Page 20 - Drumul_socialismului_1984_08

JMINSCĂ, 5 AUGUST 19S4 Pag. 3

Mîine se deschide a XV-a ediţie
a Festivalului culturii şi educaţiei socialiste
S - /i O pagină glorioasă din muniştii, organizează de­ ghia de comandă a mine­
a r m i s
către
domnii
de
făcute
AUGUST trecutul de luptă a munci­ monstraţii prin care cer lor. prefecţi .şi prim-procuror,
torimii hunedorene, con­ redeschiderea sediilor sin­ Alarmate de amploarea ca muncitorii să părăseas­
şcolară
familiei dusă de partidul comunist, dicatelor unitare şi elibe­ grevei, autorităţile cer fo­ că uzina electrică, ce o
>atriei o reprezintă eroica grevă rarea celor arestaţi.. Pu­ rurilor superioare din Deva ocupaseră, muncitorii nu
ii (pariiai
a minerilor din Lupcni, ternicele demonstraţii dez­ ajutor militar. în aceeaşi au voit, vociferînd că nu
ru toţi din august 1929, una din orientează autorităţile care noapte sînt aduse la Lu­ o părăsesc". Văzînd r”
ilor cele mai însemnate bătălii raportează forurilor supe­ peni două companii de muncitorii refuză să
a de de clasă ale proletariatu­ rioare : „Deşi sediile sindi­ grăniceri şi detaşamente supună, prefectul Roxvany
ilor): „Pis-
pisodul 11 lui român de la începutul catelor unite au fost sigi­ de jandarmi. La faţa locu­ scoate pistolul şi ucide im
crizei economice din pe­ late şi capii mişcării ares­ lui sosesc, de asemenea, grevist, apoi dă ordin sol­
inical prefectul judeţului, prim-
>r) rioada 1929—1933. „Prima taţi, propaganda comunistă daţilor să deschidă foc.
lături în — Pentru a 15-a oară, dindu-ne că, în ultima mare bătălie de clasă din continuă prin cei rămaşi procurorul parchetului şi Turmentaţi de băutură,
ciei - <10- şirul luptelor sociale din şi chiar prin soţiile lor". numeroşi funcţionari. soldaţii, ncînţelegîno crima
:olor) judeţul nostru va găzdui vreme, în mişcarea artisti­ această perioadă — subli­ Un rol important în pre­ Muncitorii nu se lasă
e a Olim- Festivalul culturii şi edu­ că de amatori s-a simţit pe care o săvîrşesc, se
ară. Los nia tovarăşul Nicolae gătirea marii greve a mi­ intimidaţi. în dimineaţa supun ordinelor şi deschid
984 (color) caţiei socialiste „Sarmis", o scădere a numărului in­ Ceauşescu — o constituie nerilor l-a avut consfătui­ zilei de 6 august continuă focul asupra fraţilor de
i (color) prestigioasă manifestare a terpreţilor acestor genuri. luptele minerilor de la rea ilegala a delegaţiilor să fie stă pini pe uzina elec-
parţial co- spiritualităţii hunedorene. Sub genericul „Personali­ Lupeni din 1929“. suferinţă. Conform rapor­
Prin ce se va caracteriza tăţi ale vieţii culturale tului aceluiaşi post de jan­
care ne încă din 1928, Direcţiu­
tetroul ediţia pe care o vom inau­ hunedorene", judeţul va nea societăţii „Lupeni" a L U P E N I 1929 darmi. la prima salvă au
mâniei, gura mîine? întrebarea am găzdui, pentru prima oară, căzut 17 mineri şi au fost
hova adresat-o prof. Rafila la- o sesiune de comunicări refuzat să mai recunoască grav răniţi 25. dintre care,
:: „Depar- contractul colectiv încheiat
rary“ (co- cob, preşedintele Comite­ şi un concert coral privind cu muncitorimea minieră. celulelor comuniste şi a trică. în faţa neclintitei la cîteva zile. mulţi şi-au
ţie a Ca- tului judeţean de cultură creaţia compozitorului de- sindicatelor unitare din lor hotărîri, autorităţile se aflat moartea. Dintr-un ta­
Patru şi educaţie socialistă. vean Ioan Munteanu. Ace­ Acest fapt a produs vii bel întocmit de către pri­
parţial co- nemulţumiri în rîndurile Valea Jiului, ţinută la văd silite să înceapă tra­
— Ediţia din acest an laşi generic va fi emblema minerilor, care au înaintat 2 august 1929, pe dealul tative cu cei 60 de delegaţi măria din Lupeni aflăm
e a Oiim- a festivalului este dedica­ manifestărilor ce vor o- că pînă la U’Tnă au fost-
ră (color). tă marilor evenimente po­ magia la Densuş „Familia revendicările lor comisiei Dîlja, unde s-a discutat aleşi de mineri să le re­ 22 de morţi şi api npe 100
— 1984. de arbitraj. Comisia de modul de desfăşurare a prezinte interesele. Dar
litice din viaţa patriei şi Densuşianu", iar la Geoa- luptei. direcţia minelor a răspuns dc răniţi
GUST a partidului —* aniversa­ giu pe cărturarul Ioan Bu- arbitraj a dat cî.ştig de In dimineaţa zilei de 5 printr-un refuz categoric Greva de la Lupeni a
cauză direcţiunii minelor.
e a Olim- rea a patru decenii de la dai Deleanu. Bogăţia de Văzînd această nedreptate august 1929, cea mai mare cererii delegaţilor mineri­ călit şi mai mult clasa
ră (color). revoluţia de eliberare so­ documente hunedorene ne muncitorii nu făcut recurs parte a minerilor din Lu­ lor dc a se aplica imediat- muncitoare. Acţiunile re­
— 1984. cială şi naţională, antifas­ dă posibilitatea să organi­
i cistă şi antiimperialistă, şi zăm, tot pentru prima oară, la Curtea de casaţie, care, peni refuză să intre în prevederile contractului co­ voluţionare care au urmat
parţial co- la rîndul ei, a dat cîştig mine. Comuniştii au orga­ lectiv. Refuzul capitalişti­ au dovedit că proletaria­
Congresul al XIII-]ea al şi un simpozion privind nizat numeroase întruniri tul era ferm hotărât să
în ccono- activitatea dc presă şi ti­ de cauză lot direcţiunii lor de a îmbunătăţi s-oattn
partidului. Aşadar, şi pe­ minelor. Faptul acesta a în care explicau minerilor minerilor a făcut să creas­ lupte pentru obţinerea re­
evoluţiei rioada de desfăşurare a părituri în oraşul Orăştie, determinat muncitorii să • necesitatea de a fi solidari că şi mai mult dirzenio vendicărilor sale. Biroul
poezia ca- festivalului este alta : va fi iar interesul publicului treacă ]a acţiuni hotărîte în lupta pentru cî.ştigarea Internaţionalei C o awmste
oţit istoria cuprinsă intre 6 şi 23 au­ din judeţ pentru muzica acestora şi hotărîrea de a
10 de sc- cultă şi dorinţa organiza­ prin care să silească pa­ revendicărilor lor. în mai nu relua lucrul. Din ini­ şi Biroul Internaţionalei
gust, urmînd ca fiecare tronii să accepte pe mai puţin de 3 ore s-au strîns ilo.şii consemnau imediat
inico-ştiin- municipiu, oraş şi comună torilor de a promova acest departe contractul colec­ laolaltă, umăr la umăr. ţiativa comuniştilor s-au după greva de la Lupeni
mai mare să beneficieze de gen în „Cîntarea Româ­ tiv, să le asigure condiţii muncitorii de la minele format grupe de muncitori
parţial co- niei". an'condus la reali­ care patrulau prin oraş că . masele muncitoare- din
o acţiune de amploare. de viaţă omeneşti. „Ileana". „Victoria". ,.Ca- România se pregătesc pen­
e a Olim- — Am aflat că, mai mult zarea unor concerte care, rolina" şi „Ştefan" — aducînd greviştilor ştiri
ră (color). decît în ediţiile preceden­ avem credinţa, se vor Aflaţi în primele rînduri, o puternică masă de oa­ despre pregătirile autorită­ tru nari lupte economice
te, programul festivalului bucura de aprecieri. în comuniştii arătau muncito­ meni de aproximativ 4 000 ţilor de a înăbuşi greva. şi politice". Nenumăra­
rilor că numai prin luptă
„Sarmis ’84“ va sta sub suita manifestărilor inedi­ pot smulge patronilor con­ de grevişti —, cerînd pa­ In noaptea de 5 spre 6 au­ tele documente ale vremii
te se . înscrie şi expoziţia gust s-au format pichete caracterizează anii eare au
emblema noutăţii în con­ tractul colectiv. Intr-un tronilor aplicarea contrac­
ţinut a manifestărilor. de creaţii artizanale — de raport din acea vreme al tului colectiv. din cîte 60 de oameni pen­ urmat ca o perioadă de
stimulare a preocupărilor
— Intr-adevăr. Mergînd organelor de represiune se Sub îndrumarea comuniş­ tru paza celor două porţi intensă luptă- desfăşurată
7,00 Ac- pe menţinerea tuturor ac­ pentru menţinerea şi păs­ ale uzinei. de Partidul Comunist Ro­
e minute" 1 - trarea costumului popular arată: „Comuniştii repre­ tilor, muncitorii mineri mân. pentru realizarea «-
; 8,00 Kfe ţiunilor de tradiţie, cu ca­ autentic, de tradiţie, şi în- zintă un pericol în această s-an îndreptat spre centra­ tn dimineaţa zilei de
ielor; 9,30 re publicul hunedorean s-a regiune, prin numărul de la electrică de care depin­ 6 august, armata şi jan­ nităţii de acţiune a clasei
al ; 12,00 obişnuit, am propus o sui­ tîlnirea rapsozilor (Vata), şi dea întreaga activitate din darmii au înconjurat uzi­ muncitoare ţi conducerii
toţi ; 13,00 a fiilor satului (Dobru), şi salariaţi şi propaganda la na electrică, în curtea că­
Olimpiada tă de manifestări cultural- aniversarea semicentenaru­ care se dedau". Pentru a mine, ca şi iluminarea cu succes a luptei - împo­
■magazinul educative şi artistice ine­ stăvili avântul revoluţionar localităţii Lupeni. Cu toa­ reia se aflau minerii gre­ triva exploatării capita­
Umla vc- dite. lui Căminului cultural din al maselor muncitoare, au­ tă împotrivirea jandarmi­ vişti. La ora 6, prefectul liste şi a pericolului fas­
ăţi folclo- Gurasada. Toate acestea se
1 artelor ; — Vreţi să concretizaţi ? vor încadra armonios în torităţile au intensificat lor, minerii reuşesc să pă­ somează muncitorii să pă­ cist.
.tiri ; 18,05 — Desigur. Pentru pri­ manifestările politico-edu- teroarea în toată Valea trundă în camera cazone­ răsească uzina. Aceştia re­
ilui româ- Jiului. S-au făcut nume­ lor uzinei electrice, opresc fuză. în raportul postului Prof. ION FRÂflU
lah sonor; ma oară, în manifestările cative dc amploare care
11
folcloric; „Sarmis vor apare un fes­ vor purta, aşa cum am roase percheziţii, confiscări maşinile şi iau măsuri de jandarmi Lupeni se a- directorul Arhivelor SMilMÎui
«tiri ; 18,30 tival al fanfarelor — în de ziare, de broşuri revo­ pentru prevenirea eventua­ rată: „In urma somaţiilor din judeţul Hunedootw
ru toţi ; mai spus. însemnele isto­ luţionar o, au avut loc ares­ lelor incendii. Ocuparea
20,15 Ite- ideea stimulării acestui ricelor evenimente ale ţi­
Loto 2 ; gen muzical —. un festi­ nui ui 1984. tări în rîndurile minerilor, centralei electrice a con­
a scenă a în ciuda terorii dezlăn­ stituit momentul ' ce] mai DE LA INSPECTORATUL ŞCOLAR
cui melo- val interjudeţean al inter­ ţuite. muncitorii din toate important din lupta mine­
aseinnări ; preţilor cin Ierului şi dan­ Interviu consemnat de JUDEŢEAN
22,10 Pa- sului din bătrîni — gîn- LUCIA LICIU centrele acestei regiuni rilor grevişti. Prin această
Olimpiada miniere, în frunte cu co­ acţiune ei stăpâneau pîr- Inspectoratul şcolar al judeţului Hunedoara in­
de dans ; formează absolvenţii treptei I de liceu, care nu
e ştiri ;
depăşesc virs-ta de 19 ani, că se pot înscrie în peri­
stop mn- Simpoziori consacrat măreţului jubileu oada 1 august — 5 septembrie 1984 la şcolile profe­
de la 23 August sionale din cadrul liceelor din judeţ care, pentru
anul şcolar 1984—1985, mai au locuri libere Ia urmă­
In organizarea Consiliu­ Manifestarea consacrată
lui municipal Deva de edu­ sărbătoririi a patru de­ toarele meserii:
caţie politică şi cultură cenii de la victoria re­ V umărul
a.\ (Pa- socialistă, la casa de cul­ voluţiei dc eliberare- so­ Liceul —
vcselici Şcoala profesională Meseria de
KDUARA : tură a avut loc un reuşit cială şi naţională şi în- locuri
(Ierţi, sala simpozion pe tema „Parti­ tîmpinării celui de al
(Modern, dul Comunist Român — XIII-lca Congres al parti­ Lic. ind. nr. 1 -------- metalurgie 252
i l'ulgerâ- organizatorul revoluţiei de dului a prilejuit rememo­ Hunedoara mecanică 218
Secretul —
rta) ; PE- eliberare socială şi naţio­ rarea unor momente de — construcţii 38
lori rănit nală, conducătorul operei seamă ale activităţii ilegale Lic. ind. nr. 2 — mecanică 38
viaţă (Pa­ a partidului, ale pregătirii industrie uşoară 288
iri secrete de construcţie socialistă în Hunedoara ------- --
— seriile România", la care au şi desfăşurării revoluţiei Lic. ind. nr. ii — construcţii n
') ; LU- participat oameni ai mun­ din August 1944. Evocă­ Hunedoara — mecanică 3(5
imintirilor sarmizegetusa. Magazinul universal din comună, pune cii din unităţi producti­ rile prezentate de prof. Lic. ind. nr. 1 mine, petrol, geologie 72
Cultural); —
bila iubi­ la dispoziţia locuitorilor o gamă largă de mărfuri alirncn- ve şi instituţii ale muni­ Constandin Clemente. Ioan Deva — mecanică 80.
taro, agricole ţii dc uz casnic.
ţi.uceafă- cipiului. Frăţilă, Emeric llorovitz. — electrotehnică 38
ilo, ateri- Ioan Ardelean, căpitanul 108
(M ine ml); Lic. ind. nr. 2 — electrotehnică
tul (Mun- Dănilă Moldova» au cu­ Deva — mecanică 108
AN1 ; Şi prins episoade ale partici­ — construcţii 36
nu-i asa? însemnele hărniciei pării maselor populare din Lic. ind. nr. 3 prelucrarea lemnului 108
D: Bocet —
r o ş i e ) ; judeţul Hunedoara la Deva — mecanică 36
Misterele In întrecerea socialistă nei o bună sursă de ali­ iar între toate comunele luptele pentru cucerirea — matei*, de construcţii 46
n e r u 1); dintre consiliile populare mentare. Buceşenii au din judeţ, locul IV. puterii politice şi econo­ construcţii 108
;t vesel Lic ind. nr. 4 Deva
cu mere comunale, desfăşurată anul predat anul trecut. între Cei 2 200 locuitori — cîţi mice, prezentarea unor Lic. ind. nr. 5 Deva — mecanic auto 144
iîlu-BAl : trecut, comuna Buceş a altele, 116,3 tone carne, are acum Balşa — au pre­ eroi ai epopeii fierbinţi Lic. ind. Petroşani — mine, petrol, geologie 36
ictorie — ocupat locul al Ill-lca pe şi 1 340 bl lapte, depăşind conduse de partid pentru mecanică 120
■’asa de dat la fondul de stat, anul —
E G : A- judeţ. Ieri, la Buceş a fost prevederile cu 32,3 tone, trecut, din gospodăriile lor dreptate socială şi liber­ — electrotehnică 80
(Dacia) ; sărbătoare. Intr-uii cadru respectiv, 40 hi. 129,4 tone carne şi 3 945 tate naţională, precum şi Lic. ind. Petrila — mecanică î.80
1 Maigrel festiv. Consiliului popular Despre hărnicia şi spi­ momentele incipiente ale Lic, ind. nr. 1 — mine, petrol, geologie 3(j
.AN : pe hl lapte, depăşindu-şi pre­
(Cas. de comuna] i s-a inmînat di­ ritul de buni gospodari vederile. Bugetul de veni­ reconstrucţiei ţării şi tre­ Lupeni — mecanică 120
IA : Ca- ploma de fruntaş în între­ ale locuitorilor Buceşului cerii la făurirea societăţii — electrotehnică 80
< lungă turi şi cheltuieli al comu­ noi, socialiste. construcţii 40
Albinuţa cere, iar cei care au con­ am avut nu o dată prilejul nei este excedentar cu —
\rîl : El- tribuit în mai mare mă­ să scriem. Faptul ->că au 71 000 lei şi la aceasta au Ca un corolar al marilor Lic. ind. nr. 2 — chimie industrială 180
sură la acest succes — realizat prin contribuţie contribuit toţi locuitorii, bătălii duse de-a lungul Lupeni — mecanica 72
deputaţi şi cetăţeni — au îf? bani obiective în va­ etapelor revoluţionare, Ze- Lic. ind. Vulcan — mine, petrol, geologie 36
primit distincţii. loare de 114 700 lei, dar în special deţinătorii ved'ei Ştef, directorul Di­ — mecanică 120
de animale. Pe raza comu­
Buceşul e o comună de ca şi acela că fiecare nei există peste 2 200 bo­ recţiei judeţene de statis­ — electrotehnică 80
40
munte, cu 3 300 locuitori, locuitor al comunei a vine, aproape 11 000 de oi tică, a prezentat marile — construcţii
1 pentru cu sate răspîndite pe dea­ efectuat prin muncă pa­ şi 2 000 porci. transformări ce au avut Lic. ind. Barza — mine, petrol, geologie 36
: Vremea luri şi pe firul apei, a loc în anii construcţiei — mecanică 320
ou cerul triotică lucrări în valoare Lucrările edilitar-gospo- socialiste în municipiul Lic. ind. Gălan — metalurgii- 72
va sufla cărei principală ramură de 1 560 lei, adică de peste dăreşti şi de înfrumuse­ Deva, în întregul judeţ. mecanică 72
din sud- economică este zooteh­ —
Je mini- 5 milioane lei pe întreaga ţare efectuate de bălşeni Simpozionul evocator a — construcţii 36
ase între nia. Număra la sfîrşitul comună, confirmă această se cifrează la 580 lei pe avut darul să transmită Lic. agroind. Geoagiu — ind. agi’icol 3(j
cele ma- anului 3 241 de bovine, hărnicie. locuitor. Ei au mai con­ celor prezenţi mîndria de Lic. agroind. Ilia ind. agricol 108
31 grade, 1 558 porcine, 4 463 ovine, —
loa va fi struit şi prin contribuţia a fi participanţi activi la Lic. „Aurel Vlaieu" — mecanică 216
ui varia- alte animale, depăşind e- în bani obiective de inte­ toate marile realizări ob­ Orăştie
din sud- fectivele planificate. res obştesc în valoare de ţinute de poporul nostru Lic. ind. nr. 1 chimie industrială 72
coaţă pe
de servi- Fondul de stat de pro­ Intre comunele necoope- 68 000 iei. în uriaşul proces revolu­ Orăştie — mecanică 72
I. duse agroalimentnre a avut rativizate, Balşa a ocupat ţionar pentru făurirea vie­ Lie. ind. Simeria — mecanică 108
în această zestre a comu­ locul secund în întrecere, ION CIOCLEI ţii noi.