Page 15 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 15
»ĂTA, 4 AUGUST 1984 -
Pag. 3
Preocupare atentă pentru mai buna
jlE
Munca la domiciliu - o formă (Urmare din pag. 1)
organizare şi planificare a activităţii Transportul: boabelor în
iml- de activitate care trebuie bază îl efectuau, cu remor
cile, mecanizatorii Viorel
lânia de întreţinere şi reparaţii mai mult extinsă Enăşescu şi Adinei Petres-
lim- cu, iar pe presa de balo
lor).
>84. Analiză responsabilă, la trie de 20 tone de la oţe- Legislaţia muncii ă creat tat se afla Simionj. Dăni-
) obiect, desfăşurată în spirit un cadru larg îh care re nă mai izolată şi accesul lescu. Emilia Voicu, pri
co critic şi autocritic — astfel lăria electrică nr. 1, cup care mecanic-şef de secţie zervele locale de forţă de la ea e mai greoi. în ut mă marul comunei Şîntămăria-
văzînd ca urgente doar
ri poate fi caracterizată, suc torul Martin de 100 tone lucrările din secţia sa (ing. | muncă să . poată fi folosite cu trei ani cooperativa Orlea, aflată aici. a ţinut
cint, adunarea generală a de la O.S.M. 1. Dar în ! cu eficienţă sporită, în de producţie artizanală şi să sublinieze buna organi
rtie- oamenilor muncii de la uzi activitatea de reparaţii ca Li/viu Magheru, secţia cup acest cadru a fost regle meşteşuguri artistice „Ha- zare a campaniei de sece
toare industriale). Tot de
Iv na nr. 5, din cadrul Com pitale s-au semnalat şi planificarea judicioasă a mentată şi munca la domi ţega'na" avea aici 40 de riş la cooperativa din Sîn-
petru.
rtis- binatului siderurgic Hune unele neajunsuri. muncii ţine şi activitatea ciliu, prin care, fără inves femei cu muncă la domi
doara. Reprezentanţii celor Despre cauzele care au tiţii. folosind o bază ma ciliu. Realizau ţesături, cu La C.A.P. Pui se recol
co- generat unele rămîneri în de pregătire a reparaţiilor, sături şi confecţii artiza
ce muncesc în secţiile com felul în care sînt primite terială existentă în gospo tase griul de pe-mai mult
lim- ponente ale uzinei — tur urmă în realizarea sarcini dăriile unor cetăţeni, se nale cu desfacere pe piaţa de 70 de ha din cele 145
lor). nătorii, prelucrătoare I şi lor planificate • la repara subansamblele, de multe externă. A abandonat a-
>84. ori nepotriivindu-se piesele pot realiza valori materia ceastă activitate — se pare
H, cuptoare industriale, re ţiile capitale, cit şi la pro de \ înlocuit datorită unor le pentru societate şi veni
paraţii siderurgice şi şan ducţia sortimentală de turi personale pentru cel ’•— datorită unor greutăţi
tier construcţii-montaj în piese şi mai buna între ce o prestează. de transport. Prea uşor a La secerişul
rege nrnr,»;~ şfKsrJSî
făcut-o. Că mediul rural
,.» r» buinţare a materialelor ne- Acţionînd în această di
—. „v a«;me„ia Câîfi •fernneo cvo.li «-> *--’* recţie, cooperaţia meşteşu- nu a fost destul de bine
4U
au PHicipat un mare'‘nu (ărjeasdă ’din ilPwm --- explorat şi folosit în acest griului
măr e muncitori,' maiştri Şcr>r> r> -- ---
a
adio- ^ PHm'pat un mare nu- -------- -------r ------- ţin prelucrătoare I) D e a - ^ , -organizat; munca la situaţie. La Dumbravn o mxiLu şi următoarea
şi ingi-eri, la rezultatele
6,30 măi o, muncitori.' maiştri Adunări generale semenea un nm-i ,.ni ţ,-, dormt; iliu pentru circa 300 situaţie. La Dumbrava de
en,
r m ltatelo
ricul- obţinute j p ; ul semes I Arl.mrtcî —------------- •- realizarea întocmai a sar- ti °f™ > P roducîn d pe Sus, în comuna Ribiţa,
la rezu
n
al * tru al acestui an. Este ale oamenilor ^______— —» wj.14 V* ha cultivate. Joi, formaţia
- . — - (
----j-x CVI '
*
; 7,30 unanim ^cunoscut faptul cinilor de producţie îl are această cale ţesături, con peste 20 de cetăţeni con de combine se afla în tar
mim- muncii f>nloKr»v.o---- — fecţionează fluiere — meş laua „Zăvoaie" din briga
colaborarea cu beneficia
i in că aria ligg de activităţi rii, aprovizionarea cu sor fecţii artizanale, obiecte teşug moştenit din moşi-
ce se desfp a î secţiile
îivcr- ce pentru decoraţiuni interioa da Băieşti. Mecanizatorii
ar
n
esei ; uzinei nr. --------------- . timentele stabilite prin re, broderii, articole teh strămoşi. Dar de valorifi de pe „Glorii" — Cornel
iilor ; rea de pii, Produce- normative cu materiale ne cat le valorifică printr-o
; 9,05 e asupra modalităţilor con nice de uz casnic, maroehi- cooperativă din alt judeţ. Ceuţă, Andrei Barbu, Ioan
I BlI- şi utilaje Si, schimb crete de acţiune în vederea feroase şi feroaliaje (Sava nărie, tricotaje etc. şi rea- Sereş şi Nicolae Brînda —
Ur
ce
cvista paraţii curem ?î ' re ~ înlăturării în cel mai scurt Dumitru, sudor, atelierul Am spus mai sus că în oameni cu experienţă, îşi
rches- capitale la utilţ , ^ ? Şi timp a minusurilor sem reparaţii siderurgice 2 ; lizînd anual o producţie şi mediul rural forma aceas făceau din plin datoria.
1 111 00 1
rulară condiţionează ‘ ~ heie — ing. Mircea Colhon, secţia o productivitate destul de
e c
ictloa- nalate s-a pronunţat fie ta de activitate a cedat Se muncea în ritm bun,
zu ate
nării" obţinute în toax ^ le care vorbitor înscris la turnătorie). Nu au fost bune. Această fo>-mâ de terenul meseriaşilor auto dar cu grijă să nu se piar
îin de secţii şi uzine ce fclalte dezbateri. De fapt, aceasta omise nici problemele le producţie este organizată rizaţi. Este şi cazul spătari dă nici un bob de grîu,
rs în- binatului hunedo. c °m- gate de necesitatea sporirii în 8 din cele 12 oraşe ale
Bule- a fost şi nota dominantă judeţului şi în iot alîtea lor de la Rişculiţa. Desfa iar paiele să fie tăiate cît
1
Atias Darea de seamă - a discuţiilor: ce este de fiabilităţii pieselor confec mai jos — aspecte asupra
omoa- tată în cadrul \ eze n- ţionate şi recondiţionate în comune. cerea produselor lor şi-o cărora* Liviu Martinovici,
De la făcut, care . sînt direcţiile secţiile uzinei, precum şi a Cooperaţia de producţie, fac singuri, peregrinînd
club ; generale a evidenţP^'h prioritare de acţiune pen prin sate, cînd, de fapt, inginerul şef al cooperati
; 16,05 cesele obţinute în [Ş ~ tru transpunerea în faptă creşterii indicilor de utili achiziţii şi desfacerea măr munca lor ar putea fi or vei, îşi concentrase întrea
Uc
-•■'7^00 şase luni ale anulifîe a dorinţei ce animă fie zare a utilajelor şi insta furilor are însă puţine ase
Da . ^ Ia laţiilor din dotare (Ion menea nuclee organizato ganizată, iar produsele va ga atenţie. Aici, transpor
incsi producţia de piese care om al muncii din ca lorificate prin unităţile co tul recoltei în bază îl e-
meni schimb şi utilaj sidertP drul uzinei — recupera Turcitu, şef echipă, secţia rice, viabile. în general in merţului cooperatist. fectuau, cu patru remorci,
ii ; * — peste 700 tone faţă rea restanţelor, îndeplini- prelucrătoare II; Ion Ro- mediul rural s-a cedat te
ntcrnă şianu, şef echipă, secţia ren meseriaşilor autorizaţi Mai există şi un alt as mecanizatorii Costei Uţu-
Sport. sarcina planificată. ' „ rea integrală a angajamen- pect al muncii la domici ţuc şi Nicolae Frusina, iar
2. telor, deci, întîmpinarea cu
e utilaje,
igeies ; care 72 tone utilaje.z. mior, deci, întîmpinarea cu construcţii metalice; ing. prin consiliile populare. liu care trebuie avut în Partenie Popa acţiona în
Scară • „ «.'nimb no,rezultate deosebite în mun- Zeleneak Ladislau, atelie Aşadar, ceea ce s-a făcut
nrv rezultat» — - '
uîi
ugcstia 056 tone Piese recondiţiona a măreţelor evenimente rul forjă). vedere. Este vorba de pres urma combinelor cu presat
G
5
_____
i cuuuuivio-ţ'- <-* mai
urnal ; pînă acum este destul de tarea unor servicii la do la balotatul paielor. Aces
3
tone piese la\n viaţa poporului n««-
8
a
t e , 1
dans ; n nate, 138 tone piese la in viaţa poporului nos Programul de măsuri a- puţin. Cooperaţia meşteşu tea erau încărcate opera
p mu-- prelucrare. Aceste realizări î — 40 de ani de la eli- doptat, completat cu pro gărească, deşi nu dispune miciliul solicitantului, for tiv şi transportate din
mă de muncă, de aseme
t ’ au condus la crearea unor area patriei şi Congre- punerile făcute în aduna în toate localităţile de spa nea, neglijată. cîmp de un grup de coo
condiţii favorabile execu- 'al yttt.io. -i -- rea generală, hotărîrea peratori, în fruntea cărora
tiei în bune condiţii a re- unanimă de a le transpune ţiile necesare organizării se afla Francisc Vlădoa-
producţiei sale, îndeosebi
—
rnij-
paraţiilor curente şi ______ pblemele organizării şi în practică, oferă garanţia în localităţile . din Valea ION CIOCLEI ne, preşedintele unităţii.
locii la unele capacităţi mnării judicioase a unui sensibil salt calita
de producţie (baterii de pri,au format obiectul tiv în munca oamenilor Jiului, unde există mari DEPĂŞIRI LA TOŢI
cocsificare, furnale, cup fiecl în intervenţiile muncii din cadrul uzinei disponibilităţi de forţă de INDICATORII CONTRIBUŢIE
(Pa-
vesellel toare Martin şi electrice, liniarorbitor. S-a sub- nr. 5, asigurîndu-se în muncă feminină, nu insistă Colectivul de muncă LA ÎNFĂPTUIREA
oara : linii de laminare ş.a.). progn acest sens, ca felul acesta o mai bună suficient pentru organiza al Cooperativei de pro AUTOAPRO VIZIO
rn, sala Aspecte pozitive s-au întîl- funcţionare a tuturor ce
tloU crn, utilajea reparaţiilor la rea muncii la domiciliu. ducţie, achiziţii şi des NĂRII TERITORIALE
iulgeră- nit şi în efectuarea repa lonată tie să fie eşa- lorlalte secţii, sectoare Se pare că, în unele ca facerea mărfurilor Deva
Seoretul raţiilor capitale de la blu- rităţi, neţie de prio- şi uzine din ' Combinatul întîmpină cu rezultate Gospodăriile popu
) ; fe- ming 1000, cuptorul elec- siderurgic Hunedoara. zuri, primele greutăţi de
:i rănit ca/uri de mai apară care s-au izbit organizato remarcabile ziua de 23 laţiei din comuna Beriu
iţă (Pa- nificări, fie- rii Lau făcut să dea înapoi. August şi Congresul al au predat, pînă acum,
- secrete MIRCEA DIACONU XlII-lca al partidului. 430 hl lapte de vacă.
< seriile Lunca Cernii este o comu-
: lu- Aceste succese se ma Printre cei mai buni
lintirilor (Urmare din pag. 1) al Xll-lea şi * * " ~ m — • — terializează în depăşirea contractanţi şi partici
'•"■al); ţionailă ale Piaţa Na planului cu 25 de pro panţi la înfăptuirea
bal a pus şi pune în faţa ne rat o bag,; g _ in te. în legătură cu aceO'Sta, exigentă a comportamentu cente la desfacerea cu autoaprovizionării teri
a
e
>astră nevoia de a acţiona în toate coJecL , j ,ţg in cuwîntorea la Consfătui lui unor oameni în muncă, amănuntul, cu 38 pro toriale se numără Ioan
e r en
tincrul); nai consistent pentru ca oa că, a stimulp m un- rea de la Mangalia, din au cente ■ la achiziţii, cu 31 Cindea, Dorin Bucur,
il (Muii- menii muncii, indiferent în creotoore _ a 'iativa gust 1983, secretarul gene în societate şi familie ne
.NI : Şi maiştrilor, ingineyj.| ral al partidului sublinia : relevă încă destule neajun la sută la prestări ser Petru Georgesc, Ilie Is-
u-i aşa? ce domeniu al producţiei or( suri în activitatea educativ- vicii şi 75 la sută a be trătoi. Nicolae Rusu,
: Bocet materiale luorează, so stă- toror oamenilor . tu- „Trebuie să fie bine înţeles, formativă. Avem aici în ve neficiului. Sînt realizări Ioan Corănescu. Pavel
o ş i e ) ; pîneascâ bine raportul din preciem că deşi s tovarăşi, că democraţia revo ce atestă hărnicia şi Ştefănesc, Adam Alio-
vesel dere şi o a.t "Urnită super
cu mere tre cantitatea şi calitatea prins multe acţiuni ». luţionară, statul democraţiei ficialitate şi goana după răspunderea în muncă neşcu, Traian Tivăruş,
IU-BAI : muncii prestate şi nivelul re cunoaşterii şi 9 > muncitoreşti, revoluţionare, număr mare de acţiuni şi dovedite de lucrătorii Grigore Mitu. Samuilă
en
ctorie — tribuţiei. Mai exact, este experienţei bune, a presupun o disciplină şi o graba nejustificată care, unităţii respective. ,| Bîldea şi alţii.
asa de ordine desâvîrşite ! Socia
E G : A- necesar ca formaţiile de laolaltă, diminuează forţa
(Dacia) ; lucru să ştie cît trebuie să lismul nu se poate realiza de convingere, de sedimen
i Maigret tare a trăsăturilor noi.
producă zilnic, la ce nivel
AN : De Uneori, munca de pro
ţeasa de calitativ, cu ce consumuri, Formarea-------------- Oamenii volanu ui
IA : Ca- pentru ca în funcţie de a- pagandă trece peste greu
£ lungă semenea cerinţe să găsească aflrm tăţi şi asperităţi sau le tra
yUbihuţa omului area tează formal. Or, propa (Urmare din oag. IV
modalităţile de realizare a ganda noastră — spune tova la transportul de călători.
sarcinilor, să-şi redimensio- răşul Nicolae Ceauşescu - Fapte interesante au reia. Un saJt fără precedent...
su )
neze volumul de muncă. semnul ui * trebuie să arate cu toată tat şi tinichigiul auto Aron Emilion Tămaiş, Avram
Această importantă orien claritatea că socialismul nu Jula şi mecanicul Ioan Magda - şoferi, Aron Flo-
mecanic,
Augustin
rea,
tare însumează un mare nu calitative (f erin te este un marş triumfător, ci Rusu. Henţ, luiius Mole, Ion
— Rememorind anii de
măr de forme, mijloace şi un drum de munco şi luptă existenţă ai întreprinderii llrapt, Rozalia Bota, Silviu
acţiuni în majoritatea unită revoluţionară. Nicula — pensionari, Petru
l pentru ax ma constatăm cu uşurinţă, con
l- Vremea ţilor productive din judeţ. actuali * în ultimii ani, în judeţul tinua tovarăşul Haraga, că Pidmolinschi, casier, Amos
rumoasă, In acelaşi timp, însă, apre nostru s-a acţionat mai bine Rad, revizor tehnic şi ing.
Se vor cei mai fructuoşi au fost
lOlate de ciem că în linele organiza organizat pentru formarea ultimii 19, care au urmat losif Bulea, directorul de
5ri elec- ţii de partid, sindicale şi ale şi dezvoltarea conştiinţei pa Congresului al IX-lea al astăzi al unităţii — iată nu
ufla mo U.T.C. a scăzut intensitatea triotice, ştiinţifice, juridice partidului, ani bogaţi ■ in mele celorlalţi veterani de
ri vestic, vel-or înaintate se acţionează prin şi moral-cetăţeneşti şi s-au la I.T.A. Hunedoara—Deva.
rime vor acţiunilor pentru formarea încă insuficient de energic încâlc împliniri pentru întreagă
14 şi 16 gîndiri'i economice, în altele obţinut unele rezultate, dar ţară. De munca lor neobosită
xrime în- pentru valorificarea cu efi O a. legilor, prin munca în aceste domenii chiar din primele zile ale
munca de propagandă nu ■ , n anarhie!". — Dacă apelăm la me
are suficient caracter de cacitate sporită a acestora. problem ■ rămîne încă deschisă spre moria documentelor, tova fiinţării unităţii, a între
ica va ti . deschidere perfecţionare prin calitate, răşe inginer Nicolae Je- gului colectiv care numără
>ilă, cu stimulare a efortului orien 'Fxirma.rea şi afirmarea con nea de z stăruinţă şi vigoa.re. peş, ce semnificaţie des in prezent pese 2 000 de
oros. -Se tat spre căutarea şi, aplica ştiinţei noi, socialiste este de propai pe ordi- lucrători, sînt legate, fără
1
se locale Apropierea marilor eveni prindem ?
de des- rea în practică a unor solu indisolubil legată de însuşi fecţi onă>ri i' activdd tf — Dezvoltarea, amploarea îndoială, succesele mineri
Vintul 10 per mente politice ale anului, auto tio ns porturilor în anii lor şi siderurgiş tilor, ale
nu este
din vest. ţii specifice, sau nu rea organică a spiritului re tative a tot " dimensiunile orientărilor şi energeticienilor şi chimişti
îndeajuns de ofensivă, de voi'Uţionair, a valorilor educa Este adevăra ccd '* obiectivelor ce trebuie în construcţiei socialiste este
rele trei mare, de neimaginat. Să lor, ale constructorilor şi
de m
£i in ge- combativă faţă de comporta ţiei patriotice şi moral-ce le noastre d ’ * deplinite. în acest sfîrşit de altor categorii de oameni
cu cerul organizaţiile cincinal, exigenţele majore comparăm doi indicatori al muncii di. judeţ. Con
vor sem- mentul reprobabil în muncă, tăţeneşti. Opţiunea revoluţia, din anii de început ai acti-
ploaie şi faţă de tendinţele de exa nairă cere adoptarea unei implicate în ed ale sarcinilor pe care cel yităţii şi de azi : in 1953 tribuţia harnicului colectiv
te
ice, in de al Xlll-lea Congres ai Io asigurarea ooerativă a
e
iul inter- gerare a greutăţilor, de atitudini în direcţia schim dează într-o n au fost transportaţi în ju transporturilor pentru apro
a sufla justificare a rămânerilor în bării şi perfecţionării, a complexă omul. îi partidului le va pune în faţa deţ cu mijloace a u t o
, Tempe- întregului nostru popor, im 591 000 de călători şi vizionarea unităţilor econo
m-e 12 şi urmă. dezrădăci nării mentafităţ i lor nevoile ' societăţii * - 105 763 tone mărfuri, ior mice, cooperatiste. Io con
maxime pun să lucrăm tot mai bine struirea şi modernizarea
ide. (Me- Activitatea practică con şi obiceiurilor învechite, ne venirii sale. institui şi mai convingător pentru în 1983 — 33,5 milioane că
ciu: Ale- sacrată înfăptuirii obiective lători şi 15,1 milioane tone marilor obiective economi
co). împăcate a cu tot ceea ce seamă de forme şl f°™area, dezvoltarea . şi a- mărfuri. Capacitatea de co-, odaie de pe meleagu
lor adoptate de Congresul fanează mersul nostru îna- adecvate, dar o analizarea conştiinţei socialis- rile hunedore.ne şi din ţară
transport este astăzi de 51
a tuturor oamenilor mun- de ori mai mare la trans este astăzi ■ unanim recu
din judeţul nostru. port marfă şi de 35 de ori noscută, apreciată cum se
cuv'ne. O merită 1
