Page 1 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 1
iamb
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
La ordinea zilei:Secerişulgriului,recoltarea
tM
JJ?
OALISMIIL şi depozitarea furajelor, întreţinerea
culturilor de legume!
M7 lilâd S» MBS î 11 IM d iiifil în cooperativa agricolă nici un bob. După combi Pînă în prezent, mecaniza
de producţie din Sîntan- ne acţionează presele de torul Ioan Fazekaş a semă
im iltHLHiTtJiBiaUt» ijhjl mmnn drei se acţionează, în a- balotat paie, adică meca nat cu porumb şi floarea
ceste zile, pe mai multe nizatorii Gheorghe Fulea, soarelui o suprafaţă de
fronturi, preocupările coo Aurel Costin şi Constan 44 ha. Secerişul griului
peratorilor, mecanizatorilor tin Colonescu care se stră- ca şi eliberarea terenului
Anul XXXVI, nr. 8 311 MIERCURI, 1 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani şi specialiştilor fiind în
dreptate, în principal, spre
strîngerea cît mai grabnică
a griului, recoltarea, trans
portul şi depozitarea fura
jelor, precum şi efectua
Eiiiîil- ctitorii urswiSl rea lucrărilor de sezon în
i legumicultura. Să consem
năm cum se desfăşoară
activitatea în cele trei di
recţii principale.
Coloanele din abataje GRIUL — IN CEL MAI
SCURT TIMP
din subteran, creşterea pro draulici (veritabile şi indis IN HAMBARE
ductivităţii muncii in aba pensabile coloane in aba
taje şi a producţiei de tajele de cărbune, intilnite Mihai Popescu, inginerul
cărbune, I.U.M.P. să se in toate minele din Valea şef al unităţii, ne spunea:
Ca orice oraş nou şi mo
dern, Petroşaniul şi-a con dezvolte ca o mare unita Jiului); iar la Paroşeni — — Avem cultivată cu
solidai o platformă indus te constructoare de utilaj cea de armături de mină grîu o suprafaţă de 260 ha,
trială puternică la ieşirea minier şi să se înfiinţeze o şi ţevi flanşate. In toate din care am recoltat pînă
din oi aş spre Tg. Jiu. Fiin altă întreprindere speciali lucrează colective de oa acum 70 ha. în circa 6 zile
ţează aici mina Livezeni, zată in piese de schimb şi meni harnici, bine pregătiţi bune de lucru vom încheia Bătălia pentru plinea ţării cunoaşte în toate unităţile a-
întreprinderea de tricotaje, reparaţii. Aşa a apărut profesional. „Deocamdată secerişul. gricole din judeţul nostru, o desfăşurare tot mai amplă.
I.P.S.R.U.E.E.M., iar de la unitatea noasţră, care, de avem circa 1 800 de mun Discutăm cu Gheorghe
anul li se va alătura noua dai ani, s-a mutat in a- citori, urmind ca la linele Vintilă, şeful secţiei din
ceaistă clădire nouă, impu cincinalului viitor să ajun Şîntandrei a S.M.A. Si- duiesc să creeze cîmp de şi însămînţarea culturilor
preparaţie a cărbunelui. gem !a ma i mult de 3 000,
Toate sini unităţi tinere, im nătoare, modernă". subliniază directorul unită meria : lucru pentru însămînţarea duble se desfăşoară în flux
— La secerişul griului
plantate in această zonă, Noua întreprindere şi-a ţii. Tot atunci producţia lucrează cei mai buni me culturilor duble. continuu, neîntrerupt, ur-
lingă albia Jiului de est, plasat secţiile de bază cit noastră industrială va li cu La unitatea agricolă din mărindu-se folosirea fiecă
in ultimii 12 ani (de cînd mai aproape de unităţile 75 la sută mai mare decrt canizatori ai unităţii noas Şîntandrei culturile duble rei ore bune de lucru,
se extrage cărbune din mi miniere : la Petroşani — la azi, cind este dublă faţă tre — Alexandru Deteşan, se seamănă în teren pre utilizarea deplină a capa
na Livezeni), in perioada sediu — cea de reparaţii a de 1978. Şi încă două cil re Ioan Tiliban, Nicolae gătit doar cu discul. Astfel, cităţii utilajelor.
cea mai fertilă a României, echipamentelor electroteh care atestă dinamica unită- Neamţu, Ioftim Moldovan se realizează o viteză bună
denumită ca justificată nice şi de prelucrări ’a ■î» şi Aurel Jar — care depun de înaintare a acestei lu TRAIAN BONDOR
mindrie patriotică „Epoca rece ; Io Livezeni cea de re DUMITRU GHEONEA reale eforturi pentru strîn crări ce ţine pasul cu
Ceauşescu". para ţii a utilajelor miniere gerea cît mai grabnică a secerişul, realizîndu-se o
recoltei, fără să se piardă
Cea mai tinără unitate de greutate şi gabarit ; la lucrare de bună calitate. (Continuare în pag. a 3-a}
industrială a Văii Jiului si Vulcan - cea de stihpi hi (Continuare în pag. a 3-a)
a judeţului — in haina de 1 ADUNĂRI GENERALE ALE
acum şi in structura orga
nizatorică actuală — este OAMENILOR MUNCII
întreprinderea de piese de
schimb şi reparaţii utilaje
şi echipamente electroteh îndeplinirea pianului la export
nice miniere - unitate în
scrisă deja printre cele
mai puternice şi mai im sarcină importantă a
portante forţe economice
hunedorene, dacă avem în fiecărui eolsetiv muncitoresc
vedere volumul producţiei
sole industriale.
Pentru Combinatul side astfel, în afara realizării
Directorul tehnic al Între rurgic din Hunedoara, sar zilnice a planului, impor
prinderii, inginerul !oan cina de onoare de a fi tante reduceri ale consu
Creţu, o împlinit de aurind purtătoare a cărţii sale de murilor de combustibili Ia
virsta libertăţi ! patriei noas vizită pe meridianele glo cuptoarele adînci.
tre. „De fapt, noi ne-am bului revine colectivelor Calitatea produselor pen
desprins din I.U.M.P., acum laminoarelor. Despre mo tru export este un alt in
şase ani, după vizita de lu dul în care colectivele dice urmărit cu deosebită
cru a tovarăşului N’coiae muncitoreşti de aici se a- atenţie. înscris la cuvlnt,
Ceauşescu, in 1977, in Pe chită de înalta misiune în maistrul Mihai Pleşca, de
troşani, spune el. Secreta credinţată, despre felul în la sectorul ajustaj al lami
rul generai ai oartidulji a care s-a acţionat şi se va norului de 800 mm, a rele
indicat atunci ca, in vede acţiona pe mai departe
rea sprijinirii - in mai mare pentru sporirea prestigiu vat importanţa finisării su
măsură a activităţii mineri lui oîştigat s-au făcut am perioare a barelor din oţel
inoxidabil, strîns condiţio
lor, mecanizarea lucrărilor Secţia bobinaj din cadrul I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani. ple referiri atît în darea nată de buna funcţionare,
de seamă, cît şi în dezba exploatare şi întreţinere a
MINEREU DE FIER De subliniat contribu terile ce au avut loe în maşinilor de polizat.
MAI MULT, DE CEA . ţia deosebită avută la ob cadrul adunării generale a Buna funcţionare a tutu
MAI BUNA CALITATE în cinstea marii ţinerea acestor succese de oamenilor muncii din uzina ror utilajelor şi instalaţii
muncitorii comunişti Pe nr. 4 — laminoare. lor ce concură la realizarea,
însufleţiţi în muncă de tru Crişan, secretarul co în importanta activitate sarcinilor pentru export a
cele două mari evenimen sărbători naţionale mitetului de partid, Orosz de îndeplinire a sarcinilor fost tema asupra căreia
te pe care întregul nostru Otto, Gheorghe Popa, An- de producţie pentru export, au făcut ample referiri
popor sc pregăteşte să le schimb Ia sectorul I — FRINCIFAI.il dre, Roca, Angela Năzare, rezultatele obţinute în. ing. Florin Morcovescu, de
sărbătorească prin noi şi mina centrală, care răs INDICATORI Pavei Sera, Ioan Iuga şi cursul primului semestru la secţia semifabricate nr.
noi succese — a 40-a ani alţii. (Vasile Grigoraş, al acestui an oferă motive 2, atrăgînd atenţia asupra
versare a eliberării patriei punde de unul dintre cele AI PLANULUI — corespondent). de reală satisfacţie pentru necesităţii creşterii preo
mai grele raioane de pro
şi cel dc-al XlII-Iea Con ducţie ale minei, orizon SUBSTANŢIAL întregul colectiv de oameni cupărilor pentru asigura
gres al partidului — mi tul XIV, preciza că cele DEPĂŞIŢI ÎNSEMNATE ECONOMII ai muncii din grupul de rea la timp şi în cantităţi
nerii din Munţii Poiana 148 tone în. plus din ziua Comuniştii, întregul co laminoare. Firesc, din mo prevăzute a uleiului pen
Ruscăi sînt hotărîţi să-şi respectivă aveau să se lectiv de oameni ai PRIN RECONDIŢIONĂRI ment ce planul la export tru lagărele cajelor de la
sporească eforturile pen adauge Ia depăşirea cu muncii din secţiile şi ate Volumul pieselor de în perioada analizată a fost minoare, Ion Bogdan, mais
tru realizarea şi depăşi lierele Fabricii de pro schimb executate şi recon îndeplinit în proporţie de tru la secţia strungăria
rea sarcinilor de produc 937 tone minereu pe luna ducţie industrială mică şi diţionate în cadrul atelie 104,53 la sută, în tradu de cilindri, care s-a referit
ţie, în întîmpinarea „Zi iulie, fapt ce va conduce prestări servicii Hune relor de întreţinere ale cere valorică însemnând ob la sarcinile sporite ce revin
la cîşţiguri substanţiale
lei Minerului". Ilotărîrea pentru minerii ce lucrează doara raportează depăşi secţiilor Uzinei nr. 4 — ţinerea unui venit supli colectivului acestei secţii
lor a primit o confirmare în acest raion. rea substanţială a prin laminoare, din Combina mentai' de 68,9 milioane lei. în asigurarea întregului
în plus şi în cuvîntul cipalilor indicatori ai pla tul siderurgic Hunedoara, Un succes notabil, în care grup de laminoare cu la
participanţilor la aduna Realizările brigăzilor nului de producţie. Cu se ridică — în perioada se regăseşte consecvenţa găre şi cilindri de cea mai
rea generală a oamenilor . conduse de cunoscutul mi peste 3,4 milioane lei la ce a trecut din acest an cu care conducerile colec bună calitate.
muncii de la mina cen-^" ner fruntaş, comunistul producţia globală, mai — Ia peste 2 400 tone. O tive din secţiile uzinei nr. Calificarea şi continua
trală Ghelari, care a adop Ioj^ache Scînteie, care în bine de două milioane lei contribuţie deosebit de 4 au acţionat in citeva preocupare pentru perfec
tat măsuri cu aplicare iulie a obţinut o depăşire Ia producţia marfă, 1,5 însemnată la obţinerea direcţii prioritare, conver ţionarea pregătirii profesio
imediată : organizarea u- de peste 700 tone, Ioan milioane lei la producţia acestui important succes gente în realizarea expor nale a tuturor oamenilor
nor zile de producţie re Lupu cu 639 tone, PeţrU netă, iar la producţia au adus-o oamenii mun tului. muncii care îşi desfăşoară
cord. Chiar ziua urmă Vasilache cu un plus de marfă vîndută şi încasată cii de Ia atelierul de re- Ritmicitatea şi asigura activitatea în secţii cu pro
toare a adus rezultatele 508 tone, apoi cele care Plusul obţinut depăşeşte condiţionare a cilindrilor rea unui flux continuu în ducţie destinată exportului
scontate, înregistrîndu-se au în frunte pe Fetru 270 000 lei. In aceeaşi de laminor, care au redat laminarea oţelului destinat a fost o temă care a sus
o producţie suplimentară Hreniuc, Ioan Boariu, Ve- perioadă s-au realizat şi activităţii productive peste beneficiarilor externi au citat vii dezbateri, Ia care
de 624 tone minereu de licu Lupu şi Aristidc Cos- livrat suplimentar diferite 3 500 piese mecanice, 115 format obiectul intervenţiei au participat Miron Ursa,
fier de bună calitate, din ma confirmă pe deplin că confecţii metalice în va cilindri de laminor însu- în dezbateri a maistrului maistru la „sîrrnă 3“, ing.
care mina centrală a rea hotărîrile minerilor se loare de 156 000 lei, au niînd 951 tone şi au tur principal Viorel Neag, care Viorel Mihai, şeful atelie^
lizat 329 tone. traduc consecvent în fap fost confecţionate diver nat centrifugal 100 bucşe sublinia cîteva căi de ac rului sîrrnă 2, aceştia ară-
Subinginerul Aleodor te. (Vasile Voicu, geolog se piese de schimb ce cu compoziţie pentru la ţiune pentru preluarea zil
Toplician, şef s e c ţ i e la E. M. Ghelari). valorează 1 130 000 lei. gărele morgoil. nică a cel puţin 42 şarje MIRCEA DIACONU
calde de la O.S.M. 2 şi 8
de la O.E. 2, asigurîndu-se (Continuare în pag. a 3-a)
