absolvenţi ai in- binalele! Aici, în institut, sa- INSEMNĂRI
Comunele Ilia şi Dobra trală şi de la Exploatarea stitutului nostru. Directorii tisfocţiile sînt perene, DE SCRIITOR
minieră Coranda-Certej tuturor întreprinderilor mi- — Experienţa profesională
miere din Valea Jiului aici a tovarăşului profesor Aron
distinse în întrecerea lucrează la detalierea cu s-au format, cei din Po- Popa înseamnă mult pen- ja, Livezeni, Bârbâteni şi
noaşterii mineralizaţiei în
iana Ruscăi, Certej, Roşia tru colectivul nostru, iar Valea de Brazi ? Cine să
vadă pe atunci, în lumi
socialistă dintre tre talpa carierei şi ori Poieni, Moldova Nouă, Ro- pentru mine, foarte mult — na şi cu piscurile' lor de
zontul —200 m, prin efec
vinari, Amina — la fel. La intervine rectorul institutu-
tuarea de galerii şi abata Cavnic, fostul nostru absol- lui, profesorul Dumitru Fo- azi, vechile localităţi Vul
consiliile populare je experimentale. vent, loan Dicu, este astăzi dor. Urouşul institutului can şi PetrJia ? Cum să-fi
Un sprijin substanţial Erou al Muncii socialiste, prin ani s-a făcut prin oa fi închipuit ceea ce se nu
îl dau in continuare aici conducerea Ministerului Mi meni, cu oameni, cu ade meşte astăzi „Cetatea u-
Ieri, la Ilia, a avut loc bite cele două mari j geologii-exploratori de la
festivitatea de î amina re a evenimente istorice ale i I.P.E.G. Deva, care conti- nelor o formează tot ab văraţi comunişti, cu cadre niversitară" a mineritului
Ordinului Muncii clasa a anului — cea de a 40-a ani- ! solvenţi ai institutului pe didactice de mare probita- românesc ? Nu, nu a exis
versare a eliberării patriei 1
ll-a, pentru locul II pe ţară
i ll-a, pentru locui II pe ţară, versare a eliberării patriei ) Geoiog IOAN STOENESCU, troşănean, directorii .gene- te instructiv-educativă. Con- tat „Teatrul minerilor'*,
> ocupat de consiliul popular şi Congresul al Xlll-lea al ţ raLi ai combinatelor minie nici cluburile şi căminele
\ din localitate, în întrece- partidului — pentru a face 1 compartimentul geologic re din Petroşani, Rovinari, LUCIA LICIU culturale din localităţile
rea socialistă dintre con- ca şi în acest an comuna ) a! C.M. Deva Gura Humorului şi din mul- —--------------------------- noastre, n-aveam' spitale
silii le populare comunale lor să se situeze pe un lac ţ te alte centre, aici s-au (Continuare in pag. a 2-a) moderne, nici şosele as
pe anul 1983. fruntaş in întrecerea so- ţ (Continuare în pag. a 2-a) faltate.
înalta distincţie a fost cialistă dintre consiliile ^ Unde era acum Uricaniul,
înmînată de tovarăşul Radu populare. era un foc viran ; unde e
Bălan, prim-secretar al O festivitate asemănătoa- ^
Comitetului judeţean Hu re a avut loc .in comuna î „Iwezeniur, „Coroeşfiul",
nedoara al P.C.R., pre Dobra. Consiliului popu- i CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ „Bucura” sau cartierul „7
şedintele Comitetului execu Iar comunal Dobra i s-a ' Noiembrie" era clmp cu
tiv al Consiliului popular ■ . , ,, ■’ . v păpădie ; unde e mina
judeţean, care a adre înmînat cu acest prilej Di- ^ Livezeni şi Dilja, vîntul
sat, cu a c e s t prilej, ploma de fruntaş pentru i Secerişul griului, eliberatul terenului şi semănatul plimba scaieţii ; unde jjVif
calde felicitări locuitorilor locul I pe judeţ ocupat ? noile car.tiene din Petri la
comunei pentru distincţia în întrecerea dintre consi- ! şi unde slnt căminele stu
Iiile populare comunale, pe )
obţinută şi le-a urat noi anul 1983. ţ
şi însemnate succese în ac culturilor duble - in flux neîntrerupt! denţeşti din Petroşanii păş
tivitatea de viitor. în cadrul adunărilor fes- l teau gistele şi se bătea
in cadrul adunării festive, tive au fost înmînate in- ) furca. Adastă o clipă,
au Luat cuvîntul tovarăşii : signe de fruntaşi în gospo- ] Secerişul griului a înce- cut operativ la eliberatul de furaje. în urma lor au chiar aici, în centrul mu
Ana Maria Ti.cuşa.n, prima dărirea şi înfrumuseţarea l put în toate unităţile de terenului de paie, aratul intrat în brazdă la arat şi nicipal şi priveşte în jur ;
pe raza Consiliului unic
rul comunei, Dimitrie los- localităţilor unor deputaţi / ţ pe şi semănatul culturilor semănat mecanizatorii N.i-
chici, Maria Mihăilescu, şi cetăţeni, care s-au făcut 1 . agroindustrial Deva şi se duble. „La aceste lucrări colae Hogman, Vasile Var unde se înalţă cartierul
Axente Guţea, Troian Dan, remarcaţi prin activitate ^ desfăşoară în ritm susţi- —• ne spunea Traian Ur- ga şi Sebastian Pădurea- „Carpaţi" erau magherni
Petru Fărău, Sabin Faur deosebită. ^ nut. La C.A.P. Hărău, pînă san, preşedintele coopera nu. Ei au pregătit terenul ţe ; strada nu era atît de
si loan Cionca'. Ei au aflr- în încheierea adunărilor, ieri s-au secerat 50 ha de tivei — o contribuţie deo şi semănat culturi duble largă, nu exista „Magazi
mat hotă.rîrea cetăţenilor co. formaţiile artistice ale co- \ grîu din cele 85 ha plani sebită şi-a adus-o mecani pe o suprafaţă de 45 ha,
munei Ilia de a nu precupeţi munelor respective au sus- ţ ficate. Combinerii Gavrilă zatorul Colcei Ianoş, care, nul univeisal“ cu 8 500 mp
nici iun. efort pentru a (n- ţinut scurte .şi atractive t Caşvan, Pavel Popa şi Io- din care 10 ha sînt după suprafaţă comercială şl
tîmpina cu succese deose- programe. artistice. siif Ţîr sînt cei care exe ajutat de cooperatorii Emi- grîu". nici cel din Petri la.
lian Livezean, Florea Şte-
cută secerişul. Transportul fănoaică, Bologh Franeisc La C.A.P. Şoimuş, sece
rişul griului îl execută o
boabelor în bază îl efec şi Alexandru Budoi, a e- DUMITRU DEM IONAŞCU
Secvenţă din marea bătălie pentru plinea ţării. tuează Nicolae Berindei şi fectuat in timp record ba- MIRCEA LEPÂDATU (Continuare in pag. a 3-a)
Fotomontaj de NICOLAE GHEORGHIU Ion Tulea. Activitatea fiind lotatul paielor şi transpor
organizată în flux, s-a tre tul acestora în depozitul (Continuare în pag. a 2-a)
| | | P |
