Page 99 - Drumul_socialismului_1984_07

DUMINICĂ, 29 IULIE 1984 Pag 3

Exigenţă şi ESTE 0 BUCURIE SĂ VEZI COPIII ALĂTURI,

29 IULIE STUDIIND SAU LUCR’ND PĂMlNTUL
tă şcolarii — Fiecare om poartă in tri. In 1964 s-a născut Că­ - surîde mama,. continuînd
l familiei suflet, spre a putea urca lin, primul nostru copil, azi să contureze cu acul şi aţa
i patriei calitate - in etapa de masă demn şi irumos prin viaţă, lăcătuş. Apoi au vepit cei­ un lucru de mină.
ului (par-
.‘ ti T temeiuri prin care se defi­ lalţi : Carmen, Cristian şi Soseşte de la şcoală Cris­
întru t*,i neşte ca personai'tate. Pa­ Cristina, tian. intră întii pe la buni­
>piilor ...Cu copiii şi cu soţia ca lui,' Călara, care locu­
eca tle ghioz- în etapa'de masă a celei inovând, găsind noi mo­ lacolul de muzică şi poe­ siunea care-mi ocupă cea
ieşte peste drum. El, dintre
l Pistruiatul“. de a V-a ediţii a Festiva­ dalităţi ale muncii artisti­ zie. S-au iniţiat săptă- mai mare pane o timpului maistrului am făcut cunoş­ nepoţi, o ajută cel mai
tinţă la casa lor.. Locuiesc
lului naţional „Cântarea ce, cu reale valori educa­ mîni de muzică cultă la liber sînt Inovaţiile. Am în Jârăfel, la nr. 143. O mult la treburile gospodă­
multe inovaţii şi mă bucur
uninical României", judeţul Hune­ ţionale. în acest sens, au Deva, Hunedoara, Brad, de aprecierea colegilor de clădire cochetă, înconjura­ riei
color). Din doara s-a înscris cu un po­ fost declanşate „Dialogul dovadă că în lipsa insti­ la atelierul mecan 'c al M. tă de flori. Alături - gră­ — Lucrăm şi la coopera­
tenţial artistic care a în­ hunedorean" şi Ştafeta tuţiilor profesioniste de
is... la malul Barza, pentru că, aplicate dina de legume. Camerele tiva agricolă de pralucţie.
Desene ani- sumat peste 91 000 oameni culturală „Căutătorii de gen, judeţul se poate a- în practică, acestea ou spo­ curate, totul aranjat cu Toţi. Şi noi şi copiii. Cred
[area epopee ai muncii încadraţi în 2 392 comori", două manifestări firma în domeniul delicat
ară. Calea formaţii artistice şi 338 ce dau permanenţă actu­ şi sensibil al muzicii sim­ rit eficienţa economică, au mult bun gust. că e bine că i-am învăţat
■ rantheon. redus efortul fizic şi con­ - La noi toţi au sarcini cum se lucrează pămîntul —
ar * Tclc- cercuri de creaţie. Cifrele lui cultural la nivelul lo­ fonice şi de cameră. sumul de combustibil. Una precise - ne spunea Flori- completează m a i s t r u l
î3-a ediţie a sînt superioare ediţiei calităţii şi care atrag în Subordonate criteriilor
[ de vară — precedente, vădind pre­ sălile de spectacole un de exigenţă şi calitate, în­ dintre inovaţii este maşina Gheorghe Uritu.
geles 1984. public larg şi generos. de confecţionat flanşe, ia - Atunci, la horă, ia noi
de la feşti­ ocuparea susţinută a or­ noite în conţinut şi mod rece, pentru tuburile de ae­ în sa t,. cînd l-am văzut pri­
le deschide- ganelor şi organizaţiilor Prin intermediul lor se de exprimare au venit la
ecul şi dan- promovează un repertoriu întâlnirea cu publicul ac­ rai... ma oară, mi s-a părut un
meridiane * de partid, a consiliilor de militant, revoluţionar, din . Multe ne-a povestit mais­ băiat deosebit. In telul de
a naturii * educaţie politică şi cultu­ ţiunile tradiţionale: fes­ trul electromecanic Gheor- a fi, de o juca. Şi mi-am
divertisment ră socialistă, a tuturor care nu lipsesc cântecul şi tivalurile „Sarmis", „Cos- dorit tare mult să mă in­
e la chitară versul patriotic, piesa de teşti", „Cîmtecul adîncu- ghe Uritu despre maşini şi ca, mama celor patru co­
Secvenţa te­ factorilor culturali de a teatru politic, dansul te­ lui“, zilele revistelor lite­ dispozitive — adevărata lui vite la ioc. Parcă-mi ghici­
ului. constitui colective de pasiune. Am înţeles că cer­ pii. Carmen alternează mun­ se gîndul că numai ce-l
;1 — repor- matic, spectacolul omagial rare din Transilvania, ca cu studiul. A început să
oreaţie şi interpretare ar­ complex dedicat jubileu­ Festivalul de poezie „Ovid cetarea, adaptarea unor văd că se îndreaptă spre
ran pentru tistică la nivelul unităţi­ lui de la 23 August şi creaţii proprii la utilaje au se pregătească de pe acum mine. Cit de bucuroasă am
color) lor economice şi institu­ Densuşianu", „Luna tea­ adus, spre exemplu, modi­ pentru intrarea la faculta­ fost, i-am mărturisit mult
seri ţiilor. Este răspunsul con­ Congresului al XlII-lea trului politic de amatori". ficări substanţiale modului te, deşi mai are încă un an mai tirziu...
(parţial co- al partidului. Se face, în Alături de aceste acţiuni de liceu. Are multă voinţă.
cret pe care mişcarea ar­ de confecţionare a conuri­ Şi, intr-adevăr, Florica nu
Etomânici. tistică hunedoreană l-a acelaşi timp, simţit ca­ complexe, creaţia plasti­ lor şi grătarelor fagure, de - Acum sînt în practică s-a înşelat Soţul şi tatăl
fotografică,
etalează
său
racterul
că,
mobilizator,
dat şi în acest an mani­ găurire a flanşelor de ae­ ia acumulatori, la maistrul copiilor ei s-a dovedit in
;tic. „Ase- de antrenare a oamenilor prin expoziţii şi gale ale rai. Dicu intervine Carmen. Sînt toţi cei 23 de ani de cînd
roducţie a festării iniţiate de secre­ muncii, creatori şi bene­ cinecluburilor un poten­
„Bucu- tarul general al partidu­ ficiari ai actului de cul­ ţial ridicat în domeniu] — Vorbiţi-ne despre viaţa foarte mîndră că tatăl meu şi-au unit vieţile un om
0 lui, t o v a r ă ş u l Nicolae dumneavoastră dincolo de este apreciat de colegi. Es­ deosebit, un nm de nădej­
luminicală tură, la realizarea sarci­ artelor vizuale. atelier - l-am rugat. te harnic. Şi mama Ia fel. de la locul său de muncă
Ceauşescu, marcat de glo­ nilor economice ale între­
(parţial co- riosul jubileu de la 23 prinderii, localităţii. Etapa de masă a actua­ — Împlineam doar 14 ani Cei doi gemeni, Cristina şi acasă. Aşa le pretinde şi
August şi de Congresul Etapa de masă a festi­ lei ediţii a Festivalului cînd am venit, dintr-un sat şi Cristian, ne zîmbesc din- fiilor ei. Şi reuşeşte. Este
naţional „Cîn.tarea Româ­
f al XlII-lea al partidului. valului, desfăşurată pînă niei" vădeşte o dată mai din judeţul Botoşani, din ir-o fotografie. Erau micuţi. o bucurie să-i vezi, de o
Azi sînt in clasa a IX-a la
parte şi alta a mesei de
Etapa de masă se află acum, a scos în eviden­ Suharâu, la insistenţele u-
iţie a Olim- în plină desfăşurare. Ceea mult caracterul angajant nui văr, să mă înscriu la Liceul industrial din Gura- pe terasă, studiind. Elevii
vară (co- ţă preocuparea pentru di­ cu care mişcarea de crea­ Şcoala profesională din Gu- barza. pentru şcoală, iar tatăl, a-
i Angcies — ce jalonează activitatea versificarea genurilor ar­ ţie şi interpretare artisti­ rabarza. După absolvire, — După ce am născut jutaf de Călin, în dorinţa
în această perioadă sînt că hunedoreană se pre­
: (parţial co- cotele de calitate şi exi­ tistice. Au apărut forma­ zintă oamenilor muncii în om lucrat ca lăcătuş aici primii doi copii, întii băiat, de a realiza încă o inova­
;a in eco- genţă ale acţiunilor orga­ ţii de teatru politic, fol­ această perioadă plină de în întreprindere ; am cunos­ apoi fetiţă şi il aşteptam ţie. Şi, tot împreună, să-
pînd sau plivind legumele
pe al treilea, prietenele mă
cut-o între timp pe Plod­
nizate, punîndu-se cu cloric, pentru copii şi ti­ semnificaţii majore în
un partid, ea, dar a venit vremea în­ întrebau : „Acum ce ţi-al din grădina de alături sau
(color), pregnanţă în evidenţă neret, grupul coral şi in­ viaţa partidului şi poporu­ corporării. M-a aşteptat cu dori ?“. Le răspundeam : porumbul de pe lotul de
literar-mu- tradiţiile culturale ale u- strumental cameral, ba­ lui nostru. credinţă timp de doi ani şi „Şi băiat şi fetiţă". Şi aşa peste drum, de lingă casa
prafică
vigoarea şi nei zone distincte. păs- letul clasic şi formaţii de MINEL BODEA apoi ne-am căsătorit. Am a fost. Ne bucurăm de ei bunicilor.
naţiunii urmat apoi şcoala de maiş­ că sînt cuminţi şi sănătoşi ESTERA ŞINA
t — anul 40. trînd autenticul, dar şi dans contemporan, spec-
ilcloric r <eo-
600 de sc-
tehnico-ştiin-
(parţial co-
iiţie a Olim-
vară (color). Gorunul lui Horia A N E M I I L E
des — 1984.
Veteranul arborilor din Coroana stejarului era, Singele, considerat ca un mul omenesc dispune de uu
incinta Complexului mu­ in secolele .trecute, . foar­ organ al corpului omenesc, „tezaur" de fier, de o can­
misiunile titate
din
fier
obligatorie
arb
de
ca
una
zeistic de la Ţebea este te bine dezvoltată, fapt sale de deosebită importan­ pentru a oferi materie pri­
Gorunul lui Horia (Quer- demonstrat de prezenţa ţă pe aceea de a asigura mă pentru „fabricarea" sin-
.ură fulgeră- transportul oxigenului şi a gelui ; in consecinţă tot­
; uiea cus robur), cu o vechime în partea superioară a altor substanţe cu impor­ deauna tratamentul anemiei
DA- de peste opt secole. trunchiului a şapte cio­ tanţă vitală la nivelul celu­ prin deficit de fier va im­
ara ..uorie Cronicarii amintesc turi de grosime aprecia­ lelor. Numim anemie scă­
pune în mod logic reface­
Qa A); Prea derea valorilor hematiilor rea acestui „tezaur" scăzut
luna mai — faptul că Mihai Viteazul, bilă (0,80 — 1 metru). (globulelor roşii) şi hemo­ prin diverse modalităţi. Une­
da B); tn- în drum spre Praga Lipsa ramurilor- din a- globinei. Aprovizionarea de­ ori aportul de fier este scă­
inilor (Flacă- (1600), s-a oprit la um­ ceste cioturi sc explică ficitară cu oxigen a diferi­ zut din cauza folosirii de
spre victorie bra acestui gorun. în prin faptul că în anii telor organe din corpul o- alimente sărace in fier, sau
(Arta); PE- menesc in cazul anemiei va din cauza abţinerii de la a-
iraţul aminti- 1784 gorunul a fost mar­ 1891—1892, sub coroana duce Ia apariţia unor sem­ limentaţie. Alteori se reţine
I-II (Parîng); torul răscoalei iobagilor gorunului s-a depozitat ne de suferinţă din partea o cantitate mică de fier din
mă urgenţă din Zarand, iar în 1935 cărămidă pentru construc­ acestora : inima, lucrind cu alimentele consumate, din
icul în flăcări sub coroana lui s-a sem­ ţia noii biserici din Ţe­ un sînge de calitate infe­ cauza unor suferinţe ale tu­
LUPENI: rioară, va reacţiona prin a- bului digestiv (între care
lire — seriile nat „Acordul de Front bea, care absorbind umi­ pariţia de oboseală la efor- deficitul de acid clorhidric
; VULCAN: Popular Antifascist". Se ditatea a creat un topo-
i şi ardelenii numeşte Gorunul lui Ho­ climat aparte (secetos) şi
LONEA: Cap- S F A T U L M E D I C U L U I
uită (Mine- ria pentru că lingă tul­ a determinat uscarea ra­
ASA: Omul pina lui se întâlnea Horia murilor. La aceasta s-a
icitoresc); U- cu iobagii, făurind planul adăugat şi atacul dăună­ turilc obişnuite, palpitaţii, Ia nivelul stomacului pre­
ul (Retezat); înţepături, dispnee (respira­ zintă un loc important, a
la gafe de luptă antifeudală. torilor (insecte, păsări). ţie mai grea) ; sistemul ner­ paraziţilor intestinali etc.).
; GURABAR- Rădăcinile stejarului Aceşti factori au contri­ vos îşi va face şi el cunos­ In alte situaţii intervine in
I spre Rio sînt puternic răsfirate şi buit la descompunerea cută suferinţa : dureri de producerea anemiei o creş­
; ORAŞTIE : Hotelul din Ilia, unul dintre obiectivele impetuoasei dez­ adine înfipte în pămînt, celei mai mari părţi din cap (cefalcc), ameţeli, zgo­ tere a necesităţilor de fier
ii- o ştrengă- lucru vizibil la suprafaţă, trunchiul gorunului, ră- mote in urechi (tinitus) iri- (sarcină, alăptare, creşterea
Trei zile şi voltări edilitare a comunei in anii socialismului. tabilitatc, tulburări de vede­ copilului). în cazuri foarte
căra): GEOA- unde eroziunea solului, mînînd vie doar o por­ re. rare apare o anemie prin
băriie galan- produsă în cele opt se­ ţiune de aproximativ 2 Apariţia anemiilor este de­ lipsa vitaminei B 12 (un de­
ultură); HA- cole, a . dezveiR coletul metri la partea inferioa­ terminată de mai multe îm­ fect Ia nivelul mucoasei sto­
ald pentru prejurări : pierderea de sîn­ macului împiedică reţinerea
cia); BRAZI: gorunului. ră, iar la partea supe­ ge, producerea în cantitate vitaminei respective din ali­
g al Dunării Trunchiul are o înălţi­ rioară 1,25 metri, de unde mai mică de globule roşii, mente) sau acidului folie.
Numai în aceste cazuri vi,,
distrugerea exagerată a glo­
.AN: Ringul Ieri, azi, mîine me de 9 m, avînd la bază porneşte unica ramură bulelor roşii. Pierderile de tamina B 12 este recoman­
ură); SIME- circumferinţa de 12 me­ verde cu o lungime de sînge (hemoragiile) pot apa­ dată în tratament ! O dis­
3 călătoriilor re acut (accidente, avorturi, trugere exagerată a globu­
A: Nea Mă- {Urmare din pag. 1) zeci de şcoli generale şi tri şi diametrul de 2,80 circa 9—10 metri, care ulcer gastroduodenal) sau lelor roşii (anemiile hemo-
(Lumina); metri. Scoarţa naturală acoperă o treime din fos­ cronic, acestea din
situaţii
urmă Iiticc)
survine
in
n petic de profesionale cu vîrsle sub se păstrează în procent ta coroană. trecînd mult timp neobser­ dintre cele mai variate, he­
Pe Valea Jiului asisten­ un sfert de veac, învaţă de numai 10 la sută. Res-, vate (hemoroizi, hernie hia- matiile avînd o perioadă de
ţa medicală o asigură spiW peste 31 300 de tti şi fiice tul trunchiului este aco­ Legenda spune că mî- tală). Producerea deficitară viaţă mai mică decît cea
talul cu 700 de paturi, do­ de mineri. Institutul de perit cu o suprafaţă ar­ na dreaptă a lui Horia a globulelor roşii este uneori normală, de 120 de zile.
Ştiind că de multe ori a-
tat au cea mai modernă mine are acum 4 239 de tificială care o im tă bine ar fi îngropată la rădă­ consecinţa unei suferinţe a nemiile sînt consecinţa îm­
:
măduvei osoase, centrala ca­
aparatură medicală şi studenţi. pe cea naturală, consti­ cina gorunului şi aceasta re produce hematiile. Dar, bolnăvirii unor organe (ri­
jabil pentru chiar cu un elicopter, o Priveşte Valea-, schimba­ tuită din ciment armat, ar trăi prin ramura ver­ în covîrşitoarea majoritate a nichi, ficat) se înţelege im­
situaţiilor, cauzele se dato­
portanţa
consultului
medical
984 : 'gemea secţie de recuperare me­ tă, şi ultă-te cu luare a- ea urmare a repetatelor de, care se îndreaptă rează lipsei unor factori im­ pentru diagnosticul şi trata­
răcoroasă şi dicală cu 100 de paturi, minte la aceşti ctitorj ca­ plicaţi obligatoriu în produ­ mentul corect : folosirea vi­
tabilă. Corul renovări, ultima datînd simbolic spre mormântul cerea globulelor roşii. Astfel, taminelor rămîne o iluzie,
t noros. Vor o staţie de salvare, o po­ re scot din inima pămîn- din 1977, cînd s-a adău­ lui Avram Iancu. lipsa fierului este pe prim cunoscînd că fierul este cel
aţii sub for- liclinică la Petrîla, alte djulul „bogăţia neagră" ; gat şi un pilon de 8 me­ plan, în practică anemiile mai frecvent vinovat de pro­
‘i oare vor ei sînt cei ce au recon­ prin deficit de fier fiind de ducerea anemiilor.
:r de aversă, trei spitale la Vulcan, Lu- tri ce susţine singura ra­ Prof. MARIOARA CRISTEA, departe cele mai frecvente.
cărcări elec- peni şi Petrila, 10 dispen­ struit-o, o înalţă şi o fac mură vie. Baia de Criş Trebuie reţinut că organis- Dr. CORNEL STOICA
a sufla mo- grădină, conduşi cu înţe­
nsificărl lo- sare medicale ; 110 me­ lepciune de Partidul Co­
eest. Tempe- dici şi peste 660 cadre munist Român, de secre­
e vor fi cu- medii. DURERILE DE CAP... mod curent. între altele, se numai că nu ajută, ci duc Datele obţinute prin observa­
şî 15 grade, tarul său generai, tovară­ pare că majoritatea migre­ la agravarea suferinţei. rea permanentă, in perioada
Durerile de cap persisten­
me între 20 Teatrul este o construc­ şul Nicolae Ceauşescu, te trebuie luate în conside­ nelor cronice indică o dere­ ANTICIPAREA ianuarie 1983 — martie 1984,
glare in mecanismul de de­
a unui număr de 17. puţuri
ţie modernă cu 400 de Miner de Onoare. Salută-i rare şi tratate, în cele mai clanşare a durerii. în alte CUTREMURELOR forate in zona capitalei ni­
vremea se lacuri- Există 7 cinemato­ cu respect şi admiraţie pe multe cazuri, ca o maladie cazuri ele sînt ereditare, PRIN... APELE pone relevă că, puţin timp
iasă şl insta- noii ctitori. Apoi aşează o de sine stătătoare şi nu ca avînd la bază un factor ge­ FREATICE înainte de un cutremur, den­
un simptom al altor maladii
noros. Vor grafe, un nou stadion cu — este concluzia unui grup netic. Totodată, există o le­ sitatea radonului creşte, une­
: de ploaie, 18 000 de lacuri Un liceu floare la tot ce s-a ridicat de cercetători americani de gătură directă între durerile Cercetările oamenilor de ori, cu 20 la sută, revenind
de cap şi insomnii sau somn
cărcări elec- din temelii şi visează, cu ştiinţă japonezi relevă că Ia normal după seism. Acest
noderat, ou era la Petroşani, acum convingere la istoriile vii­ Ia Institutul neurologic din agitat. Cercetătorii averti­ observarea densităţii radonu­ fenomen a fost prezent
mporare din Michigan. Studiile efectuate zează că in asemenea ca­ lui în apele freatice ar putea chiar in cazul seismelor al
relevă
de
durerile
cap
că
aţă. simt 5, iar fn cele cîteva toare. zuri medicamentele utilizate contribui la anticiparea cu­ .căror epicentru a fost loca­
cronice pot avea cauze dife­ în mod curent pentru com­ tremurelor de pămint — lizat la mare distanţă de
rite de cele atribuite în baterea durerilor de cap nu relatează agenţia Kyodo. Tokio.
r-i-