Page 18 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 18
r T
' " •' " . • ' ............. ........................... . v : - - x - " - w v . v ,
i
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
s iffliis ra Profitînd de zilele bune nia griului —, care subli rul Miron Vlaiconi a se
Organizare temeinică, ritmuri înalte ia secerişul
griului şi eliberatul terenului de paie!
de lucru, în unităţile a-
lor din Toteşti de a în
ha cu culturi duble.
secerişul
te.şti, mecanizatorii, coope
grabnic
cheia
îMMHIiHHiîîlîlISllHnsMlllIH gricole din C.U.A.S.C. To- nia hotărîrea cooperatori mănat, după grîu, 33 dc
La C.A.P. Unirea, în
griului.
ratorii şi specialiştii acţio
nează cu toate forţele la în urma combinelor in treaga formaţie do combi
ne, prese şi utilaje de
secerişul griului, eliberarea traseră cu presele la ba- transport s-a deplasat în
terenului de paie şi semă lotatui paielor şi elibera tarlaua „La părău“ din
natul culturilor duble. tul terenului mecanizatorii brigada Tu.ştea. Cum au
Anul XXXVI, nr. 3 315 DUMINICĂ, 5 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani La C.A.P. Toteşti, bătă Teodor Nicodim si Doinei ajuns acolo, Vasile Grosan,
lia griului se dădea pe ul Ion Voiconi, Constantin
timele suprafeţe. în tar Cosa şi Gheorghe Băcăle-
laua „Nedee“ de 38 de ha, C.U.A.S.C. TOTEŞTI te, cei patru combineri, au
15 ANI DE LA CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI în lan o formaţie intrat cu „Gloriile în lan.
11
se afla
de patru combine, condu în scurt timp, buncărele
se de mecanizatorii Petru Dumitrescu. Baloţii erau au fost pline şi au trebuit
Ascensiune continuă în finirea societăţii transportaţi operativ din tate de tractoarele condu
deşertate în remorcile trac
Morar, Octavian Cohuţ, Si-
mion Vlaic şi Viorel Bu-
garu. „Cei patru combi- câmp, cu remorcile. Cei se de Icronim Ardeiennu,
socialiste multilateral dei¥®Statg m România peraţie erau tractoriştii Va Mănasie Dăbuceanu şi de
care executau această o-
neri, oameni cu mare ex
fraţii Moise şi Petru An-
perienţă şi bine pregătiţi
ier Lihoni şi Cornel Ola
profesional — sublinia Ion rii, împreună cu un grup drioni. Şi aici activitatea
Comuniştii, toţi oamenii strucţie socialistă în Româ în procesul îndelungat şi Dolha, şeful secţiei meca de membri cooperatori. Pe era organizată în flux, pe
muncii hunedoreni, alături nia. dens al construcţiei socialis nizare Toteşti a S.M.A. Cîr- terenul secerat intrîn-d cu
de întregul partid şi popor, Evocarea unor asemenea te, Congresul al X-lea se neşti — şi-au adus în a- măsură ce terenul a fost presele de balotat mecani-
aniversează, în aceste zile, evenimente şi fapte în acest înscrie ca un moment de ceste zile o- contribuţie ma eliberat de paie, s-a tre
împlinirea unui deceniu şi an, 1984, reprezintă pentru continuitate intr-io abordare ximă la urgentarea sece cut la aratul, pregătitul MIRCEA LEPĂDATU
patului germinativ şi se
jumătate de la Congresul comuirştii, pentru toţi oame calitativ nouă a evoluţiei rişului în lanurile coope mănatul culturilor duble.
al X-lea al Partidului Co nii Hunedoarei socialiste, ţării, inaugurat de Congre rativei din Toteşti, ei reu Pînă sîmbătă, mecanizato (Continuare în pag. a 2-a)
munist Român. prilejul unei retrospective în sul al IX-lea al partidului, şind să recolteze pînă ieri,
un moment care a aidînaît
Rememorarea evenimentu care dezvoltarea şi împlini şi amplificat teoretic şi prac sîmbătă, 210 ha, din cele
11
250 ha cultivate cu grîu .
lui capătă semnificaţii cu rile pe toate planurile se tic viziunea profund revolu
totul remarcabile, acum, cînd înmănunchează într-un tablou ţionară a pa.rtidului asupra Transportul boabelor se MECANIZATORI, COOPERATORI,
întreaga noastră naţiune se de-a dreptul impresionant. dezvoltării României, în ra efectua cu şase remorci,
pregăteşte să întâmpine cu întregul drum parcurs de port nemijlocit cu cerinţele Miron Fluieraş, Marin Să- SPECIALIŞTI !
entuziasm deosebit în mun naţiunea noastră în cei 15 legilor generale, dar şi cu lăşan şi Marinei Sălăşan
ani reprezintă o încărcătură fiind tractorişti care fă Acţionaţi cu toate forţele, folosind din plin
că, în tot ce înfăptuieşte, interesele fundamentale ale ceau cursele permanente
aniversarea a patru decenii de transformări revoluţio naţiunii noastre. Liniile di între baza de recepţie şi timpul bun de lucru şi la 'randament maxim
de la victoria revoluţiei de nare greu de cuprins chiar rectoare strategice, obiec lanurile de grîu. La dato combinele, presele de balotat, celelalte utilaje
eliberare socială şi naţiona şi în evocări simbolice. Ele tivele şi programele adop rie se afla şi Viorel Ilian, agricole din dotare, în vederea recoltării cîi
lă şi cel de al XII l-le a însă au puterea de a releva tate de Congresele al Xl-lea
în modul cel mai convingă inginerul şef al coopera mai grabnice a griului !
Congres al partidului. Sem- tor că marile succese dobîn- şi al Xll-lea, de Conferinţele tivei, care supraveghea,
n'ficaţia capătă amplitudine dite de poporul român în a- Naţionale ale partidului, mai ales, calitatea seceri Astăzi, duminică, mobilizaţi toate forţele
fără seamăn prin faptul că, ceastâ etapă istorică sînt sarcinile date de secretarul şului şi să nu se producă satelor în cîmp, la seceriş şi eliberarea tere
tot într-un iulie, dar cu cinci indisolubil legate de strălu general al partidului, tova pierderi de recoltă. nului de paie, la recoltarea furajelor, transpor
ani în urmă, în 1965, cei răşul Nicolae Ceauşescu, în întreaga activitate era
cirea cu care partidul nos cei 15 ani care au trecut tul şi depozitarea acestora !
de-al IX-lea. Congres a aleş tru îşi îndeplineşte rolul de organizată în flux" neîntre
în funcţia supremă de se forţă conducătoare a socie de la Congresul al X-lea, rupt şi se muncea cu răs
cretar general al partidului tăţii, de contribuţia determi pâstrînd şi adaptând perma pundere —• fapt remarcat
pe t o v a r ă ş u l Nicolae nantă a tovarăşului Nicolae nent orientările fundamen şi de Băiuţ Drăghin, vice
Ceauşescu, fiul cel mai iubit Ceauşescu la funda menta rea tale la condiţiile concrete preşedintele biroului exe PATRIEI-CIT MAI MULT CĂRBUNE,
ale etapelor străbătute, ţi-
al poporului, comunistul a şi aplicarea programului de nînd seama de acumulările 40 cutiv al consiliului popu
cărui personalitate şi-a im făurire a socialismului multi lar comunal, prezent în
primat decisiv amprenta asu lateral dezvoltat, a liniei ge lan, alături de ceilalţi oa CIT MAI MULT MINEREU !
pra întregii epopei de con- nerale a partidului. (Continuare în pag. a 2-a) meni implicaţi în campa-
Măsura lucrului bine
făcut — realizarea
- ctitora marele exemplară a sarcinilor
WKtmu-uhumm.
de producţie
Ghelari — pe coordonatele urbanizării principiul conform căruia zii este întinsă, ea fiind
— Şi în munca noastră,
„Zona de acţiune a brigă
mai greu se menţine un înscrisă în perimetrul
titlu declt se cîştigă este marcat de Măgura — Săcă-
Primarul comunei Ghelari, majă de fier. Atunici a fost dezvoltarea metalurgiei ro ploatarea minieră din lo perfect valabil — ne-a rîmb, Muncel, Bătrîna şt
tovarăşul Traian Tieula, ne pus în funcţiune şi turna. mâneşti de astăzi. calitate, la care se adau spus, de la bun început, Vorţa-Cărmăzăneşti. Aven»
spunea că, in aceste zile Iul de la Govăjdia — mo Să apelăm, în încercarea gă circa 700 de oameni ing. Iosif Zavodă, şeful întocmit în întreaga zonă-
premergătoare împlinirii. a ment de referinţă în mine de a prezenta GhefariuJ de ce vin din Hunedoara sau Brigăzii geologice complexe un program complex de
ritul şi ’ siderurgia hunedo- din localităţile din jur. Veţel, din cadrul între cercetare, defalcat pe o-
patru decenii de viafâ so- azi, la cîteva cifre. In 1945
dalistă in România şi celui reană. exploatarea minieră de Gheorghe Stoica, maistru prinderii de prospecţiuni biective. La această dată
de al Xlll-lea Congres al — Deci existenţa Ghela- aici scotea din adincuri minier, ne spunea : şi explorări geologice Deva. executăm foraje la adîn-
riului s-a împletit strins cu — Exploatarea minieră Iar onorarea titlului ob cimi de 0—500 m, la Mă
partidului, se lucrează la 40 000 tone minereu de ţinut do întreprinderea gura— Făerag, ,0—650 m,
întocmirea unei monografii exploatarea minereului de iier. In 1965, producţia a Ghelari se situează pe noastră în întrecerea so la Cărmăzăneşti şi două
a comunei care să reflecte fier. ajuns la 352 000 tone, iar primul foc in ţară în ce cialistă din anul trecut foraje 0-1200 m, Ia Co-
- succint — evoluţia aces — Da. De-a lungul a in prezent se apropie de priveşte producţia de mine — locul I pe ţară — re zia. Este o muncă grea,,
tei .străvechi aşezări din peste două milenii, oamenii un milion de tone pe an, reu de Iier ce o obţine. prezintă pentru fiecare bărbătească, tocmai de
zona pădurenilor. de pe aceste meleaguri au In fiecare zi intră în şut, Minerii unităţii noastre — aceea este practicată de
scormonit ad incuri Ie şi au angajaţi plenar în bătălia dintre noi un titlu de cin
— Cu ce va începe mo scos la lumină bogăţiile în cele tre’i schimburi de ste. Mineri, sondori, geo oameni deosebit de har
nografia Gheflariului, tova lucru, peste 1 700 de oa logi, toţi oamenii muncii nici : fraţii Ion şi Vasile
răşe primar ? subsolului. Aşa se explică meni, practic toţi locuitorii TRAIAN BONDOR din brigada Veţel sînt ho Suciu, Dumitru Cendîr,
îndelungata dăinuire în
— Bineînţeles, cu vremu timp a localităţii, ca şi apţi de muncă din comu tărâţi să-şi aducă o cît Marcel Morar;*»— sondori
rile de cînd a luat fiinţă puternica ei angajare in nă, fiind încadraţi la ex (Continuare în pag. a 2-a) mai substanţială contribu şefi în echipa maistrului
localitatea. Se ştie că în ţie la efortul comun al de foraj Zamfir Paraschiv
această zonă mineritul are întreprinderii de a se men (sonda 40 — Coz.ia), loan
rădăcini străvechi. Prima ţine pe un loc fruntaş. O - Ciulea, Victor Văeşan —
atestare documentară a hotărîre susţinută şi argu sondori şefi în echipa
mineritului pe aceste me mentată de rezultatele ob maistrului dc foraj Vasile
leaguri datează din vremea ţinute în perioada ce a Nicliifor (sonda 49 — Co-
trecut de la începutul zla), sau -sondorii lui Du
împăratului roman Caracu-
Ja. Această ocupaţie a con anului : © foraje — 124,2 mitru Bu.şe, de la Măgu
11
tinuat şi după retragerea la sută; © galerii — 107,7 ra — Făerag .
au re Uamă, fapt atestat şi la sută ; © suitori — 115.2 loan Blagu, inginer de
de existenţa in zonă a cup la sută ; o puţuri de cer foraj : „De remarcat că
11
cetare — 105,3 la sută . sondorii meşterului Pa-
toarelor de topit metal. Am căutat, în discuţiile raschiv deţin locul I pe
In secolul al IX-lea este purtate cu mai mulţi lu brigadă la viteza de foraj ,
1
consemnată existenţa unui crători din Brigada geolo cu o medie de 234 m pe
cuptor cu cuvă, ce se află gică complexă Veţel, să instalaţie şi lună, fiind
în prezent la Muzeul mi pătrundem în resorturile urmaţi dc cei derfa Mă
neritului din Londra. Mi intime ale preocupărilor gura— Făerag, cu 229 m.
neritul ca şi topirea meta oamenilor muncii de aici Aceasta, în condiţiile în
lului a luat o amploare pentru a răspunde cum care planul pe brigadă
deosebită în vremea lui se cuvine cerinţelor ex este de 186 m. Dar echipa
loan Corvin de Hunedoara prese puse de partid în lui Dumitru Buşe şi-a
11
şi a fiului său Matei Cor domeniul dezvoltării bazei luat „revanşa la obţi
vin, cînd minerii primeau proprii de materii prime nerea de economii la ma
şi resurse energetice. teriale normate consumate
drept plată — cum spune Ing. loan Tănăsescu, ad MIRCEA DIACONU
un istoric — bani si o Imagine clin conicul Glielariulul, comunii cc aspiril la statului ele localitate urbanii,
junctul şefului de briga - ■ ■"«tgvsţg
dă, .cu probleme geologice; (Continuare în pag, a 2*0$
