Page 19 - Drumul_socialismului_1984_08

V 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 315 i

Ascensiune continuă in făurirea societăţii
nu Mmm sttttrefe ATEI
socialiste multilateral dezvoltate în Somânia DUMINIC

8,30 Tclcva
(Urmare din oag. 1) exploatatoare, înfăptuirea dustrială a fost de 53 de mijlocită şi de prim rang la 9,00 Alinau
sarcinilor revoluţiei socialiste, ori mai mare decît în anul dezvoltarea patriei, judeţul ri30 De sti
dobîndite, precum şi de in­ desfăşurarea cu succes a 1938 ; producţia anului de Hunedoara beneficiază din Ohelari — pe coordonatele *v,;>0 Viaţa
color)
fluenţa factorilor externi, operei de edificare a orîn- referinţă s-a realizat în 1983 plin de tot ceea ce înseam­ 11.15 Muzica
au determinat schimbări duirii socialiste, consolidarea în mai puţin de 7 zile. A- nă elevaţie materială şi spi­ 11.15 Lumea
structurale dintre cele mai societăţii socialiste şi trece­ ceasta este temelia tuturor rituală. Dină patriei căr­ urbanizării 12,25 Telcfili
ghiozdi
adinei în toate domeniile rea la construirea societăţii salturilor noastre, între care bune şi minereuri, metal şi Iruiatu
producţiei materiale şi vieţii socialiste multilateral dez­ cel mai sintetic îl exprimă energie electrică, produse 13.00 Telex
spirituale ale societăţii ro- voltate". faptul că faţă de anul 1950, agricole, ale ramurilor con­ (Urmare din pag. 1) trai de comună are o acti­ 13,05 Album
(parţial
vitate merituoasă in Festi­
mâneşt . : Epoca inaugurată de Con­ decalajul la venitul naţional structoare de maşini, chi­ de a de ţârii cantităţi valul naţional „Cîntarea 14.50 Trei
In anii socialismului Româ­ gresul al IX-lea al partidului, faţă de ţările mediu dezvol­ mice şi uşoare, judeţul nos­ tot mai mari de minerea României", in formarea cartea
cumcnl
nia a devenit o ţară indus- denumită, pe drept cuvint, tate s-a redus de la 10—15 tru, ca şi celelalte judeţe omului nou. 15.00 A 23-a
trial-agrairă, cu o industrie „Epoca Ceauşescu" este ine­ ori, la proporţia de 4—5 ori, ale ţării, este părtaş activ - îşi onorează cu cinste piadei
sarcinile de plan ce le re­
Angelc:
modernă puternică şi o agri­ galabilă prin dimensiunile ceea cş a creat condiţiile la toate transformările re­ vin, precum şi angajamen­ Chelariul se numără prin­ 18.50 1001 d<
cultură dezvoltată, în plin transformărilor revoluţionare, ca cel de al Xll-lea Con­ voluţionare realizate de tele asumate in întrece­ tre localităţile rurale ale 19.00 Tclejur
progres. Aşa cum sublinia întreaga evoluţie a României gres al partidului să sta­ poporul nostru. rea socialistă. judeţului nostru ce aspiră lor)
secretarul general al parti­ din această perioadă repre­ să devină centru urban 19.20 Ctitorii
zintă o strălucită confirmare bilească drept obiectiv cen­ Evoeind perioada trecută Mineritul este principala industrial-agrar, iar locuito­ mindrii
dului, tovarăşul Nicolae a justeţei opţiunii majore tral trecerea României în de la cel de al X-lea Con­ ocupaţie a oamenilor din rii săi se străduiesc să 19,40 Cîntare
Ceauşescu, „România a par­ a partidului spre industria­ rînduri'le ţărilor mediu dez­ gres al partidului, oamenii Chelari, dar na singura. apropie cit mai mult acest 20.20 Judeţul
Film a
curs într-o perioadă istori­ lizarea socialistă — singura voltate. O asemenea sinteză muncii hunedore-ni se află In comună există o coope­ moment. Sub îndrumarea te de t
că scurtă mai multe etape : cale capabilă să propulseze concentrează în sine evolu­ în plin efort pentru transpu­ rativă agricolă de produc­ comitetului comunal de lor). P
sei de
instaurarea puterii democrat- economia ţării spre progres ţia de un înalt dinamism a nerea în viaţă a sarcinilor ţie ce obţine rezultate tot partid şi a consiliului popu­ 21,45 Tele.jur
populare, cucerirea întregii şi civilizaţie. ţării în toate domeniile — încredinţate de partid, ţi- mai bune în cultura vege­ lar, in localitate au loc lor)
puteri economice şi politice Proporţiile dezvoltării in­ confirmare strălucită a rea­ nînd să cinstească marile tală, cit şi în creşterea numeroase activităţi ce vi­ 22.00 A 23-a
piadei (
de către clasa muncitoare, dustriei româneşti sini relie­ lismului politicii generale a evenimente politice ale anu­ oilor. Electivul de oi va zează realizarea unor o- Los An
în alianţă cu ţărănimea mun­ fate sugestiv de faptul că partidului. lui cu rezultate de presti­ a junge în aces t an Ia 5 000 biective de larg interes LUNI, t
citoare, lichidarea claselor în anul 1983 producţia in­ Printr-o participare ne­ giu în toate domeniile. capete. Există, de aseme­ cetăţenesc. In cursul anu­
nea, o secţie a Întreprin­ lui trecut valoarea munci : 15.30A 23-a
derii de gospodărie comu­ patriotice s-a ridicat la piadei t
Los An
Permanentă nală şi locativă Hunedoa­ peste 1.8 milioane lei, în 20,00 Tclejuri
19,501001 de
ra, o brutărie, o secţie de acest an valoarea respec­
preocupare pentru Ritmuri înalte la secerişul grîului ţesut covoare, o unitate de tivă va fi substanţial de­ 20,20 Actualii
lor)
ridicarea nivelului distribuţie a energiei elec­ păşită. In acelaşi timp, oa­ mie
(Urmare din pog. 1) Gheorglie Vrinceanu, se Florin Mirea, împreună cu trice etc. La Cheiuri îşi menii muncii din străve­ 20,35Magistri
de pregătire afla în cîmp, alături dc un grup de cooperatori are sediul staţiunea de chiul centru mineresc sînt 20,55Cin tecul
re ne-ai
profesională zatorii Dumitru Lazăr si cej care recoltau, coordo- din rîndul cărora îi amin­ mecanizare a agriculturii ce angrenaţi puternic în înfăp­ 21,13La zi
Dumitru Feher iar trans­ iiînd activitatea şi avînd tim pe Laurenţiu Curtea- deserveşte gospodăriile par­ tuirea Programului unic cundc
portul paielor din cîmp îl grijă să nu se piardă nici nu, Aurelia Armioni, Mă- sporirea produc­ 21,25Orizont
ţifie
în secţiile Uzinei nt\ 4 — efectua tractoristul Ionuţ un bob din recoltă. rioara Cordoş, Silvia Bu- ticulare din această zonă privind 22,20 Telcjurn
laminoare, din cadrul Ienulescu. Inginerul şef al gar. Betj lari ş.a. Alţi cinci a judeţului. In comună ţiei vegetale şi animaliere lor)
Combinatului siderurgic cooperativei, Petru Băra. Concomitent se acţiona funcţionează, de asemenea, in gospodăriile populaţiei, 22.30A 23-a
Hunedoara, o atenţie deo­ era mulţumit de modul in la eliberatul terenului, cooperatori — Mihuţ Mi- o reţea comercială şi de a programului autoconduce- piadei d
sebita se acordă pregătirii care munceau mecanizato­ transportul baloţilor dc tuleac. Ileana Bogdan, Ma­ prestări servicii bogată şi rii şi autoaprovizionărfi te­ r Ani
profesionale a întregului rii de pe combine şi pre­ paie din cîmp şi depozita­ rin Moisonî, Ana Vida şi diversă, ce numără 23 uni­ ritoriale. In 1984, in con­
personal muncitor. Aceasta se, toţi ceilalţi participanţi tul lor, lucrare pe care o Mioriţa Bogdan — selec­ tăţi de desfacere şi opt formitate cu indicatorii ItAP
este privită ca fiind ne­ la seceriş. „Am recoltat coordona preşedintele coo­ tau griul, cu selectorul, ateliere meşteşugăreşti. planului dezvoltării econo-
mijlocit legată de obţi­ pînă astăzi (ieri, sîmbătă perativei şi o executau înainte de a fi trimis în Bazîndu-şi existenţa pe mico-sociale in profil teri­
nerea Unor rezultate mereu — n.o.), sublinia interlo­ tractoriştii Vasile Dănescu, baza de recepţie. minerit şl pe lucrul pămîn- torial, gospodarii comu­ BUCUREŞT
mai bune în producţie, cu cutorul, mai mult de ju­ tu lui, oamenii din Chelari nei vor livra la fondul de luariutea in
care oamenii muncii de mătate din cele 205 ha au o viaţă tot mai îmbel­ stat 99 bovine, 133 ovine, * Olimpiada
dioprogramul
aici doresc să cinstească cultivate eu grîu“. şugată. Realizindu-şi pla­ 73 porcine, 1 150 hl fapte Magazin dun
măreţele evenimente din nul în fiecare lună, inre- de vacă, 67 hl lapte de De toate pen
acest an jubiliar. Astfel, In tarlaua- „Coturi" a gistrind însemrvate depăşiri oale ş.a. Printre cei mai llarliojurnal ;
13,30 II
’84;
pe parcursul celor şapte C.A.P. Sarmizegetusa se­ de plan, minerii obţin cîş- vrednici crescători de ani­ femeilor ; îl
luni ee au trecut din acest cerau griul două combine, (iguri tot mai mari. male şi contractanţi se «elă; n,35 V
an, Se cadrul uzinei au ab­ la volanul cărora se aflau In anii socialismului, şi -numără Gheorghe Dăvirrcă, rice ; 15,00 C
16.00 Buletin
solvit cursurile de califi­ mecanizatorii Ion Stăn- mai ales'in perioada tre­ Zamfir Popa, Floarea Dră- Virste ale şit
care în meseriile de lumi­ cioni şi Victor lancu. Tar­ cută de la Congresul al gulesc, loon Toma Pupu, ne.se ; 16,45 A
nători şi maşinişti poduri laua era întinsă, de apro­ \ IX-lea al partidului,' de Nicolae Lăscuţoni, Miron 17,30 Divertis:
rulante 71 de munqitori, ximativ 48 dc ha, iar cei cînd in fruntea partidului Orăgulesc şi mulţi alţii. 18.00 Buletin
Muzicoteca
la care se adaugă alţi doi combinări aveau front \ şi poporului nostru se află Numeroasele împliniri pe 20.00 Hadioţu
1484 absolvenţi ai celor bun de lucru. „De miinc t \ o v a r ă ş u l Nicolae străvechea vatră a Ghela- zullatelc tra
15 de cursuri de perfec­ vom primi ajutoare — ne Ceauşescu, Chelariul a cu­ riului realizate in cele patru 20,20 Dc pe I
ţarii : 2i,oo
ţionare a pregătirii profe­ spunea Tenie Toteştoanu. \ noscut profunde transfor­ diilor ; 21,31
sionale în meseriile de preşedintele cooperativei ' ) mări înnoitoare in toate decenii dc viaţă liberă pe 22.00 iiadioju
laminatori, alimentatori —. adică vor veni combine şi domeniile. Au fost construi­ pămîn tul românesc — loade noramic spoj
*84; 22,25 Mu
încălzitori, finisatori, lă­ prese de balotat de ia uni­ te 650 de apartamente ce ale politicii înţelepte o 23.00 Bulei
cătuşi, electricieni şi elec- tăţile care încheie recolta­ oferă familiilor de mi­ partidului, - vor fi con­ 23.30—5.00 :
tinuate in anii viitori. Ex­
tronişti. tul. Pînă acum-la noi n-a neri condiţii de locuit zical.
De asemenea, un număr fost nevoie de aşa multe, dintre xele mai bune. Re­ ploatarea minereului de
de 15 Ingineri şi subingi- deoarece griul s-a copt ţeaua comercială deslace fier se vo extinde in zonă. rtE
nei’i din secţiile uzinei sînt mai tîrziu. Dar acum pu­ Concomitent se vor construi
cuprinşi la cursuri dc per­ tem recolta din plin“. anual mărfuri in valoare noi blocuri de locuinţe şi
fecţionară organizate la Transportul boabelor in de peste 48 milioane lei. alte dotări social-culturaie. i) L*; v a :
In comună. există mai mult
nivel de minister, iar în bază îl efectuau cu ti re­ De altfel, Ghelariul se pre­ ui a) ; Cari
(A ri a) ;
luna octombrie se va des­ morci, Romulus Cozac, Ion de 1 200 aparate de radio găteşte intens să se apro­ Runda j 6-;i
şi televizoare, aproape 300
chide un curs de organi­ Răzvan şi Vasile Vida, iar pie tot mai mult de sta­ A) ; De la y
zare— conducere, la care pe presa de balotat se a- telefoane, 127 autoturisme tutul de localitate urbană, sala B); Lo
(Flacă
toare
iv •
: .- S: . i;ţ
vor participa cadre ingi­ fla mecanizatorul Petru - rV , ,■#$. ev: %r r V-:' ^ proprietate personală ş.a. act ce va da noi dimen­ lui Buchus
nereşti eu funcţii de con­ Şervenschi. Şi aici, ingine­ Există şcoli şi cămine cul­ siuni acestei străvechi aşe­ TllOŞANJ: î
ducere în cadrul uzinei. rul şef al cooperativei. turale în fiecare sat, iar zări din munţii Poiana din dragoste
clubul muncitoresc din cen- Ruscăi. ring); Trei
Zile de maximă concentra re pentru grăbirea recoltării (Unirea); Pi
griului. 1-11 (7 Noic
Măsura lucrului bine făcut PENI : Lan
— seriile 1-
VULCAN: l!
re — seriile
(Urmare din pag. V de şeful dc echipă Valen­ rul); LONF
y.oaxa slrăbu
tin Pi tma lin schi şi şeful Ju se poate obţine nimic fără a merita"... ANI NO AS A
— 80 la sută economii, în de schimb Augustin TUr- ei < o rose) ;
timp cc echipa lui Zamfir eeanu). De mare impor­ caii sc im pi
(He.tezat);
Paraschiv a realizat 64 tanţă şi complexitate sînt vesel (Stea
procente". ■ lucrările, de executare a — Noi, părinţii, trebuie perări afişate aici, în mica Copiii simt acum la bunici, a dat recent examen pen­ GUR ABARZi
Ing. Iosif Mîrza, adjunc­ galeriilor de profil mare să ne educăm astfel copiii încăpere - aşa-zisul refu­ in vacanţă, iar mama lor tru treapta a ll-a de liceu. Bucureştilor
ORAST IE :
tul şefului de brigadă, cu — 8 mp — de la Bră- incit să-t facem să pre- giu al maistrului alte este cu ei. Pînă la schim­ E mulţumită de reuşită şi (Patria) ; C
probleme de minerit: „în­ dăţel şi Săcărimb— Bocşa, ţuiască valoarea lucrurilor, referate şi schiţe liniate bul de noapte - lucrează acum îşi ajută bunica la (Flacăra); (
tre lucrările miniere im­ galeriile din orizonturile să înţeleagă că nu se poate perfect, scrise ordonat ne fa staţia de siloane a ace­ bucătărie. Drumul sp
seriile 1—1
portante ee se execută în —40 şi —90 m (puţul Mă­ obţine nimic fără a meri­ „vorbeau“ fol a fit de mult leiaşi secţii - are vreme Rodie o este sveltă, Pare cultură) ;
mal toate grupele com­ gura— Făerag), ca şi ga­ ta, să-l învăţăm legile ca fi cuvintele despre co­ să se ocupe şi de gospo­ o soră mai mare a fetiţe­ facerea Pi
plexe din cadrul brigăzii, leriile Trei Crai, din zona omeniei şi bunei cuviinţe... rectitudine şi conduita a- dărie, lor ei, înţelege repede şi BRAZI : Coi
se infi»-'e :
se detaşează prin modul Barbura". Dar să le creăm şi condi­ cestui comunist. Ne-am ...Sîntămăria de Piatră; primeşte firesc, deschis, să dragul» Util.
de organizare a muncii Miskolezi Iosif, secretar ţii optime de joacă şi de explicat pe loc de ce Ia nr. 17. O boltă de viţă de ne vorbească despre fami­ cultură); 5
grupa maistrului princi­ al organizaţiei de bază învăţătură. comitetul de partid ni s-a vie porneşte de la casa lia ei. Dar ce să ne mai m ionul de
pal miner Ion Crişan, care „sediu brigadă" : „Din to­ 11 ascultam cu emoţie şi recomandai fără ezitare să veche a părinţilor Rodicâi, s p u n ă , cînd tot ce (Mureşul): ’
(Lumina); <
execută lucrările de săpare talul efectivului brigăzii cu admiraţie in acelaşi timp scriem despre familia Nista. Ia cea nouă, acoperind ne-.nconjoaro - camerele vis (Minerul
a puţului de exploatare noastre, peste 50 la sută îl pe omul cu părul uşor în­ „Eu am rămas de copil curtea. In grădină mulţi rîndaite de miinile ei har­
de la Muncel-Est. repjjc/intă comuniştii. Ei se cărunţit, pe maistrul elec­ mic orfan de tată. Mama pomi fructiferi, iar curtea nice, grădina plină de roa­
După ce anul trecut s-a a fia" zi şi noapte în frun­ trician Alexandru Nista, aici m-a crescut cu greu, dar plină cu păsări. de, lucrată de ei toţi în iXSi
încheiat betonarea şi ame­ tea bătăliei pentru desco­ în sectarul utilaj dl secţiei a m-a învăţat ce-i omenia. Adriana, fetiţa cea mare, timpul liber, chipul blind
najarea unui puţ de ex­ perirea de noi rezerve de U-a furnale de la C.S, „Vie- De la virsta de 14 ani este cufundată In lectură, Timpul p
plorare eu o adîncime materii prime pentru eco­ toria Colan, Vorbea calm, m-am stabilit aici, in oraş. li place mult literatura şi ai bunicilor, veselia şi cu­ azi, 5 augu!
de 197 m, la Vorţa, în nomia naţională. Exemplul in timp ce se ocupa de Am absolvii şcoala profe­ scrie şi poezie. Peste un an minţenia fetelor - sînt va li frum
prezent, aici se lucrează pe care îl dau ei în mun­ întreţinerea şi buna func­ sională în anul 1960 şi tot termină clasa a Xll-a şi tot afitea dovezi ale u- variabil. V
slab ia mo
la deschiderea unei galerii că oferă garanţia succe­ ţionare a instalaţiilor elec­ de atunci lucrez aici. Pe pînă atun'ci trebuie să se nui început de dragoste vest. Temp
la orizontul —90 (lucrare selor noastre viitoare, a trice ţi de automatizare, Rodîca am cimoscut-o la o hotărască ce va urma — care s-a-mplinit de-a lungul me vor fi
condusă de şeful de echi­ rezultatelor notabile eu in timp ce urmărea Mun­ nedele... Era frumoasă, mi filologia sau ştiinţele eco­ anilor frumos şi drept, ale 13 şi 18 grai
xime între
pă miner Nicolae Bratu) care întreg colectivul bri­ ca celor 49 electricieni din împlinise 17 ani. Ne-am nomice. Alături de ea, respectului muncii din care La munte
şi la orizontul —140 la ex- găzii va întâmpina măreţele subordine, încărcarea cu hiat din dragoste, n.u- din cea mică, Camelia, dese­ vine tot farmecul vieţii de frumoaso, <
eavarea şi echiparea sta­ evenimente ale acestui an materii prime a furnalelor. interese înguste, meschine, nează ţi învaţă şi ea să familie. bJ3. Vînt m
ţiei de pompe şi la exca- — 40 de ani de libertate Minuţiozitatea eu care în­ împreună am construit o scrie primele cifre. La toam­ vest. Dimii:
văi.
(Meteo
varca bazinelor colectoare a patriei .şi Congresul al tocmise graficele de recu­ casă, am realizat Mul 71 . nă intră în clasa I. Laura ESTERA ŞINA ciu: Dănuţ
de ape (lucrări conduse Xlîl-lea al partidului.