Page 17 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 17
- V ■ • '••T. - ” ' v . . . . . . . - .
- ■■
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILETuNITI-VÂI 1
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VAR
Organizare temeinică, ritmuri înalte la secerişul
griului şi eliberatul terenului de paie!
Profilând de zilele bune nia griului —, care subli rul Miron Vlaiconi a se
de lucru, în unităţile a- nia hotărîrea cooperatori mănat, după grîu, 83 de
gricole din C.U.A.S.C. To lor din Toteşti de a în ha cu culturi duble.
teşti, mecanizatorii, coope cheia grabnic secerişul La C.A.P. Unirea, în
ratorii şi specialiştii acţio griului. treaga formaţie de combi
nează cu toate forţele la în urma combinelor in ne, prese şi utilaje de
secerişul griului, eliberarea traseră cu presele la bn- transport s-a deplasat în
terenului de paie şi semă lotatui paielor şi elibera tarlaua „La părău“ din
natul culturilor duble. tul terenului mecanizatorii brigada Tu.ştea. Cum au
Anul XXXVI, nr. 3 315 DUMINICĂ, 5 AUGUST 1984 4 pogini — 50 bani La C.A.P. Toteşti, bătă Teodor Nicodim si Doinei ajuns acolo, Vasile Grosan,
lia griului se dădea pe ul Ion Voicoui, Constantin
timele suprafeţe. în tar Cosa şi Gheorghe Băcăle-
ÎS ANS DE LĂ CONGRESUL ĂL X-LEA Ăl PĂRTIPOLUI laua „Nedee" de 38 de ha, C.U.A.S.C. TOTEŞTI te, cei patru combineri, au
se afla în lan o formaţie
intrat cu „Gloriile" în lan.
de patru combine, condu în scurt timp, buncărele
au fost pline şi au trebuit
se de mecanizatorii Petru
Ascensiune continuă în făurirea societăţii transportaţi operativ din tate dc tractoarele condu
Dumitrescu. Baloţii erau
deşertate în remorcile trac
Morar, Octavian Cohuţ, Si-
mion Vlaic şi Viorel Bu-
câmp, cu remorcile. Cei
socialiste multilateral dezvoltate In RominSa garu. „Cei patru combi- care executau această o- se de Ieronim Ardeleanu,
Mănasie Dăbuceanu şi de
neri, oameni cu mare ex
peraţie erau tractoriştii Va
perienţă şi bine pregătiţi
fraţii Moise şi Petru An-
ier Lihoni şi Cornel Ola
profesional — sublinia Ion rii, împreună cu un grup drioni. Şi aici activitatea
Comuniştii, toţi oamenii strucţie socialistă în Româ în procesul îndelungat şi Dolha, şeful secţiei meca de membri cooperatori. Pe era organizată în flux, pe
muncii hunedoreni, alături nia. dens al construcţiei socialis nizare Toteşti a S.M.A. Cîr- terenul secerat intrînd cu
de întregul partid şi popor, Evocarea unor asemenea te, Congresul al X-lea se neşti — şi-au adus în a- măsură ce terenul a fost presele de balotat mecani-
aniversează, în aceste zile, evenimente şi fapte în acest înscrie ca un moment de ceste zile o- contribuţie ma eliberat de paie, s-a tre
împlinirea unui deceniu şi an, 1984, reprezintă pentru continuitate într-o abordare ximă la urgentarea sece cut la aratul, pregătitul MIRCEA LEPĂDATU
patului germinativ şi se
jumătate de la Congresul comuirştii, pentru toţi oame calitativ nouă a evoluţiei rişului în lanurile coope mănatul culturilor . duble.
al X-lea al Partidului Co nii Hunedoarei socialiste, ţării, inaugurat de Congre rativei din Toteşti, ei reu Pină sîmbătă, mecanizato (Continuare în pag. a 2-a)
munist Român. prilejul unei retrospective în sul al IX-lea al partidului, şind să recolteze pînă ieri,
un moment care a aidîncit
Rememorarea evenimentu care dezvoltarea şi împlini şi amplificat teoretic şi prac sîmbătă, 210 ha, din cele
250 ha cultivate cu grîu“.
lui capătă semnificaţii cu rile pe toate planurile se tic viziunea profund revolu
totul remarcabile, acum, cînd înmănunchează într-un tablou ţionară a partidului asupra Transportul boabelor se MECANIZATORI, COOPERATORI,
întreaga noastră naţiune se de-a dreptul impresionant. dezvoltării României, în ra efectua cu şase remorci, SPECIALIŞTI !
pregăteşte să întîmpine cu întregul drum parcurs de port nemijlocit cu cerinţele Miron Fluieraş, Marin Să-
entuziasm deosebit în mun naţiunea noastră în cei 15 legilor generale, dar şi cu lăşan şi Marinei Sălăşan I
ani reprezintă o încărcătură fiind tractorişti care fă Acţionaţi cu toate forţele., folosind din plin
că, în tot ce înfăptuieşte, interesele fundamentale ale ceau cursele permanente
aniversarea a patru decenii de transformări revoluţio naţiunii noastre. Liniile di între baza ele recepţie şi timpul bun de lucru şi la 'randament maxim
de la victoria revoluţiei de nare greu de cuprins chiar rectoare strategice, obiec lanurile de grîu. La dato combinele, presele de balotat, celelalte utilaje
eliberare socială şi naţiona şi în evocări simbolice. Ele tivele şi programele adop rie se afla şi Viorel Uian, agricole din dotare, în vederea recoltării cît
lă şi cel de al XII l-le a însă au puterea de a releva tate de Congresele al Xl-lea
în modul cel mai convingă inginerul şef al coopera mai grabnice a grîului !
Congres al partidului. Sem- tor că marile succese dobîn* şi al Xll-lea, de Conferinţele tivei, care supraveghea,
n'ficaţia capătă amplitudine dite de poporul român în a- Naţionale ale partidului, mai ales, calitatea seceri Astăzi, duminică, mobilizaţi toate forţele
fără seamăn prin faptul că, ceastă etapă istorică sînt sarcinile date de secretarul şului şi să nu se producă satelor în cîmp, la seceriş şi eliberarea tere
tot într-un iulie, dar cu cinci indisolubil legate de strălu general al partidului, tova pierderi de recoltă. nului de paie, la recoltareu furajelor, transpor
ani în urmă, în 1965, cel răşul Nicolae Ceauşescu, în întreaga activitate era
cirea cu care partidul nos cei 15 ani care au trecut tul şi depozitarea acestora !
de-al IX-lea. Congres a aleş tru îşi îndeplineşte rolul de organizată în flux" neîntre
în funcţia supremă de se forţă conducătoare a socie de la Congresul al X-lea, rupt şi şe muncea cu răs
cretar general al partidului tăţii, de contribuţia determi pâstrînd şi ada.ptî-nd perma pundere — fapt remarcat
pe t o v a r ă ş u l Nicolae nantă a tovarăşului Nicolae nent orientările fundamen şi de Băiuţ Drăghin, vice
Ceauşescu, fiul cel mai iubit Ceauşescu la fundamentarea tale la condiţiile concrete preşedintele biroului exe PATRIEI - CIT MAI MULT filRBUNE
ale etapelor străbătute, ţi-
al poporului, comunistul a şi aplicarea programului de nînd seama de acumulările cutiv al consiliului popu
cărui personalitate şi-a im făurire a socialismului multi lar comunal, prezent în
primat decisiv amprenta asu lateral dezvoltat, a liniei ge lan, alături de ceilalţi oa CIT MAI MULT MINEREU! .• _ "i
pra întregii epopei de con nerale a partidului. (Continuare în pag. a 2-a) * 40 meni implicaţi în campa-
Măsura lucrului bine
i
făcut — realizarea
- ctitorii mârete
exemplară a sarcinilor
de producţie
pe coordonatele urbanizării principiul conform căruia zii este întinsă, ea fiind
— Şi în mu-nca noastră,
„Zona de acţiune a brigă
mai greu se menţine un înscrisă în perknetruL
titlu decît se cîştigă este marcat de Măgura — Săcă-
Primarul comunei Ghelari, majă de fier. Atunci a fost dezvoltarea metalurgiei ro ploatarea minieră din lo perfect valabil — ne-a rîmb, Muncel, ■ Bătrâna şt
tovarăşa/ Troian Tic u la, ne pus în funcţiune şi fuma. mâneşti de astăzi. calitate, la care se adau spus, de la bun început, Vorţa-Cărmăzăneşti. Avem-
spunea că, în aceste ziie Iul de la Govăjdia — mo Să apelăm, în încercarea gă circa 700 de oameni ing. Iosif Zavodă, şeful întocmit în întreaga zonă
premergătoare împlinim, a ment de referinţă în mine de a prezenta GheJariuJ de ce vin din Hunedoara sau Brigăzii geologice complexe un program complex de
ritul şi' siderurgia hunedo- din localităţile din jur. Veţel, din cadrul între cercetare, defalcat pe o-
patru decenii de viaţă so azi, la cîteva cifre. In 1945
cialistă in România şi celui reană. exploatarea minieră de Gheorghe Stoica, maistru prinderii de prospecţiuni biective. La această dată
de ai Xlll-lea Congres al — Deci existenţa Ghela aici scotea din adlncuri minier, ne spunea : şi explorări geologice Deva. executăm foraje la adîn-
riului s-a împletit slrins cu - Exploatarea minieră Iar onorarea titlului ob cimi de 0—500 m, la Mă
partidului, se lucrează la 40 000 tone minereu de ţinut do întreprinderea gura— Făerag, 0—650 m.
întocmirea unei monografii exploatarea minereului de fier. In 1965, producţia a Ghelari se situează pe noastră în întrecerea so la Cărmăzăneşti şi două
a comunei care să reflecte fier. ajuns la 352 000 tone, iar primul foc in (ară în ce cialistă din anul trecut foraje 0-1200 m, la Co-
- succint — evoluţia aces — Da. De-a lungul a in prezent ss apropie de priveşte producţia de mine — locul I pe ţară — re zia. Este o muncă grea,,
tei .străvechi aşezări din peste două milenii, oamenii un milion de tone pe an, reu de fier ce o obţine. prezintă pentru fiecare bărbătească, tocmai de
zona pădurenilor. de pe aceste meleaguri au In fiecare zi intră in şut, Minerii unităţii noastre - aceea este practicată de
scormonit adincurile şi au angajaţi plenar in bătălia dintre noi un titlu de cin
— Cu ce va începe mo în cele tre'i schimburi ■ de ste. Mineri, sondori, geo oameni deosebit de har
nografia Ghelariului, tova scos la lumină bogăţiile lucru, peste 1 700 de oa logi, toţi oamenii muncii nici : fraţii Ion şi Vasile
răşe primar ? subsolului. Aşa se explică meni, practic toţi locuitorii TRAIAN BONDOR din brigada Veţel sînt lio- Suda, Dumitru Ceadîr,
îndelungata dăinuire în
— Bineînţeles, cu vremu timp a localităţii, ca şi apţi de muncă din comu tărîţi să-şi aducă o cît Marcel Morari»»— sondori
rile de cind a luat fiinţă puternica ei angajare in nă, fiind încadraţi la ex (Continuare în pag. a 2-a) mai substanţială contribu şefi în echipa maistrului
localitatea. Se ştie că in. ţie la efortul comun al de foraj Zamfir Paraschiv
această zonă mineritul are întreprinderii de a se men (sonda 48 — Cozia), Ioan
rădăcini străvechi. Prima ţine pe un loc fruntaş. O Ciulea, Victor Văeşan —
atestare documentară a hotărîre susţinută şi argu sondori şefi în echipa
mineritului pe aceste me mentată de rezultatele ob maistrului de foraj Vasile
leaguri datează din vremea ţinute în perioada ce a Nicliifor (sonda 49 — Co
trecut de la începutul zia), sau sondorii lui Du
împăratului roman Caracu-
•la. Această ocupaţie a con anului : © foraje — 124,2 mitru Buşe, de la Mugu
tinuat şi după retragerea la sută; ® galerii — 107,7 ra — Făerag".
aureliană, fapt atestat şi la sută ; © suitori — 115.2 Ioan Blagu, inginer de
de existenţa in zonă a cup la sută ; © puţuri de cer foraj : „De remarcat că
cetare — 105,3 la sută". sondorii meşterului Pa
toarelor de topit metal. Am căutat, în discuţiile raschiv deţin locul I pe
In secolul a! IX-lea este purtate cu mai mulţi lu brigadă la viteza de foraj ,
1
consemnată existenţa unui crători din Brigada geolo cu o medie de 234 m pe
cuptor cu cuvă, ce se află gică complexă Veţel, să instalaţie şi lună, fiind
în prezent la Muzeul mi pătrundem în resorturile urmaţi dc cei de»la Mă
neritului din Londra. Mi intime ale preocupărilor gura— Făerag, cu 229 m.
neritul ca şi topirea meta oamenilor muncii de aici Aceasta, în condiţiile în
lului a luat o amploare pentru a răspunde cum care planul pe brigadă
deosebită în vremea lui se cuvine cerinţelor ex este de 186 m. Dar echipa
han Corvin de Hunedoara prese puse de partid în lui Dumitru Buşe şi-a
şi a fiului său Matei Cor domeniul dezvoltării bazei luat „revanşa" la obţi
vin, cînd minerii primeau proprii de materii prime nerea de economii la ma
şi resurse energetice. teriale normate consumat©
drept plată — cum spune Ing. Ioan Tănăsescu, ad 1MIRCEA DIACONU
im istoric — bani si o Imagine din centrul Ghelariului, comunii ee aspiră la statutul de localitate urbană,
junctul şefului de briga ------------------------------ wcya
dă, .cu probleme geologice; (Continuare în pag, a 2-®$
