Page 98 - Drumul_socialismului_1984_07

Pao 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 30

Recuperarea restanţelor şi obţinerea i

unor realizări constante — în centrul ! Institutul de mine Petroşani
DUMIl
Despre toate acestea re­
preocupărilor întregului colectiv (Urmare din pag. 1) stitutului. Valoroasele ele­ levă azi zecile de contrac­ 8.30 Xcle
mente de integrare a în­
ducerea partidului, personal văţă mîn tul ui cu cercetarea te de integrare, valorînd 9,00 Alm,
9.30 De
Colectivele de oameni ve ale secţiilor, stilul de cuvîntul prim-furnalistului secretarul general, tovarăşul şi producţia, integrare pro­ milioane, ca şi activitatea 10,00 Viaţi
ţial
ai muncii de la uzina nr. muncă defectuos în condu­ Ioan Stăniloiu, fruntaş în Nicolae Ceauşescu, tovarăşa movată de politica partidu­ celor 50 de cercuri ştiinţi- l 41,15 Muzi
2 — furnale. aglomera- cerea activităţii economi­ întrecerea socialistă pe se­ Elena Ceauşescu, au acor­ lui nostru, îşi relevă efi­ fice de specialitate în ca- ) 11,45 num
toare — din C.S.V. Că- ce, slaba organizare a mun­ mestrul I : „S-a arătat în dat şi acordă o atenţie cienţa prin asistenţa . teh- re activează;,peste 1 200 de \ 12, 25 Xelel
lan se confruntă de mai cii şi neapliearea în prac­ darea de seamă că avem specială invăţămîntului teh­ nîco-Ş'tiinţifică acordată în­ studenţi, ca: şi numeroasele l dan.
(colo
multă vreme cu serioase tică a măsurilor stabilite" „abonaţi" la absenţe ne­ nic superior din Valea Jiu­ treprinderilor miniere , de premii cucerite la sesiuni­ 13,00Xelci
greutăţi în realizarea sar­ — se consemna în darea motivate. S-a mai arătat lui. Institutul, care în acest cadrele didactice universi­ le naţionale. 13,05Albii
cinilor de producţie. Mai de scamă. că este nevoie de' o mai al patrulea deceniu al li­ tare, prin activitatea de ex­ Statutul pe care î-a cîş- (parţ
exact şi direct spus, nu Principalele direcţii în bună colaborare între sec­ bertăţii patriei aniversează pertiză şi Consulting, asigu­ tigat Institutul de mine din suma
* Ui
se produce cantitatea de care converg preocupările ţiile uzinei. Se ştie de ce 36 de ani de existenţă — rarea perfecţionării ştiinţi­ Petroşani — în care stu­ mării
fontă planificată şi... aş­ oamenilor muncii din ca­ şi unde nu merg bine tre­ deci este una din primele fice, brevetarea diferitelor denţii dispun de condiţii mate
teptată de turnătoriile din drul uzinei sînt redresarea burile. O întrebare se pu­ şi importantele creaţii ale soluţii tehnice cerute de deosebite de studiu, de revol
erolli
întreaga ţară, combinatul situaţiei şi atingerea unei ne : ce facem ? Concret! socialismului — a cunoscut nevoile producţiei, desfă­ practico, de cazare, de Docu
din Călan fiind unul din­ constanţe în îndeplinirea De aceea trebuie să ho­ în perioada care a trecut şurarea activităţii de cer­ hrană şi recreere — îşi are sport
tre principalii producă­ planului. Această constata­ tărâm aici şi acum ce vom de la Congresul al IX-lea cetare pe bază de contract temeiul în politica înţeleap­ Olimi
tori de fontă cenuşie din face ca să realizăm pro­ prefaceri impresionante. Su­ în cadrul colectivelor mixte tă a partidului de pregăti­ Los
Sccvi
siderurgia românească. Fi­ re este urmarea propune­ ducţia cc se aşteaptă de la prafaţa de învăţămlnt s-a (cadre didactice, studenţi, re a cadrelor în concor­ vitatf
resc, oamenii muncii din rilor concrete şi hotărârii noi!“. dublat, dotarea cu maşini specialişti din unităţi pro­ danţă cu dezvoltarea eco- / re *
uzina nr. 2 sînt departe de a le traduce întocmai S-au mai analizat în ca­ şi aparate de laborator a ductive, de proiectare). Te­ nomică a patriei. Cei peste 1 sul
Din
de a fi mulţumiţi cu o în faptă ce au răzbătut din drul dezbaterilor lipsurile orescut de la 659 000 lei mele de cercetare au fost 4 000 de studenţi, care se ^ Piese
astfel de situaţie. Au de­ cuvintele celor înscrişi la semnalate în pregătirea în 1965, fa peste 10 milioa­ orientate, an de an, în pregătesc aici pentru ca i interj
clasic
monstrat-o şi acum, cu profesională a muncitorilor ne în 1980, numărul labo­ concordanţă cu obiective­ mîine să se alăture, cu > lespei
prilejul adunării generale, discuţii. Astfel, ing. Alexan- de la maşina de turnat ratoarelor a ajuns !a 56. le stabilite de documen­ probitate profesională, po- ţ 18.15 Plant
atît prin conţinutul dării fontă pe bandă (maistrul Biblioteca dispune de peste tele de partid şi de stat litică şi civică, celor 8 000 l taj
de seamă prezentată, cît exploatare Traian Bisorca), 300 000 de volume, la oare privind exploatarea şi va­ de specialişti formaţi în in- i 18,30Micul
cei ni
şi prin numărul mare al Adumârile generale efectele negative asupra au contribuit şi cadrele lorificarea superioară a ză­ 18.501 001
celor ce au luat cuvîntul, duratei de funcţionare a noastre didactice prin fi­ cămintelor de substanţe stitutul petroşănean, învaţă J 19.00Xcleji
făcînd propuneri în spri­ ale oamenilor furnalelor prin mersul pe­ la bora re a a peste 500 de minerale utile, promovarea şi frumuseţea nouă a tra- \ lor)
diţîonaluiui „Noroc bun" — i
jinul redresării situaţiei, muncii riferic al acestora (ing. titluri de lucrări, reuşind tehnologiilor moderne de 19,20Ciuta;
Spect
pentru- atingerea unei con­ Ioan Criritoaie, tehnologul să acoperim în proporţie exploatare şi preparare, urarea de bineţe ce-i va i 20.00 Film:
stante în realizarea luna­ secţiei a II-a furnale), dis­ de 92 la sută disciplinele proiectarea de maşini şi însoţi în adîncurile de cor- 1 diul“i
Studii
ră a planului. dru Radu, şeful secţiei a- ciplina de producţie şi lip­ din planul de învăţăm!nt. utilaje miniere corespunză­ bune, minereuri, şi metale ^ resti"
Demn de remarcat este glomerare, după ce s-a re- surile în asigurarea bunu­ Nu numai eu sînt fructul toare condiţiilor de zăcă­ preţioase — şi tainele bo- I 21.15Estrai
pronunţatul spirit critic şi ferit la progresele înregis­ lui mers al activităţii de acestui institut, ci mai mult mînt din ţara noastră, creş­ găţiilor care aşteaptă să > (color
autocritic în care a fost trate în ultimele luni în producţie pe întregul flux de jumătate din numărul terea securităţii muncii în fie scoase la lumină pen- 1 21.50Xeleji
lor).
abordată problematica su­ creşterea calităţii aglome­ tehnologic (ing. Doinei cadrelor noastre didactice subteran, mecanizarea şi tru a da căldură şi fru- ^
pusă dezbaterii — reali­ ratului, ea urmare a pu­ Pescar, şeful secţiei a II-a s-au format pe băncile ce­ automatizarea tehnologiilor museţi noi României so- t UNI
zarea planului şi angaja­ nerii în funcţiune a două furnale). Multe lucruri au lor două facultăţi ale in­ de lucru. cialiste. ; 10,30A 23-
mentelor de producţie pe dozatoare, a cerut — în fost spuse pe nume şi de piadei
semestrul întîi al anului sprijinul obţinerii unor re­ către ing. Nicolae Ivaşcu. lor).
în curs. Tonul l-a dat zultate şi mai bune — să director tehnic cu proble­ 1984.
chiar darea de seamă, ca­ fie luate măsuri pentru do­ me de producţie şi ing. Xeleji
lor)
re s-a constituit într-o a- tarea secţiei cu instalaţii Vladimir David, directorul Actua
profundată analiză a re­ de ridicat la înălţime şi combinatului. Cel mai im­
zultatelor obţinute, a cau­ acoperirea benzilor trans­ portant a fost însă faptul
zelor care au generat se- portoare pe circuitele de că din întreaga adunare
iâoasele rămîneri în urmă minereu, calcar şi cocs. în generală s-a degajat, prin
în îndeplinirea sarcinilor cuvîntul său. sing. Mircea măsurile şi propunerile a- 20,45
asumate. Au fost semna­ Mărilă, şef de schimb la doptate, hotărârea fermă a
late, fără nici un fel de gospodărirea materiilor pri­ întregului colectiv de a
menajamente, - lipsurile me. . a relevat bunele re­ face din recuperarea res­
din activitate, începînd zultate obţinuţe în dotarea tanţelor şi atingerea para­
de la conducerea combi­ cu utilaje şi creşterea ca­ metrilor de producţie pla-
natului, uzinei şi secţiilor, pacităţii de descărcare a nifi. aţi cuvîntul de ordine
pînă la locurile de muncă, vagoanelor. Nu a uitat nici al fiecărui om al muncii
„între '■auzele principale să recunoască lipsurile ce din uzina nr. 2, din cadrul
ale nerealizării decît în se manifestă în desconges­ C.S.V. Călan. Nu este vorba
proporţie de 84,95 la sută tionarea benzilor, în mobi­ de un simplu angajament,
a planului de producţie pe lizarea la muncă a tuituror ci de o unanimă dorinţă
şase luni se regăseşte, în oamenilor din secţie. Pro­ de a demonstra. în cel mai
primul rînd, insuficienta puneri concrete de îmbu­ scurt timp, realele calităţi
activitate desfăşurată de nătăţire a situaţiei la dis­ ce caracterizează acest pu­
consiliul oamenilor muncii, ciplină — factor'important ternic colectiv muncito­ DEVA: I
comitetele şi birourile sin­ în realizarea sarcinilor de resc. tr i 'i'ai
^ lAi
5
dicale, conducerile colecti­ producţie — a cuprins şi MIRCEA DIACONI) Unul dintre noile edificii ale Institutului de mine Petroşani. R._. Dona
(Modern -
cald pentt
(Modern -
(Urmare din pag. 1) a recomandat în repetate Bucium-Tarniţa este pro­ pul Minelor, analize vizînd toarcerea i1
rânduri secretarul general gramată în această perioa­ intensificarea cercetărilor ra); Drum
nuă cercetările' de deschi­ al partidului, tovarăşul dă recoltarea unor probe şi scurtarea duratei aces­ CAMPANIA AGRICOLA DE VARA — seriile
dere în adîncime, sub ori­ Nicolae Ceauşescu —, pe în vederea definitivării tora, în vederea punerii TROŞANI:
rilor — ser
zontul —200 m. Toate a- lingă elementele de bază, tehnologiilor de extracţie cît mai repede în valoare Stejar, e
eeste lucrări vor asigura şi a altora cum sînt meta­ şi preparare şi trecerea la a acestor importante re­ (Unirea);
valorificarea mineralizaţiei lele nobile, cuprul, sulful valorificarea acestui impor­ surse minerale utile. Secerişul grîuiui, (7 Noiembr
cunoscute din carieră şi etc., de mare necesitate tant zăcămînt. Intr-un sta­ în paralel cu eforturile Imposibila
1-11 (Culte
creşterea gradului de cu­ pentru economia naţională. diu destul de avansat se pentru încheierea cercetă­ eliberatul terenuiui Artista, dc
noaştere a acesteia — în In acelaşi timp, se de­ află şi programul de cer­ rilor geologice Ia zăcă­ (Luceafăru
cană
perimetrul ITondol-Băiaga pun eforturi stăruitoare cetare geologică a zăcămîn­ mintele din planul pe a- rul); neo
rt
an:
—, dezvoltarea potenţialu­ pentru valorificarea zăcă- tului de la Bolcana-Troiţa, cest an şi pe 1985, ne pre­ şi semănatul păianlen (
lui de rezerve în adînci­ mîntulu; cuprifer de la în execuţia I.P.E.G. Deva, ocupăm de actualizarea re­ R1CANI: 1
me. Valea Morii-Brad, prin noi­ ceea ce va conduce la zervelor la toate zăcămin­ BRAD: t
(Steaua ro
Accentul principal la a- le capacităţi intrate de cu­ creşterea substanţială a po­ tele aflate în exploatare, culturilor duble ZA : Del
cest obiectiv îl punem pe rând în producţie, prin lu­ tenţialului de rezerve mi­ în scopul omologării aces­ (Minerii
perfecţionarea tehnologii­ crări complexe de exploa­ nerale din zonă. tora. pentru a putea . fun­ (Urmare din pag. 1? că aici secerişul grîuiui a Şapte baie
(Patrj
riţă
lor de extracţie şi prepa­ damenta notele de coman­ trei nopţi >
rare. avînd în vedere unele dă şi proiectele de execu­ formaţie de cinci combine, .început cu cîteva zile mai GIU-BAI:
tîrziu faţă de celelalte u-
greutăţi datorate condiţiilor ţie din planul cincinal la volanul cărora se află nităţi din zonă, din moti­ te (Casa t
de zăcămînt — forma sa, Baza de materii 1986—1990, corelate cît mai Ion Pantea, Iosif Răbulea. ve obiective. „A intrat în ŢEG: Pre:
luna mai
gradul de oxidare, conţi­ bine cu sarcinile de plan Vasile Ifrim, Iulius Magda lan o formaţie compusă
nutul mai scăzut în com­ ale colectivelor de Ia şi Martin Andacs. Pînă
ponenţi utili. Prin măsu­ prime minerale I.C.I.T.P.C.I.M. Deva, cu sîmbătă ei au recoltat grâul din trei combine, venite
rile luate şi prin eforturile care colaborăm perma­ de pe 31 ha. Transportul de la S.M.A. Hunedoara.
ce se depun vom crea po­ nent, fructuos. boabelor, care s-a efectuat Cei trei combineri — Lu-
sibilităţi de exploatare ra­ Conştienţi de sarcinile ca Agiu, Sabin Ciupei şi
tare în carieră — precum Alte obiective importan­ cu şase remorci, îl asigu­ Mihai Tenţiu — au înce­
ţională a zăcămîntului. de şi la Baia de Aramă, unde te sînt cele de la Baia continuu sporite ce ne re­ rau mecanizatorii Ovidiu put bine, dar au fost obli­
recuperare şi valorificare s-a trecut la exploatarea de Arieş şi de la Roşia vin în privinţa dezvoltării Pîs, Vladimir Moraru şi gaţi, după ce-au secerat
cît mai ridicată a metale­ mineralizaţiei cu ajutorul Montană, unde rezultatele tot mai mult a bazei pro­ Sorin Bota. Şi aici activi­ cîteva hectare, să se o-
lor din rezerva exploata­ unor metode de înaltă pro­ bune din ultima vreme au prii de rezerve minerale tatea era organizată în prească din cauza ploii.
tă. ceea ce va conduce la ductivitate în subteran. utile, a valorificării aces­ flux neîntrerupt, lucrîn- Acum sînt împreună cu
creşterea volumului de impus necesitatea dezvol­ tora depline, superioare, la du-se concomitent la eli­ inginerul şef Toma Len- Ximpul
substanţe minerale utile şi Creşterea producţiei de tării capacităţilor de pro­ un înalt nivel de eficien­ beratul terenului de paie, ghel, la marginea lanului, azi, •** iul
se menţin
a. agerea în circuitul eco­ rezerve minerale utile pen­ ducţie şi intensificarea ţă, colectivele de geologi, aratul şi semănatul cultu­ să vadă dacă sînt condiţii în general
nomic a altor zone cu mi­ tru anii următori se va bai cercetărilor geologice în mineri, preparatori din ca­ rilor duble. Mecanizatorii pentru a reintra la sece­ va fi mai
adîncime.
neralizaţii asemănătoare. za şi jjp atragerea în cir­ drul C.M. Deva şi din u- Horia Cuteanu, Ratz Ia-n-oş . rat". cădea pre<
cuitul economic a minera­ în perspectivă, în aten­ mă de p
O atenţie deosebită se a- li,zaţiilor de la Veţel — în ţia colectivelor de geologi nităţile subordonate, în şi Aurel Tamşa, împreună Concomitent cu seceri­ avea şi ea
însoţite de
cordă valorificării acestor cadrul minei Deva şi a ce­ strânsă colaborare cu spe­ cu cooperatorii Otilia Mo- şul, se lucreşză la elibe­ tniee. Vînt
zăcăminte în condiţii de e- lor de la Valea Săliştei — din cadrul C.M. Deva, din cialiştii de la I.P.E.G., cu ga, Mihai Piroşca şi A- ratul terenului'- de paie şi derat, ou
ficientă ridicată, prin apli­ unităţile subordonate şi de cercetătorii si proiectanţii lexandru Topoli sînt cei semănatul culturilor du­ cale din re
carea unor tehnologii de în cadrul minei Muncel, în la I.P.E.G. Deva sînt zo­ de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. De­ care au participat la ba- ble. Pînă în prezent în­ râturile m
prinse intr
extracţie de ma^e produc­ timp ce capacităţile de la nele mineralizate din ba­ va, cu sprijinul -ministere­ lotatul paielor şi trans­ treaga suprafaţă care a iar cele n
tivitate. perfecţionarea flu­ Boiţa-Haţeg se vor axa a- zinul Zlatna-Haneş, Larga, lor noastre de resort, sînt portul acestora de pe mi­ fost secerată de orz, adică şi 25 de gi
xurilor de preparare, re­ tît pe rezervele existente, Almaş, Stănija — unde sînt hotărâte să-şi amplifice rişte. Pînă în prezent, la 40 ha, a fost eliberată de La mun<
ducerea cheltuielilor ma­ cît şi pe cele din perime­ deja conturate însemnate preocupările şi strădaniile C.A.P. Şoimuş au fost eli­ paie şi semănată cu po­ menţine vS
teriale şi de transport, pre­ trele Meltiş-Prislop, aflate volume de rezerve valo- în muncă, să obţină noi şi berate de paie 52 ha şi se­ rumb, cei care au execu­ bilă, ou c
cum şi recuperarea — aşa în prezent în stadii avan­ rificabile. La această oră, importante succese în cin­ mănate 46 ha cu culturi tat lucrările în timp optim cădea a’
însoţite de
cum prevăd programele a- sate de cercetare de către în perimetrele respective stea celei de a 40-a ani­ şi de calitate fiind meca­ trice. Vîm
doptate de Congresul al I.P.E.G. Deva. se efectuează, cu sprijinul versări a eliberării patriei duble. nizatorii Vasile Martău, intensifică!
XIT-le-a şi Conferinţa Na­ împreună cu specialiştii unor specialişti din Minis­ şi Congresului al XIII-lea Petru Dalie, preşedintele Vasile Varga şi Gheorghe nord. Loca
ţională ale partidului, cum de la I.P.E.G. Deva, la terul Geologiei şi Ministe- al partidului. C.A.P. Bîrsău, ne spunea Stanca.