Page 26 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 26
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VĂ1 Sub conducerea partidului — 40 de ani
de profunde prefaceri socialiste
Siderurgia hunedoreană - pilon de primă însemnătate
(IALISMLL în angrenajul tot mai solid al siderurgiei româneşti
o In anul jubiliar — 1984, economia judeţului nostru
produce 3,1 milioane tone de fontă brută, aproape 3,9
milioane tone oţel Martin şi electric, 2,7 milioane tone
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C laminate finite © Comparativ cu anul 1950, producţia de
fontă a crescut de 14,5 ori, cea de oţel de 21,1 ori, iar
IU S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A I U cea de laminate de peste 190 ori o Valoarea mijloace
lor fixe intrate în dotarea siderurgiei hunedorene in anii
revoluţiei şi construcţiei socialiste însumează peste 20
K'Mtoin miliarde lei • Judeţul nostru produce astăzi peste 34,2
Anul XXXVI, nr. 8 318 JOI, 9 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani la sută din producţia de cocs metalurgic, 31,5 la sută
1944 -1984 din producţia de fontă, 29,3 la sută din producţia de
oţel şi 28,3 la sută din producţia de laminate a ţării «
2] Anul acesta la C. S. Hunedoara se produc 285 mărci de
AUGUST
Brigăzile — colective în care eşpre Hunedoara în oţel şi 338 tipodimensiuni de laminate • Produsele si
derurgiei hunedorene se exportă în aproape 50 de ţări
pulsează hărnicia muncitorească D nobilată de cărbunele, de pe toate meridianele globului.
fierul şi aurul adîncu-
rilotr s-a mai soris. Despre 1945 : „Uzinele de fier din Furnalele Colam-ului sînt
Consemnări din declara centrală, în abatajul nr. ortacii lui Petru Hreniuc, Hunedoara sdipi-nd în razele Hunedoa-ra se aflau în-tr-o oprite"...
situaţie deosebit de d'ifi-ciiă.
ţia ing. Vasile Pavel, di 904, lucrează brigada con din abatajul 903 A, un oţelului, fontei şi cocsului De-a dreptul secătuite. Ma Focul lor, de fapt, focul
rectorii! Exploatării mi dusă de minerul Dumitru plus de 839 tone. scriem in rîn>duri1e de faţă, joritatea agregatelor produc renaşterii siderurgiei hunedo
niere Ghelari : „Activitatea Sa.va. Pe primele 6 luni ale „De ce se obţin produc în aceste zile fierbinţi cîod tive erau oprite, uzate, prost rene se va aprinde însă
noastră nu este fără cu anului, membrii acestei ţii suplimentare atît de în România socialistă, se ac întreţinute. Baza de materii curînd. Ţara avea tot mai
sur. Ne-am confruntat în brigăzi au extras peste diferite în abataje apro ţionează cu forţe înzecite prime era epuizată. La che mare nevoie de metal şî,
diferite perioade şi ne mai prevederi 1979 tone de mi piate, de Ia aceeaşi cotă pentru ca la măreaţa săr marea Partidului Comunist spre cinstea şi lauda l-or,
confruntăm cu multe greu- nereu. E puţin sau mult? de zăcămînt ?“. bătoare a libertăţii noastre Rămân, sideru rgişti i Hune oamenii focului nestins de la
Ne-a răspuns Petru Bel- de la 23 August, la Congre Hunedoara şi Căila-n nu nu
dean, inginer şef cu pro sul al Xlll-lea al partidului, doarei au găsit puterea să mai că ou înţeles, dar s-au
p ă M u s m f iz ic ă - ducţia: „De la un abataj să ne prezentăm cu cea m-ai se angajeze cu toate forţele şi înrolat cu toate puterile,
in vasta bătălie pentru re
bogată cunună de succese
cu întreaga capacitate în
la altul sînt condiţii spe
şi împliniri din milenara is
r e a liz a tă e x e m p la r , z i d e z i cifice, atît din punct de torie a scumpei noastre dresarea situaţiei dezastru vaista bătălie pentru a da
oase in care se găsea ţara,
ţării metal mai mult şi mai
vedere al lentilei de zăcă
mînt, cît şi al metodei de patrii-. pentru creşterea producţiei bun, metalul de care avea
taţi, inerente unui proces „Faţă de modul în care ne extracţie ce trebuie folo Să dom cuvîntul cronica ei de metal". La Calam-, cro atîta trebuinţă pentru vi-n-
complex de producţie, în depăşeam noi planul — a- sită. Astfel, sînt abataje rilor vremii pentru a ne nicarul nota : „Războiul a
deosebi unei lupte crîncene firma Petru David, unul favorabile utilizării unor descrie siderurgia hunedo adus uzinei distrugeri mari. GH. I. NEGREA
ou subteranul, care deşi dintre membrii brigăzii — metode de înaltă producti reană din primul an de Nu exi-stă stocuri de mate
este prospectat cu migală, credem că este puţin. în vitate, cum este cea de după eliberarea patriei — rii prime şi combustibil'. (Continuare în pag. a 2-a)
nu ajunge îndeajuns de totdeauna Ia jumătate de exploatare combinată, cu
cunoscut şi supus. Dar, în an eram cu plusul aproape camere şi pilieri — folo
aceste bătălii ne-am bazat de 3 000 tone. Acum am sită îndeosebi în orizontul
mereu pe forţa brigăzilor avut unele greutăţi, dar 14“.
de mineri, pe universul de le-am trecut". La acelaşi La mina vest, sectorul I,
gîndire şi capacitatea de orizont-. în abatajul 903, brigada condusă de loan
acţiune ale fiecărui om în brigada lui Ştefan Vasila- Cărăuşu a realizat un plus
parte şi am învins '. che a realizat 1950 tone de 1 096 tone de minereu.
1
La orizontul 13 — mina de minereu peste plan, iar Ne-a declarat: „Abatajul
nostru, cu nr. 174, este sin
gurul de la mina vest. Mai
există aici doar o lucrare
I llCiSTEâ ZILEI DE 23 AUGUST) de înaintare. Ne străduim
să dăm patriei o cantitate
I cît mai mare de minereu.
( Un succes ai gîndini tehnice hunedorene: \ Deocamdată, cu plusul am
trecut de o mie tone. în
cinstea sărbătoririi celor 40
INSTALAŢIA DE FORAJ GEOLOGIC | de ani de libertate ai pa-
FG—1,2 Ml B. ROSCARIU
Recent, în cadru! între iogiei, Inspectoratul gene (Continuare in pag. a 2-a) Aspect (ic Ia luarea un ei probe de oţel la O.S.IV1. 2, din cadrul C.S. Hunedoara.
prinderii de prospecţiuni şi ral de stait pentru controlul
explorări geologice Deva calităţii produselor, între
a avut loc omologarea fi prinderea pentru construc întărirea ordinii şi disciplinei, a
nală a prototipului instala ţii de maşini şi utilaje gre CAMPANIA AGKICCU DS ¥AKĂ
ţiei de foraj geologic le (I.C.M.U.G.j Giurgiu (e-
„FG—1,2 M". Comisia de xecutantul prototipulu' şi spiritului gospodăresc şi răspunderii
omologare a. fost . compusă al seriei ce va urma) şi Gu toate forţele ia eliberatul
din numeroşi specialişti di-n specialişti d'n partea
Institutul de proiectare şi I.P.E.G. Deva. in muncă —garanţii pentru realizarea
cercetaire utilaj petrolier Despre cum s-c ajuns terenurilor de paie, recoltatul
Ploieşti (proiectantul insta la noua instalaţie „FG-1,2 indicatorilor din transporturi
laţiei), Institutul de foraj
MARIN NEGOITA furajelor şi depozitarea lor I
lucrări geologice speciale Adunarea generală a re carului de la Crăciuneşti,
Bucureşti, Ministerul (Continuare — în Unităţile agricole mănat o suprafaţă de te prezentanţilor oamenilor în campania agricolă de
recoltare, pe şantierele de
de pe raza consiliului nos ren cu sfeclă- furajeră. în muncii do la întreprinde construcţii, la transportul
tru — ne spunea Romu- ce priveşte furajele, pînă rea de transporturi Hune călătorilor, în cele comer
lus Crisan, preşedintele acum am reuşit să depozi doara—Deva a apreciat ciale şi pentru aprovizio
C.U.A.S.C. Călian — se ac tăm 170 tone de fîn şi 200 cum se cuvine faptul că narea populaţiei s-au de
ţionează în aceste zile cu tone de paie. indicatorii producţiei fizice pus eforturi stăruitoare
— tone transportate şi că
toate forţele la eliberatul Tot aici, în locul numit pentru învingerea unor
terenului de paie, trans „Peste apă", găsim o for lători transportaţi —- au greutăţi şi asigurarea rit
fost depăşiţi în primul se
portul- din cîmp şi depozi maţie de cooperatori la co mestru al anului cu 12,3 micităţii. S-a pus un ac
tatul acestora în bazele situl lucernei. F-rau loan cent deosebit pe drămuirea
furajere. Opriţescu, loan Dărăbanţ, şi, respectiv, 6,4 la sută, cu maximă grijă şi chib
în condiţiile reducerii nor
La- C.A.P. Bretea Strei Lazăr Vîrvui-an şi Aron zuinţă a combustibilului
se muncea- în toate brigă Todereseu. .. Du-pă-a m i ază melor de consum aferente repartizat, prin reducerea
perioadei cu 1,3 la sută.
zile. La Măceu, încărcatul ne vin şi alţi cosaşi în
paielor şi transportul aces- ajutor la lucernă. O altă
ADUNĂRI GENERALE ALE
C . U . A . S . C . CĂLAN
OAMENILOR MUNCII
tora din cîmp îl coordona formaţie de şase cosaşi
Sknon Luţ, brigadier la puneau jos finul în tar
cultura mare. Transportul laua „Muncei". — Mobilizaţi permanent Consumu-rilor normate, eli
baloţilor se efectua cu pa în toate . aceste zile s-a de orientările şi indicaţiile minarea parcursurilor fără
tru remorci şi autocamio lucrat în două schimburi secretarului general al încărcătură, utilizarea mai
nul cooperativei. La vola la condiţionarea seminţei partidului, t o v a r ă ş u l bună a parcului de re
nul mijloacelor de tracta- de grîu. Ionaşcu Munitea- Nicolae Ceauşescu, sub în morci, reducerea distanţe
re se aflau Ionel Crişan, nu, Nicoliae Gireadă, Du drumarea organelor şi or lor şi paralelismelor în
Adrian Bradea şi Tiberiu mitru Mohan, Vaier David, ganizaţiilor de partid, co transport, întărirea ordinii
Ceacu. încărcatul baloţilor Gigei Todereseu, Lucia lectivele noastre au depus şi disciplinei în rîndurile
de paie în remorci şi clă- Dragotă, Mioara Toderes- eforturi deosebite pentru şoferilor, a lucrătorilor de
ditul şirelor îl efectuau cu. Beta Toderescu-Picu şi îndeplinirea sarcinilor de la întreţinere şi reparaţii.
cooperatorii Jina Toderes- Beţi Suciu sînt cei care plan şi a angajamentelor Bineînţeles, nu în toate
cu, Ionel Zoi-zoni. Nicolae au reuşit în aceste zile să asumate In adunarea gene autobazele noastre s-a ac
Sălişteanu, Gheorghe Boan- selecteze o cantitate în rală a oamenilor muncii ţionat la fel, cu toată răs
ta, Viorel Budiu, Marea O- semnată de grîu. ce a avut loc la începu punderea, lucru dovedit şi
priţescu şi Ioana Beica. La C.A.P. Ruşi s-a mun tul acestui an — sublinia de rezultatele diferite ob
— Ne grăbim — subli cit, de asemenea, bine în tovarăşul loan I-Iaraga, se ţinute în primul semestru.
nia Marcel Petruţa, ingi aceste zile. Inginerul şef cretarul comitetului de — Conduc o formaţie de
nerul şef al cooperativei al unităţii, Benone lones- partid, preşedintele consi lucru care acţionează la
— să adunăm din cîmp şi eu, împreună cu brigadie liului oamenilor muncii, reparaţii — arăta mecani
să punem grabnic furajele ra Rozi,ea Vălean se aflau în acţiunile pri-vijad trans cul a-uto Kovacs Ka-ro-1, de
la adăpost, dur nu negli portul cărbunelui de la
jăm celelalte lucrări nece MIRCEA LEPÂDATU G. IGNAT
sare în această perioadă. Oîmpu lui Neag şi Rov-i-
Tocmai am terminat de se- (Continuare în pag. a 2-a) na-ri, la transportul cal- (Continuare in pag. a 2-a)
