Page 2 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 311 * MIEI
ANUL 40 AL LIBERTĂŢII PATRIEI
iVjyvizo
Activitate susţinută pentru îndeplinirea exemplară a planului
15.00 Telex
15,05 Pe Iza şi pe K
melodii populai
13,15 Imagini elveţiei
r u m iiT cumentar pro
cu .. -.ilejul Zii
ţionafe a Conic
Elveţiene
S U C IM ! maghiară (pari
Emisiune în
15.30
lor)
16.30 A 23-a ediţie a
piadei de vară
Angeles — 1981
19,50 1001 de seri
20.00 Telejurnal (par
Mina Livezeni. început socialistă, să raporteze lor)
de august. Discutăm cu Mina Livezeni — pe primişi loc între minele ţării în cinstea măreţelor eve 20.20 Actualitatea în
mie
mineri şi cadre de con nimente — a 40-a aniver 20,35 Magistrala re:
ducere din întreprindere. nico-organizatorice care materialelor (monorai). în 223 kg. Evident, aceste timpii neproductivi în a- sare a eliberării patriei şi Spirit revoluţion
Sînt exprimate sentimen s-au dovedit eficiente. A- prezent, aprovizionarea depăşiri au la bază şi îm bataje. Congresul al XlII-lea al ponsabilitate se
te de bucurie, satisfacţie, cestea sînt de fapt roade se face mecanizat, pînă bunătăţirea disciplinei — în următoarele luni partidului, succese tot 20,55 Film artistic:
tea din adincui
dorinţă sinceră de a ale aplicării iniţiativelor la front, prin echipe spe tehnologice, crearea unor ale anului, ce perspecti mai însemnate. lor). Producţii
munci mai bine, de a ex muncitoreşti, ale expe cial destinate acestui condiţii mai bune de se ve de creştere a produc Notăm cîţiva dintre cei sei de filme 'I
trage cărbune peste plan. rienţei acumulate în ex scop. A crescut, astfel. curitate şi protecţie a ţiei de cărbune se între mai harnici mineri cu o 22.20 lor) Telejurnal (par
— Ocuparea locului I tracţia cărbunelui de co văd ? remarcabilă contribuţie la 22.30 A 23-a ediţie :
pe ţară în întrecerea so lectiv în decursul anilor e In cele 7 luni trecute din 1984, minerii de Ia Li — Se vor introduce în situarea minei Livezeni piadei de vară
cialistă desfăşurată pe de la .punerea în funcţiu vezeni au extras peste plan aproape 24 000 tone de fabricaţie încă două com pe primul loc în întrece Angeles — 1984
primele 6 luni ale anu ne. cărbune © In abatajele minei sînt în funcţiune cinci plexe mecanizate SMA- rea socialistă între mine
lui între unităţile din in ' Maistrul Nicolae Novac, complexe mecanizate ® Peste 64 la sută din totalul le ţării: brigăzile conduse
dustria de extracţie şi secretar adjunct cu pro producţiei este extrasă mecanizat © Faţă de anul pu PI-I-2, la sectorul 1, care de Cristea Valache, care
preparare a cărbunelui bleme economice al co nerii în funcţiune — iulie 1976 —, producţia anului vor asigura creşterea pro a dat suplimentar de la
este o răsplată pe deplin mitetului de partid, s-a ’84 a crescut de aproape 5 ori © Minerii au dobîn- ducţiei zilnice a minei'cu începutul anului, peste
300 tone — a precizat to
meritată pentru colecti referit pe larg la aceste dit şi generalizat o experienţă deosebită în ceea ce varăşul Mircea Preda, 14 000 tone de cărbune, BUCUREŞTI 1: 6,0
vul nostru — spunea ing. din urmă măsuri. „Plusul priveşte buna organizare a lucrului în subteran, folo Mihai Bucevschi, cu peste programul dimineţii
ordinea zilei in agri
Ioan Diaconu, directorul de 23 523 tone realizat pe. sirea cu randamente sporite a complexelor mecani secretar adjunct cu pro P 000 tone, Mircea Secrie- 1.00 Radiojurnal, ui
I.M. Livezeni. Ne bucură primul semestru al anu zate de susţinere şi tăiere, a combinelor, a instalaţii bleme organizatorice al ru, de la investiţii, cu Los Angeles; 7,30 23
nespus de mult acest fru lui — arăta interlocutorul lor de mică mecanizare, în omogenizarea brigăzilor comitetului de partid al ,peste 850 mc, Farkaş Ar- 1981. Kaport mun
responsabil, în cins
mos succes. Cum am reu de mineri, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă. minei. De asemenea, se pad. cu o depăşire luna rioasei aniversări p
şit ? Printr-o mobilizare — are la bază, între al lucrează la predarea de ră intre 20 şi 45 la sută vista presei; 8,10
de excepţie a colectivu tele, soluţionarea proble gradul de folosire a tim muncii. Alte măsuri au noi capacităţi în stratul — lucrează la execuţia melodiilor; 9,00 Bir
ştiri ; 9,05 Răspuiu
lui, o coordonare respon melor legate de transpor pului de lucru, implicit vizat modificarea tehno III. Climatul de lucru în unei galerii de bază pe cultătorilor; 10,00
sabilă a activităţii de tul pe orizontul 475, care productivitatea muncii. logiilor .(îmbunătăţiri con întreprindere este foarte stratul 5, unde va intra de ştiri ; 10,03 Inter
producţie, o bună aprovi crea mari dificultăţi sec Spre exemplu: în abata structive) la complexele bun. comuniştii, toţi mi în funcţiune un complex muzică populară; 1
zionare cu materiale a toarelor I, investiţii şi de je, randamentele pe post mecanizate SMA-2 din nerii sînt decişi să mă mecanizat —. Gheorghe ţările socialiste; 11
letin de ştiri ; 11,03
fronturilor şi o ritmicita pregătiri. De asemenea, au fost depăşite cu 1,4 două abataje frontale, în rească plusul de cărbune Liţcanu, Jenică Secrieru, caruselul copiilor...
te constantă în extracţie, s-au finalizat lucrările la tone, în cărbune cu 800 sensul că au fost legate extras de Ia începutul a- Valentin Păduraru \ şi zontul anului 2000;
prin aplicarea în subte m o n t a r e a instalaţii kg, în subteran cu 300 kg, secţiile de transportor, e- nului, să păstreze locul alţii. blicitate; 12,00 Bui
Ştiri; 12,05 Ştiinţa is
ran a unor - măsUri teh- lor pentru transportul iar pe întreprindere cu liminîndu-se surpările, întîi ocupat în întrecerea LIVIU BRAICA XX; 12,25 come
clorului; 1 -i 'ia
3 ; 15,00 U au, - in'
Indicatorii ferma! zootehnice acord global, lucrătorii din 16.00 Buletin de şii
zootehnie, toţi cooperatori
Hora muncii înfrăţi
localnici, unii dintre ei cu Cîntcee de Vasile
10,35 Coordonate ,<
îndepliniţi In totalitate! îngrijitori de animale, se ce ; 10,55 Sfatul mc
vechime de peste 15 ani ca
17.00 Buletin de şti
străduiesc să obţină rezul Pe temelia revolu
Fermei zootehnice a asigurarea integrală din August rton
C.A.P. Geoagiu îi revin, în resurse proprii a cantităţi tate tot mai bune în mun azi — I< iiânia de
că, în raport direct cu
17,do Odă limbii :
acest an, sarcini importan lor necesare de furaje. acestea fiind şi veniturile 18.00 Orele serii;
te din programul judeţean Potrivit balanţei furajere ce le realizează. Spre e- piada Los Angeles
de dezvoltare a zootehniei întocmite — ne-a precizat xemplu, Leontina Ursica, vista internaţională
20.00 Radiojurnal;
şi în privinţa contribuţiei inginerul şef al C.A.P., cultura *84; * La
la autoaprovizionarea teri Ioan Samoilescu — în acest în luna iunie a muls de la dv. ; 22,00 O zi ini
torială. Efectivele prevăzu an se vor asigura 651 tone lotul de vaci pe care le * Radiojurnal; 23,0
te pentru 1984 sînt de 700 fînuri, 922 tone grosiere îngrijeşte 2 491 1 lapte, re- talele tragerii Pron
23,05 Arii din
bovine şi 1 900 ovine, iar şi 2 600 tone suculente. venindu-i un cîştig de 23,30—5.00 Nou stop
producţia marfă de lapte Pînă acum, din prima coa 2 765 lei. Sofia Murg a
trebuie să ajungă la 2 300 să la trifoliene s-au depo- obţinut 2 544 1 lapte pentru
hl lapte de vacă şi 230 hl care îi revin 2 824 lei, iar inema
lapte de oaie. Cum se în Elena Cloamba a muls
deplinesc aceşti indicatori? 2 569 1, remuneraţia cuveni
DEVA ; Moartea
Şeful fermei, ing. Cor-' C.A.P. GEOAGIU tă numai pentru cantita Noul şl modernul sînt caracteristici ale muncii de zi cu zi pentru colectivul de Ia decolare (Patria);
nelin Cismaş. ne spunea că tea respectivă fiind de Î.U.M. Petroşani. Foto: ŞT. NEMECSEK giul (Arta); HUNE
la începutul lunii iulie a.c. 2 569 lei. O contribuţie Runda a 0-a (Mod
unitatea avea înregistrat zitat mai mult de 150 tone meritorie la îndeplinirea A) ; De la 9 la 5
sala B); Lovitură
un plus de 8 bovine şi 87 fînuri şi se lucrează intens obiectivelor eu care este Realizări însemnata în autofinanţarea toare (Flacăra) ;
ovine, iar la livrarea lap la strîngerea tinetelor na confruntată ferma o aduc ţi-i la barieră (Ar
telui s-au înregistrat a- turale de pe 100 ha. Prin şi alţi lucrători din zoo acţiunii ar ecommico-socials TROŞA ) mi
din dr. e dc vi
proape 1 000 hl. în ceea ce gospodărirea judicioasă a tehnie. Preşedintele C.A.P., ring); L„,uţul sulb
priveşte creşterea efective suprafeţelor afectate pro Ioan Igna. i-a evidenţiat, Comuna Băiţa este în Pentru 1984 se prevede un le. Au fost create o (Unirea); Păcală •
lor, s-a depăşit natalitatea între alţii, pe Maria Curuţ, prezent o unitate adminis- excedent de 300 000 lei. serie de activităţi noi, cu I-Il (7 Noiembrie)
PENI: Urgent, sec
stabilită atît la bovine, cit ducerii nutreţurilor, ferma Elisabeta Şofron, Maria tural); VULCAN
şi la ovine. Referitor la îşi va acoperi din resurse Muntean, Dumitru Şerb. trativ-teritorială cu un bu Fără discuţie, la obţine caracter productiv sau pres la Zambezi (Luc<
Strada
producţia de lapte, interlo proprii întreg necesarul get capabil să finanţeze rea acestor realizări ne-a tatoare de servicii. Astfei, LONEA ; (Minerul);
locuim
cutoarea ne-a relatat că la fiecare sortiment. Pe Acţionînd cu răspundere din venituri proprii toate ■ajutat şi faptul că economia în cadrul coope>’-iuvei de LA ; Secretul j
republicană organizează o
zilnic unitatea predă cîte perioada de păşunat. în şi dăruire pentru îndepli acţiunile economico-sociale producţie, achiziţii şi des intim (Muncitoresc
facerea mărfurilor am ex
1 100—1 200 1 lapte, ceea ce cele cinci tabere organizate nirea 'în cele mai bune şi chiar să realizeze veni NOASA; Fiul Mari
oferă garanţie îndeplinirii pentru vacile cu lapte şi condiţii a indicatorilor de turi excedentare pe care le COMUNA BĂITA tins reţeaua de unităţi citoresc); URICAN1
(i
sarcinilor de plan la indi tineret de reproducţie ani plan, lucrătorii din secto varsă la bugetul Consiliu prestatoare de la 12 in 1979, gul Schroth pe
BRAD:
Ceaţă
catorul respectiv. Activita malele au condiţii bune de rul zootehnic al C.A.P. lui popular judeţean. Di serie de activităţi pe teri la 22 în prezent. Tot în zînelor (Steaua
tea rodnică desfăşurată în hrănire şi îngrijire. Geoagiu vor întîmpina cele namica veniturilor şi chel cadrul acesteia am creat o GURABARZA :
(Minerul);
sectorul zootehnic este re Una din problemele ce două evenimente politice tuielilor sale pe ultimii toriul comunei, contribuind crescătorie de scroafe de zaţi, dvs. ORAŞT
vedeţi
flectată şi în obţinerea trebuie să-şi găsească so din acest an — a 40-a ani patru ani de bilanţ arată în cote procentuale la alcă prăsilă ai căror produşi (Patria); tntîmplă
unor venituri suplimentare luţionare grabnică este şi versare a eliberării patriei astfel : 1981 — dotaţii de tuirea bugetului, dar hotă sînt valorificaţi la contrac mare (Flacăra) ; G
rîtoare pentru înclinarea
de peste 100 000 lei la sfîr- şi Congresul al XlII-lea al la buget de 750 000 lei ; tanţii de animale, precum BAI : Slujbă t
(Casa de cultură);
şitul primului semestru. finalizarea lucrărilor de partidului — cu rezultate 1982 — dotaţii de 800 000 balanţei în favoarea au şi o turmă de oi. Copiii Leningradu
Pentru refacerea păduri
Un factor cu influenţă modernizare în fermă. deosebite în muncă. lei ; 1983 — venituri exce tofinanţării au fost mă lor comunale noi cumpă cia); BRAZI: Spi
hotărîtoare asupra realiză Avînd întreaga activitate dentare vărsate la bugetul surile pe care le-am luat sprijin ; CALAN:
eu cătuşe (Casa
rilor fermei îl constituie din fermă organizată în NICOLAE TÎRCOB judeţean — 180 000 lei. asupra economiei loea- ram material săditor de la tură) ; S1MERIA
ocolul silvic. Am eliminat verde (Mureşul)
această cheltuială de la Intîmplări pe mur
buget, creîndu-ne în cadrul
leri — idee, astăzi — realitate de înaltă eficienţă consiliului popular o pe Yun San (Lumina
pinieră proprie pe 50 de
La întreprinderea meca ţionat, de la bun început, Rezultatul? Importante can Eugeniu Anghel şi maistru schimbări ale poziţiei pie ari, care, pe lingă că ne
nică Orăştie, după primul maistrul Gridan. Ceea ce tităţi de oţel rapid econo lui Eugen Licescu : „Dispo sei, pentru următoarele furnizează materialul să
semestru al acestui an, am făcut noi, mina asta misite. iar cei 13 000 dc lei zitivul pentru prelucrat capace nemaifiind nevoie ditor necesar comunei,
planul la recondiţionări a de oameni — frezorii Vio- nu-i mai plătim „seulă- capacul săniei transversale de operaţii suplimentare creează şi disponibilităţi Timpul probabi
fost depăşit cu 37,4 pro rel şi Ilie Totoi, maistrul riei“ pentru manoperă la a strungului SN320“. Sim de centrare. pentru vînzare. Organiza azi, 1 augrtsc j 384
cente. Este o cifră care, Koprocsoi şi cu mine — un singur grup (în atelier plu, dar ingenios conceput, Pentru ilustrarea a ceea rea păşunii comunale ne va fi fruv ..iasă
încălzi in conţin
dincolo de limbajul ei sec, nu este nici invenţie, nici acest dispozitiv a înlocuit ce ieri însemna idee, iar aduce un venit anual de rul va fi variabil,
exprimă stăruinţa cu care inovaţie. .Simplu, în loc să procedeele rudimentare fo azi realitate de înaltă efi 20 000 lei. senin. Vîntul va i
oamenii muncii din aceas mai trimitem grupurile de I.M. ORĂSTIE losite pentru fixarea pe cienţă am fi putut apela în creşterea ponderii ve Temperaturile m
tă importantă unitate eco freze pentru degresatul şi masa frezei a capacelor şi la alte exempjşt Deoa niturilor comunei ne-am fi cuprinse între
grade, iar cele m
nomică a judeţului nostru finisatul batiurilor de săniei transversale. De a- rece la I.M.O. sînt mulţi sprijinit foarte mult şi pe tre 27 şi 32 gradi
acţionează pentru obţine strung la secţia sculărie, se află în funcţiune 5 gru semenea, folosirea dispozi cei care au făcut o pasiu prevederile Decretului Con ceaţă dimineaţa.
rea unor însemnate eco pentru înlocuirea plăcuţelor puri, iar operaţia de recon- tivului a dus Ia eliminarea ne din preocuparea pentru siliului de Stat nr. 101 pri Pentru următo.
nomii de materiale pentru aşchietoare. această opera diţionare a plăcuţelor se noţiunii de „timp mort" introducerea în producţie a vind darea în exploata-e zile: Vremea va
reducerea cheltuielilor din ţie .se execută acum la face, în medie, de două presupus anterior de ne noului. Iar în aceste zile pe bază de cotă parte din neral caldă, cu
activitatea de producţie. noi în atelier. Mai mult, ori pe lună pentru fiecare cesitatea centrării ‘fiecărei premergătoare marelui ju încasări a unor unităţi şi fiabil. Izolat, ma
a doua parte a
Secţia maşini-unelte. ate am găsit soluţia creşterii grup !). în 48 de ore de piese, pentru întoarcerea bileu de la 23 August, în activităţi. La acest capitol lui vor cădea pl<
lierul SN 320-uzinare. Aici, duratei „vieţii" acestor muncă la un grup rezol lor pe feţele de prelucrat, tregul colectiv al întreprin am prevăzut pentru acest racter de averse,
începînd chiar din această plăcuţe : nu le mai arun văm ceea ce înainte se pentru strînsul şi slăbitul derii este puternic angajat an venituri de 785 000 lei, de descărcări elec-
tul va sufla slal
lună. experimentul colec căm pe cele uzate, nici nu făcea, uneori, în... două clemelor. Acum. o dată în întrecerea socialistă pen din care am şi vărsat la bu moderat. Tempera
tivului condus de maiştrii le dăm la fier vechi, ci, luni". fixat în dispozitiv şi cen tru a obţine noi succese get, pînă acum, 420 000 lei. nime între 13 şi
Ilie Gridan şi Koprocsoi folosind adaosuri introduse în aceeaşi secţie a in trat primul capac al săniei în producţie, în introduce iar cele maxime i
32 grade. Izolat,
Iosif a intrat... în cotidian. între corpul frezei şi cuţit, trat în funcţiune ceea ce transversale. se frezează rea noului în muncă- NICOLAE BUDA, mineaţa. (Meteoi
„Să nu vă aşteptaţi la ceva aceeaşi plăcuţă ajunge să pînă nu demult se chema pfât partea exterioară, cît şi primarul comunei serviciu: Liană 1
spectaculos ! .— ne-a aten fie folosită de 3—4 ori. „ideea" inginerului stagiar cea interioară fără alte DANIEL MĂLIN Băita