Page 14 - Drumul_socialismului_1984_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 3H •
•âic£

23 AUGUST III ANUL 40 AL LIBERTĂŢII PATRIEI * 23 august

C A N T A T i Pe scutul patriei, buchet de rouă, 13.30 Telex

$ Sînt patruzeci de stele mari de aur şi-a scris lumina sa Congresul Nouă 13.35 nă (părţi:
La sfirşit
ce suie astăzi către Treisprezece.
pe scutul patriei din veci arzînd —
14.35 Săptumin;
sînt visele ce le-am purtat în gind în miezul mersului spre tot mai bine 14.50 Imagini <
15,(C A 23-a ei
zidindu-le, prin timpi, cu mîini de faur, piadei de
stă Cel ce cîrma patriei o ţine Los Ange
sînt stelele ce-n vreme, rînd pe rînd, şi-o duce peste vremea care trece. 18.50 1001 de S(
vor duce mai departe-acest tezaur 19,00 Telejurnal
şi vor purta, apururea, drept laur, 19.20 lor) Noi şl cc
cununa de român în el crezînd. NECULAI CHIR1CA 19.35 Telecncicl
19,55 Film arti;
rul veseli
21.30 Flori... pi
(color),
le-ar fi bănuit pînă atunci
Prin August (I) vreo vocaţie marţială, oa­ DUMITRU DEM IONASCU 22.20 ment esti
Telejurnal
lor)
meni care duseseră o viaţă „Reportaj din mină“ 22.30 A 23-a ec
cinstită dar modestă şi a- piadei- de
Cu riscul de a contraria conştienţi că evenimentele nonimă au răspuns intr-un Los Ange
o seamă de citit ori, trebuie acelea n-au avut în ele superb gest de solidaritate Există o lume a adîncu- gîndeşte asupra mersului mina. „Mina a fost şi este,
să recunosc că nu mi-a plă­ nimic senzaţional şi aven­ chemării acelui ceas istoric, lui, aparte şi dornică de lucrurilor, a întreprinderii mai ales în epoca cosmo­
cut serialul Tv Un august turos, ci s-au caracterizat au, pus mina pe, arme şi, viaţă, ce trăieşte la cele în care lucrează, a lumii, sului, o. prezenţă insolită,
in flăcări. Na petitm că' printr-im sincf'Jlar amestec < tu priceperea ■' ' tor multa, 0 fadi înaltă' te-nsiurti' clipa'». şirrite dezvoltarea isbcietăţii, tulburătoare ţle^multe ori
n-ar li lost bine interpre­ de dramatic şi eroic. Hitle- puţină, cită o vor V avut, E o lume a curajului, a ce trebuie făcut, ce nu e prin existenţa ej".,'. De fapt,
tat, căci a lost; nici pen­ rlştil erau nişte adversari au dat lovitura de graţie durităţii diamantului negru bine. Simte cum sînt oa­ mina este a doua lume
tru că ar ti rămas defici- ocupantului fascist, au dat şi, paradoxal, a căldurii pe menii, pe cel care se as­ miraculoasă, uneori înspăi­ BUCUREŞTI
tar sub aspectul realizării L&cXma£\ peste cap acea colosală care numai frumuseţea ne­ cunde în spatele unei hârtii, mântătoare pentru cei de la programul dţn
tehnice, căci ' n-a rămas. maşină de război. Ce-i măsurată a sufletului o fie ea şi o diplomă, a suprafaţă, dar atît de pă­ La ordinea zil<
tură;
R
7,00
Nu m-a Încălzit insă a- mina pe ei în luptă ? Doar poate etala. Ţi se dezvă­ funcţiei, pe cel care îi este mânteană pentru cei care Olimpiada Los
ceastă peliculă pentru că mi! dorul de libertate şi dra­ luie cu greutatea genunilor apropiat. „La început, îi coboară pragul. „Spre 23 August 1984.
rest
a mizat excesiv pe elemen­ gostea de patrie care le-a pentru că ea însăşi este mărturiseşte Gheorghe Scor­ deosebire de platoşa te­ citoresc, glorie
cinstea
tul senzaţional şi aventu­ inflexibili, perfect dotaţi fost sădită în inimi de pă­ un început în fiecare zi. pie, eram nepricepuţi. restră, mina a devenit o sări ; 8,00 Re
ros, de unde o fatală alu­ cu arme şi ferocitate, care rinţi şi de bunici, de das­ Trebuie să trăieşti în mij­ altă realitate, prelungită 8,10 Curierul
necare spre neverosimil. deveniseră cu atit mo' re­ căli, de scriitori şi de pri­ locul ei, zile şi nopţi, şi pînă dincolo de visurile 9.00 Buletin d
radi
Audienţa
In privinţa aceasta, celălalt dutabili cu cit ajunseseră veliştea anotimpurilor care mai ales nopţi şi zile, pen­ omului". Aici, în peisajul letin de ştiri ;
serial, Lumini şi umbre, mi în situaţia fiarei rănită de se petrec din veacuri peste tru a-i simţi neprevăzutul. înghesuit şi umed să gă­ literară radio;
trele de muzi
s-a părut mult mai realist, moarte, gata să sfişie orice Ţară. Cu sau fără voia şi Pentru ca, ap-oi, ounoaşte- sesc soluţii de a aduce „Haţegana" a
mai sobru, mai ponderat şi, pentru a se salva. N-au ştiinţa lor, ei şi-au dobin- rea să se adâncească din ia ziuă maii mult cărbune, ra şi „Rapso
de aceea, perfect veridic. avut loc atunci răpiri şi dit dreptul de a Începe nou, să se dezvăluie tot se făuresc visuri. Iar creş­ din Galaţi; il,(
Ştiri ; 11,05 Un
Dar nu despre asta e vor­ urmăriri ca-n filmele lio- zidirea unei lumi noi şi, mal greu, întocmai cunoaş­ terea producţiei de cărbune tr-un ghiozdan
ba. Vreau să spun că, lywoodlene ; s-au petrecut prin însuşi acest fapt, drep­ terii luciferice a marelui depinde de mecanizare, e- tin de ştiri ;
fără indoială, Un August in schimb profunde, drama­ tul de a-şi înscrie amintirea tăcut Lucian Blaga. lement tehnic de puternică cultural; 12,35
ra folclorului ;<
în flăcări a fost urmărit cu tice şi revelatoare mutaţii in Pantheonul eroilor cei Spre o astfel de lume actualitate. Complexul me­ Ha 3; 15,00 Mc
delicii şi cu sufletul la în conştiinţele oamenilor. fără de număr ai neamului. s-a îndreptat scriitorul canizat şi cele aferente lui 10.00 Bulei' - d
gură de publicgl unei anu­ S-a produs o unanimă re­ Despre ei am scris o Dumitru Dem lonaşcu. El devin o uzină subterană, Varietăţi r- ,,„1
Buleti- -•
mite virste, Îndeosebi de grupare a neamului româ­ carte in urmă cu mai bine însuşi om al Văii Jiului, iar mina un complex uzi­ Ieido socia
copii şi adolescenţi. Ce : nesc care intuia că bătuse de zece ani şi tot lor am care, ani Ia rînd, a cobo- nal. Intr-un astfel de mod 17,30 rzică c
dă; 18,00 Ore
închinăm,
în
care au trăit insă acele ceasul astral al recuceririi ţinut să de le omagiu, întnul rît în adîncuri, trăind bu­ de viaţă atît de bine struc­ Săptămînă pol
semn
zile istorice, cei care ştiu libertăţii-sale, ceasul justi­ gind, acum, la începutul curiile împlinirilor, dar şi turat, de exact, un posibil şi internaţiona
şi îşi amintesc ce s-a pe­ ţiar al reîntregirii Ardea­ acestui periplu evocator zbuciumul lucrului ce se „ho.mo tehnicus" acţionea­ Olimpiada L
20.00 Radiojurn
trecut atunci în realitate lului. mutilat, ceasul redo­ prin augustul sărbătoresc. cere terminai. Modalitatea ză raţional, dar şi cu dă­ culturală + L
sini, pe măsură ce trece bândirii demnităţii naţionale. firească de abordare a co­ ruire depăşind nota domi­ dv... ; 22,00 1
22,20
Muzică
tidianului este, fără îndoia­
timpul, din ce in ce mai Oameni cărora nimeni nu RADU CIOBANU lă, reportajul. Opţiunea nu Acum sîntem pricepuţi şi nantă a secolului. Extrem 23,30—r,00 No
visători".,.
de revelator, Dem lonaşcu
zi ca l.
s-a făcut fără greutăţi. Interesant se dovedeşte descoperă la personajele
Autorul avea de înfruntat modul în care cititorul este sale voluptatea efortului.
predecesori de marcă, prin­ introdus în atmosfera repor­ Dacă e necesar, minerii
CRONICĂ PLASTICĂ ză expresia, decantînd şi tre puţinii care au îndrăz­ tajului, a Văii Jiului. întoc­ rornîn în mină „şuturi" la
oferind esenţele purifica­ nit să se apropie de lu­ mai ca în şederile lui
rînd pentru, a rezolva de­
te ale frumosului. Fluidi­ mea minerilor Văii Jiului, Rebrea.nu, apropierea se fecţiuni de moment ale uti­
Sensul permanenţei tatea. de la densitate la într-o perioadă de cruntă realizează lent, liniştit, de lajelor dar şi ale oame­ tria) E ; V A Cartiei
: <
D
transparenţe ca şi fos­
Ca să te întâlneşti cu arată şi multiple alte po­ forescenţele stinse din exploatare capitalistă. Erau o comunitate care trăieşte nilor, cu conştiinţa că mai (A r t a ) ; HTJ
la scară cosmică o viaţă
Painait Istrati, Geo Bogza...
Runda a 0-a (i
un pictor, nu prin inter­ sibilităţi. îi plac florile, „Ciclame albe", „Flori de ireal de densă şi deosebită presus de orice este dato­ A); Do la 9 la
mediul cîtorva lucrări, ci făeînd din florile pămîn- cîmp", „Narcise" gene­ Dumitru Dem lonaşcu a de a celorlalţi. „Era o ria muncii împlinite. Des­ sala B); Lovit:
(Flacăra)
al unei expoziţii gîndite tului poezii inundate do rează difuz volume, a- izbutit însă cum nu se seară tîrzie de ianuarie şi coperă, în acelaşi timp, toare Bachus
lui
şi structurate chiar de culori. Eliza Hirean face cestea detaşîndu-se din poate mai fericit să redea în Valea Mirlaşului ningea. bucuria căminului, a fami­ TROŞANI: Să
el este un privilegiu. din culoare un crez. în masele de griuri printr-un entitatea aparte a Văii Albul pufos aşternut într-o liei, sensibilitatea la fru­ din dragoste d
Dacă fiecare lucrare în dominanta folclorică, li­ desen decis, tranşant. Jiului, să contureze la rîn- mantie groasă peste cres­ mosul artistic pe care îl ring); Trei ser
(Unirea);
Păca
parte reprezintă o reali­ nia de orizont nu mai „Viziunea contempora­ dul său eroi pe care îi tele din jur, peste drumul oferă timpul liber, o expo­ I-II (7 Noiem*
tate estetică, o expoziţie desparte pămîntul de cer, nă" a omului şi jur îm- oferă cu generozitate altor şerpuit şi peste toate se ziţie, un spectacol, o cu­ PENI : Lanţul
în întregul ei exprimă această din urmă dimen­ prejurului citadin în pic­ creatori de mai mare în­ întregeşte cu lumina ce noaştere umană, căldura — serij ie '
VULC *
universul artistic specific siune fiind domesticită tura Elizei Hirean este tindere spre a sta la baza pătrunde în deschizătura cotidianului omenesc. Şi, re , ale I-
creatorului, viziunea sa de om şi tran sformată în primul rînd un tulbu- cărţii lor. Minerul, în ge­ Retezatului". Treptat, fami­ fa.pt extrem de aşteptat, ru GONEA:
valorizatoare asupra lui. neral, înţelegînd prin a- liarizaţi cu noutăţile de impune o carte pe măsura zei- străbunic
ANINOASA:
R
Un asemenea privilegiu ceasta toate meseriile le­ timp şi loc contactăm co­ oamenilor Văii Jiului. citoresc) ; UI
ni-1 oferă expoziţia pic­ gate de minerit, nu mai munitatea cu personajul caii se Smpuşci
torului Eliza Hirean, sub este uin simplu muncitor. El principal colectiv care este MINEL BODEA (Retezat); Bl
genericul „Valea Jiului vesel (Steaua
B
ORASTIE :
în viziune contemporană", (Patria) ; ‘ Căru
deschisă la Muzeul mine­ (Flacăra); GEC
ritului din Petroşani, un CRONICA FILMULUI dere la atitudine activă. Drumul spre
omagiu adus. măreţului Această cristalizare a ati­ seriile I—II II1
cultură)
;
jubileu al poporului ro­ tudinii sociale nu este facerea Pigoi
mân de la 23 August; ** Pe aici nu se trece“ declamatorie, ea se reali­ BRAZI : Comift
gîndind şi voind să rea­ zează printr-un cumul de se înfurie ; uf
lizeze lucrul cel mai fru­ în 1975 debuta ca regizor putut înţelege în toţi anii gesturi şi atitudini prin dragul tău, Afi
SIM
cultură);
mos după care, cum scria Doru Năstase. Filmul său, de şcoală. Andrei Petrescu, care se stabileşte un subtil mionul de d
Arghezi, „umbla enţuzias- inspirat din faptele de este un personaj cheie transfer de încredere între (Mureşul); ILIă
mată şi profetică, de vea­ vitejie ale armatei româ­ pentru înţelegerea acestei cei din tranşee şi oamenii (Lumina).
curi. omenirea" — inter­ ne în momentele cruciale metamorfoze. Romantic şi din sat.
pretând lucrurile descon­ ale întoarcerii armelor, por­ idealist, considerînd muzi­ Avînd o echipă de co­
siderate. făeînd din arde­ nea de la evenimente ca drept valoare spirituală laboratori înzestraţi (ope­
rea umană, din natură şi reale, cu personaje reale, supremă, el nu înţelege ratorul Aurel Kostrakie-
detaliile lor mărgăritarele şi se termina prin a deveni sensul profund al eveni­ wlcz, compozitorul Tiberiu
desfătării inimii şi-gîndu- un simbol. Beneficiind de mentelor, dar evenimen­ Olah) şi de actori cu har,
Timpul
prob
lui. Şi, poate nicicînd nu un scenariu scris cu pri­ tele îl aduc la realitate, regizorul şi scenaristul azi, 4 august 1’
ar fi mai potrivit să vor­ cepere de Titus Popovici, oferindu-i posibilitatea par­ reuşesc a depăşi condiţia va fi în generf
bim de realism şi să-l regizorul a reuşit să păs­ curgerii, alături de colegii unui film de război, sur- cu cerul varia
desprindem de ceea ce treze un echilibru judicios săi, a etapelor dramatice prizînd realitatea unei semnala averse
ploaie şi desd!
este imitaţie sau declan- între meditaţia filosofică ale maturizării, sacrificîn- epoci, realitatea unui mo­ trice. Vîntul vt
şatoarea, neînlănţuita i- asupra vieţii şi datoriei du-se pentru eliberarea pă- ment istoric ^decisiv. „Pe derat din seci
maginaţie. ca în faţa pîn- omului faţă de patrie, faţă mîntului patriei. aici nu se trece" ridică Temperaturile
zelor ,,Pe malul Jieţului". de sine şi dramatismul Interesantă este, în con­ faptele de la care por­ fi cuprinse înt
grade, iar cele
„Sufletul străzii de colo­ luptelor şi cruzimea con­ textul social complex pro­ neşte la valoare de emble­ tre 24 ş* ’.9 gr
nie", „Peisaj din Lu- flagraţiei. pus de scenariu, evoluţia mă, devenind o operă de
peni". „Drum spre ca­ Acţiunea filmului este oamenilor satului care trec, referinţă. în La munte, vj ins
general
bană" „Casă momîrlă- condusă cu mină sigtu-ă, în miezul evenimentelor, cerul temporar
nească". în care artista ELI^X. HIREAN : „Omagiu". nerv şi vocaţie metafori­ de la pasivitate şi neîncre­ VEkONICA PALADE vor semnala a
stăpîneşte lumina, . cerul că. Ea proiectează în prim- de ploaie, însot
electric
cărcărl
şi munţii, peisajul cita­ în treaptă suitoare. Ni­ rător act de creaţie şi de plan individualităţi, afirmă va sufla moder
din. cu pasiunea inspira­ mic nu există în afa.ra inimă, un omagiu adus caractere — tinerii elevi Posta redacţiei
Pentru
urmat
ţiei autentice, nedisimu­ omului — vrea să spună vieţii şi dăruirii mineri­ ai unei şcoli militare, de­ zile : Vremea v
lată. poetică. Prin lucră­ artistul, — omului i se lor în anii socialismului, veniţi dintr-o dată eroi. » DAVID RUSU — Deva : ® AR1V1AND TANASESCU — nera] frumoasa
rile ...în abataj", ,,Pătru“. cuvine să-j înălţăm cea o lectură lirică spirituală Urmăriţi în dramatica lor Nimic nou faţă de creaţiile Hunedoara. De astă dată variabil. Izolat :
„Wanda“, „Drum spre rriai frumoasă odă a bu­ şi, totodată, o arhitectură încleştare cu duşmanul precedente. Propunem spre versurile suferă printr-un ex­ nala averse d<
ele:
descărcări
publicare : „Iubito, să ne che­
de
ces
„Tăcere
„prelucrare".
necunoscut". Eliza Hirean curiei. Şi fiecare dintre deschisă spre o lume, un superior în armament şi me cîmpiile cu flori". şi imensitate / Căldură, extaz specia] ia incei
priveşte omul în faţă, di­ creaţiile expuse sînt a- act al adevărului, un număr, tinerii de la Pău- Si lumină / Am surprins con- valului. Vîntul
DANIELA
POPA
ELENA
B
rect şi. fiindcă preferă corduri noi la această sens al permanenţei noas­ liş parcurg drumul con­ Hunedoara : Există o naivi­ templînd Mirifica grădină a moderat din vi
râturile
minime
tinereţea imului. îl vrea odă. „Oameni fără cer", tre pe acest pămînt. ştiinţei şi datoriei deve­ tate de bun augur în versu­ soarelui / Intre un răsărit / 17 grade, iar C:
Şi un apus primăvăratec". Sti­
senin, destins. Cu expo­ „Maternitate", „Pe strada nind bărbaţi, înţelegînd rile dumneavoastră. Dar sîn- lizarea se confundă uneori între 28 şi 32 t
ziţia actuală, pictorul Independenţei" favorizea- I. D. DUMITRU într-o săptămînă de aprige teţi abia la început. E ne­ Cu preţiozitatea. teorolog de ser
xandrina Pronci
lupte mai mult deeît au cesar un exerciţiu îndelung. TIBERIU DAIONI