Page 27 - Drumul_socialismului_1984_08

Poci. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Siderurgia hunedoreană — Creşterea producţiei agricole şi a r rEL

rentabilităţii unităţii—obiective prioritare
pilon de primă însemnătate
Perfecţionarea organizării ment edificator în acest ferma are un avans la 15,(10 Telex
13,03 Pentru
(Urmare din pag. 1} precedent şi a siderurgiei laminate. Judeţul Hunedoara producţiei şi a muncii, sens îl reprezintă — după livrări de peste 7 000 1 treimii:
hunedorene — pilon de cea — cu giganţii săi siderurgici întărirea ordinii .şi disci­ cum ne spunea inginerul lapte de vacă, iar la spe­ 15.20 Docum
Studioi
decarea rânlor. penl'u a mai mare , însemnătate în C.S.H. şi C.S. „Victoria" Co­ plinei, creşterea producţiei şef al C.A.P., Sergiu Zbu- cia ovine s-au îndeplinit 10.20 Imagin
face paşi d ntîi pe drumul angrenajul siderurgiei româ­ lan — realizează în mai şi a rentabilităţii repre­ chea — depăşirea produc­ integral indicatorii afe­ ;' : \30 A 23-a
;
piadei
trasat de Pivtidul Comunist neşti, devenită şi şcoală de puţin de 18 zile producţia zintă cerinţe esenţiale for­ ţiei ihedii de orz planifi­ renţi. Un important factor 19,50 1001 di
Român, care îşi asumase pregătire pentru noile cen­ de fontă, în 26 de zile cea mulate de secretarul gene­ cate la hectar cu peste stimulator în creşterea 20.00 Teîejui
răspunderea destinelor noi, tre siderurgice ale ţării. de oţel, în 41 de zile cea rai al partidului, tovarăşul 1 000 kg, ceea ce a permis producţiei îl reprezintă re­ 20.20 Actual
mic
socialiste ale României. Secretarul general al parti­ de laminate a României Nicolae Ceauşescu, pentru unităţii să livreze supli­ tribuirea muncii în acord 20,30 Ctitorii
I n anul 1945, Hunedoa­ dului, cu prilejul vizitelor din cel mai... pl>'n cn al activitatea cooperativelor mentar la fondul de stat global. O demonstrează mindri
ra producea pentru efectuate în judeţ, s-a sfătuit vechii societăţi — 1938. Un agricole de producţie. Ac- cantitatea de peste 170 între altele şi exemplul 20,55 Film
ţa“ — i
ţară 9 500 tone de adeseori de la om Io om, judeţ mai mult şi mai tare ţionînd în spiritul acestor tone boabe. Interlocutorul oferit de îngrijitorul de 21,35 Revista
oţel, ceva mai bine de de !a inimă la Inimă, cu ca o ţară de a-cum patru imperative, organizaţia de aprecia că sînt asigurate animale Takacs Vilhelnv că tv.
15 000 tone fonta, 11800 siderurgiştii hunedoreni, cu decenii ! lată un adevăr partid şi consiliul de con­ condiţii ca şi la celelalte care în luna iunie a muls' 22.00 Tclcjut
22,10: A 23-a
1
tone laminate. Dinamica pro­ cei de la Hunedoara şi Câ- de netăg.cdu’.t, care vor­ ducere ale C.A.P. Deva au culturi să se realizeze pro­ mai mult de 0 300 1 lapte piadei
ducţiei, stimulată de politica lan. Vizitele sale de lucru beşte cu tăria faptelor des­ situat şi situează perma­ ducţii superioare, astfel in­ de la lotul de vaci po Lds Ai
de industrializare socialistă au însemnat tot atîtea mo­ pre ceea ce înseamnă 40 nent în centrul preocupări­ cit să poată fi predate pe care îl are în primire şi a
mente de referinţă pentru lor îndeplinirea în cele bază de contract mai mult obţinut trei viţei; rezultate
a ţării, purta mereu mai sporirea producţiei de metal, de ani de construcţie socia­ mai bune condiţii a indi­ de 1 600 tone cereale, 2 400 pentru care i-a revenit o
sus .vajo.rîle tonelor. Planu­ listă, operă condusă de catorilor de plan, punînd tone sfeclă de zahăr. 025 retribuţie de peste 0 700 JRAI
pentru îmbunătăţirea calită­
rile cincinale; i care au ur­ ţii lui, corespunzător cerin­ Partidul Comunist Român-, decentul pe obţinerea şi: leu' 1 1 De asemenea, Vincze
mat, bine gindite şi funda­ ţelor economiei naţionale operă care a cunoscut livrarea la fondul do stat Roză a muls 5 872 I lapte
1,
mentate de politica partidu­ apogeul împlinirilor de la şi la fondul de autoapro- şi a obţinut doi viţei. Re­ BUCURKŞ
lui, au însemnat trepte si­ aflate în plin proces de în­ Congresul al: IX-lea încoace, vizionare a unor cantităţi C.A.P. DEVA zultate asemănătoare au în­ programul
Fa ordinea
gure urcate pe drumul creş­ noire şi diversificare, de do- de cînd la conducerea des­ tot mai mari de produse, registrat şi alţi cooperatori tură ; 7,Q0
terii şi diversificării produc­ bîndire a noi valenţe cali­ tinelor României se află cti­ pe această bază asigurîn- care lucrează în sectorul Olimpiada ; »
tative pe toate planurile.
ţiei de fontă, oţel cocs şi Dezvoltarea celor doi giganţi torul de ţară nouă, tovară­ d-u-se acoperirea din veni­ tone cartofi şi alte produ­ zootehnic al'C.A.P. Deoa­ gust 198-1. 1
resc, respon
laminate, al creşterii indica­ şul Nicolae Cea.uşescu. se. O dată cu creşterea rece realizările din zooteh­ glorioasei
turi proprii a cheltuielilor
torilor ca litc tivi pentru me­ ai siderurgiei româneşti a şi realizarea de beneficii. producţiei, se urmăreşte nie sînt condiţionate nemij­ Revista pre?
talul plămădit la Hunedoara cunoscut cote greu de ima­ ... Ne pregătim să aniver­ Ca dovadă, în ultimii doi îndeaproape reducerea ehel_ locit de asigurarea bazei rul melodiiI
rte ştiri ; î)
şi Colan. ginat altădată, „oţelul de săm împlinirea a 40 de ani tuielilor pe unitatea de ascultă torilo
Hunedoara" dobîndindu-şi de la eliberarea patriei, ani unitatea a renunţat furajere, s-au extins cultu-
Un an de cotitură avea adevărata strălucire în anii Congresul al XIII-lea al parti­ să apeleze la credite spe­ produs şi încadrarea în , rile de borceag pe 30 de tiu de ştiri
să fie anul 1965; an in care „Epocii Ceauşescu", ani de dului. Mîndri de victoriile ciale, înregistrând însem­ haremurile din devize, ast­ hectare, de trifoi şi lucer­ folcloric c
Festivalului
comuniştii, poporul întreg ales prestigiu pentru Româ­ dobîndite, siderurgiştii hune­ nate beneficii. fel incit să sporească ren­ na pe 70 de hectare, de tarea Româi
şi-au ales in frunte bărba­ nia socialistă, pentru parti­ doreni, uniţi în jurul parti­ Continuînd şirul rezulta­ tabilitatea fiecărei cul­ sfeclă pe 15 hectare, iar pe lotin de ştii
română —
tul înţelept şi clarvăzător, dul şi conducătorul din dului, al secretarului său telor economico-financiare turi. Formarea agregatelor 100 hectare s-au însămânţat 11.35 Publici
fiul cel mai st'mai şi iubit, fruntea lui şi a ţării. general, tovarăşul Nicolae favorabile, în primul se­ complexe pentru a efectua culturi duble pentru pro­ letin de ştiri
t o v a r ă ş u l Nicolae unedoara va produce Ceauşescu, sînt hotârîţi să-şi mestru al anului celei de mai multe lucrări la o sin­ ducerea de nutreţuri. moara fol ci o
gazin tehnici
Ceauşescu. începea perioa­ Hi la s-fîrşitul acestui înzecească eforturile muncii a 40-a aniversări a elibe­ gură trecere cu tractorul Contabilul şef al C.A.P., Dc Ja 1 la 3
da pe care o numim astăzi, 'cincinal peste 1 744 000 pe vetrele cu foc nestins, rării patriei şi celui de-al este un important factor Ecaterina Compodi, ne Vr Olimpiada
cu cea mai aleasă mîn- tone cocs metalurgic, m-ai pentru ca „Oţelul de Hune­ XIII-lea Congres al parti­ de reducere a cheltuielilor. spunea că un rol de sea­ univers 20;
(lC ş* m * ; lfi,j
drie patriotică „ E p o c a bine de 3 140 000 tone fon­ doara", „Oţelul de Româ­ dului, C.A.P. Deva a de­ O contribuţie de seamă mă în îmbunătăţirea situa­ înfr ; k
Ceouşesou", perioada dez­ tă, peste 4 milioane tone nia" să aibă tot mai mult păşit veniturile planificate Ia creşterea veniturilor su­ ţiei economico-financiare ta v. .ornic
voltării impetuoase, fără oţel, peste 2 775 000 tone strălucirea diamantului. cu peste 1,4 milioane lei plimentare a adus-o şi fer­ a unităţii îl au şi analize­ medicului ; ]
ştiri ; 17,05 P
şi a obţinut un beneficiu ma zootehnică. Datorită a- le periodice care se fac 17.35 Te apj
de 390 000 lei. Cu rezul­ tenţiei acordate bunei or­ în consiliul de conducere, zi ca 7
patr.* —ie­
întărirea ordinii şi disciplinei tate pozitive se situează ganizări a reproducţiei şi luîndu-se de fiecare dată Olin xa
selecţiei animalelor, îngri­
măsuri eficiente de înlătu­
sectorul
activitatea
din
interna (.ional,
producţiei vegetale. din jirii şi furajării bovinelor rare a neajunsurilor ce se Kadiocenaclu
drian Păunei
(Urmare din pag. 1) tovarăşul Marcel Dina, ziţii critice şi autocritice, zootehnie şi cea a activită­ şi ovinelor, creşterea efec­ constată, asigurând astfel intr-o oră *
contabilul şef al întreprin­ eu angajamentele asumate ţii industriale. Obţinerea tivelor se face numai pe ca cheltuielile să fie aco­ 23,00 Scena
Ia autobaza 1 — marfă derii. în numele colectivelor de unor producţii superioare seama prăsilei proorii. perite din venituri proprii, ccriş“, de '
Deva, membru în consiliul Din participarea la dez­ muncă reprezentate, vorbi­ la hectar şi, în sectorul Totodată on^’-area preve­ să se obţină beneficii tot eeanu (selecl
5,60 Aon sto|
oamenilor muncii. Pe scurt, bateri a tovarăşilor Petru torii' şi-au exprimat con­ zootehnie constituie proble­ derilor la ndul de stat mai mari.
datoria noastră înseamnă lacob, Aron Ţod, Gheorghe vingerea unanimă că stă me cărora li se acordă a- este un obiectiv de cinste
reparaţii de cea mai bună Găldean, Nicolae Popescu, în puterea lucrătorilor din tenţie maximă. Un argu­ pentru unitate. Ca dovadă, N. TIRCOB
calitate pentru a avea în Iosif Bulea s-au desprins transporturile auto -ale ju­
parc cît mai multe auto­ cîteva căi prioritare pe care deţului să acţioneze cu
vehicule active Prin a- să se acţioneze în acest deplină răspundere pentru DEVA : Set
ceasta contribuim şi noi la semestru în toate autoba­ ca întreprinderea să po-ată Toate forţele la eliberatul terenurilor cele (Patria)
realizarea sarcinilor de zele pentru îmbunătăţirea raporta în întîmpinarea trie — seriili
HUNEDOARA
plan. generală a întregii activi­ (Urmare din pag. 1) depozitarea acestora. Se gore Hoza, ajuitat de. coo­ (Modern, săli
— Am înregistrat costuri tăţi de transport, economi­ zilei de 23 August şi a muncea în tarlaua „După peratorii Luereţia Manciu, preventive <
Congresului al XIII-lea al
A
Lişca
B);
mari de producţie, am de­ sirea combustibililor, folo­ partidului succese de sea­ în fruntea celor de la bri­ gară", unde paiele balota­ Tiţa Bătucă, • Silvia Dumi­ toarcerea lui
păşit cheltuielile cu mun­ sirea cu maximă grijă şi mă în îndeplinirea ridică­ gada Ruşi-, unde numeroşi te de mecanizatorul Vasi'le tru, Laureaţi Pop, Gica neaxiu (Arta);
Zică co vor
ca vie. Sînt doi indicatori eficienţă a fiecărui mijloc torilor economici. cooperatori erau mobilizaţi Dumitru erau încărcate şi Petrescu, Floarea. Pescar Ecaterina Te
care spun că nu s-a orga­ de transport, întărirea or­ la eliberatul terenului de transportate eu două' re­ şi Viorica Mir. O echipă rea); Fără p
nizat bine transportul cu dinii si disciplinei. paie, recoltatul furajelor şi morci. de tractoristul Gri- formată din Ion şi Gheor­ (7 Noiembrie
răni
mai multe remorci tractate, — Colectivele autobazelor ghe Frenţoni, Ioan Sima şi Şă '■ viaţă:
te
ceea ce ne-ar fi adus şi Deva 1, Haţeg, Oraş ti e, MMm m % Mm sP IfŞţ ? p i m ţ \ s ■ i - i ■ -:' I ■ imm 1 w ? Gheorghe Dumbuleu-Zcf i;r VULoniM: ca
t ,
/
/
/ /•''
s'/ " ' ' , ,
economii de combustibili, Petroşani trebuie să acţio­ clădeau şirele de paie nultă (Lucea.
în brigada Ocoliş, unde
şi o mai bună servire a neze cu mai multă fermi­ activitatea era coordonată NEA : Călăto
(Miner--') ; PF
beneficiarilor noştri. Sînt tate pentru eliminarea ab­ do Victoria Pop, preşedin­ pio; v _
două capitole pe care tre­ senţelor nemotivate, a ac­ ta cooperativei, şi brigadie­ UR . :
buie să le avem mai mult cidentelor de circulaţie şi ra Maria Coceag, se trans­ (Retc—d.); Bli
în vedere în acest semes­ a pagubelor — preciza to­ porta din cîmp finul în trecut (Steaui
RABARZA
:
tru, pentru a încheia anul varăşul inginer Iosif Bulea, depozitul de furaje Finul rentului (M
cu rezultate mai bune — d irector ul î n tr epr i n de r i i. era dus cu remorcile şi RAştie : Avi
sintetiza în cuvântul său O dată cu luările de po­ rea Neagră (P
cu atelajele proprii ale vals — seriili
membrilor cooperatori. No­ ra) ; GEOAGll
tăm pe cîţiva dintre oame­ nclcgaJe (Casi
U
HAŢEG :
nii cei mai harnici, cu (Dacia); BR
Brigăzile minereşti - colective bună participare la mun­ Porumbeseu j
că. Mecanizatorul Dorel Fiul Măriei!
1LIA :
De 1
Vesa şi, dintre cei cu ate­ Anca (Lurnita
in care pulsează lajele, cooperatorii Nicolae Mizerabilii (f
Afrem, Mia Urs, Gheor­
ghe Vasiu, Tiberiu Muso-
(Urmare din pag. 1) da lui Gherasim foloseşte ltini, Lazăr Bron şi alţii.
metoda de exploatare în „S-a muncit bine — sub­
triei şi a Congresului al felii orizontale ascenden­ linia Maria Bergheanu,
XIII-lea al partidului, vom te cu rambleierea spaţiului contabila şefă a unităţii,
face totul pentru a spori excavat şi îşi realizează aflată lingă oameni la şi­ Timpul pro
cantitatea suplimentară de consecvent • planul zilnic. rele de paie şi fînar. S-au azi, 9 august
in general ins
minereu". Pe viitor va putea să-şi depozitat piuă acum 140 ruj schlmbăto
La mina est, orizontul depăşească mai mult pre­ C.A.P. Batiz. Cu remorcile, cu atelajele proprii ale membrilor cooperatori se adu­ tone de fin şi s-au clădit ploi, care voi
12, sînt mai multe brigăzi vederile de pian. întrucît ce din cîmp finul, care se depozitează în baza furajeră a unităţii. 12 şire de paie“. ractcr de ave
soţite de des.
fruntaşe; cea condusă de are un abataj cu o supra­ tri.ee şi de gi
Gheorghe Harbuz, abatajul faţă activă mare. Impor­ peraturilc mi
609. cu un plus de mine­ tant este, la acest micro- cuprinse între
dc, iar cele i
reu. pe prunul semestru colectiv, că respectă întru Instalaţia de foraj geologic FG-1,2 M 24 şi 29 gradi
de 2 680 tone; cea din a- totul tehnologia de extrac­ 1 La reunite,
batajul 603, cea condusă ţie, fiind pe primul loc în (Urmare din pag. I tal, au fost 16 propuneri urma experimentărilor şi laţia FG—1,2 M este desti­ bilă, cu erul
cu modificări de esenţă la
cădea averse
de Petru Mihalcea, cu 2 390 acest sens, evidenţiată şi M", iată în continuare o instalaţia SG 150" — a pre­ probelor de onduranţă în nată să execute în subte­ soţite dc desci
condiţii de exploatare în
ran, în mediu neexplo-ziv,
tone minereu peste plan ; la controlul recent efectuat" scurtă retrospecţîe... „SG cizat Sever Suoiu, inginer subteran, au condus la o- lucrări de carotaj mecanic ce şi izolat c
1
brigada lui Dumitru Pîn- de un colectiv din afara 150" era numele unei son­ şef foraj din I.P.E.G. Deva. mologarea instalaţiei. si foraj pîno 'o cidincimi \ Pentru urm.
1
zaru, abatajul 602 A. cu unităţii "; deze geologice, folosită Noul utilaj care se năs­ „FG—1,2 M - ne-a de­ de 250 m. Se pot executa zile : Vreme S
1 475 tone extrase în plus. Dacă relatările interlocu­ pentru descoperirea şi cer­ cuse, deci, în confrun-area clarat Nicolae Mi-troi, in­ foraje verticale, orizontale stabilă, mai i
Şi, tot la această mină, dar torilor au sobrietatea spe­ cetarea zonelor cu mine­ directă a omului cu roca giner şef cu pregătirea fa­ sau înclinate ia orice s putui interval
schimbător.
L
la orizontul 13. în abatajul cifică unui dialog despre reu. Cu un astfel de utilaj dură a munţilor a fost nu­ bricaţiei la I.C.M.U.G. Giur­ unghi. Deşi caracteristicile Ies in prima j
responsabilitate, adăugăm mit FG—1,2 M. Era mai giu — ore dimensiuni de valului voiv.că
716, se află brigada con­ lucra şi formaţia de son­ au crescut (momentul ma­ re vor avea ş
dusă de Mureşan Ghera- în final că a fost vizibilă dori condusă de maistrul bun şi trebuia... multipli­ gabarit mai mici şi carac­ xim s-a dublat, iar trac­ aversă, însoţit
sim. Deşi realizările supli­ hotărârea unanimă a mi­ de foraj Iosif Miclea, de cat. S-au făcut "propuneri teristici superioare, înlo­ ţiunea maximă în cablu a câri electrice,
mentare se află doar în nerilor din Ghelari de a de către I.P.E.G. Deva, a cuind total în producţia crescut cu 1350 kgf) pu­ grindină. -Vin
extrage cît mai mult mi­ fa Brigada geologică com­ fost executat proiectul. în­ noastră vechea sondeză. terea instalată a scăzut de moderat din
jurul a 100 de tone, despre nereu peste plan, de a-şi plexă Brad. Om cu o bo­ tic. Temperat'
această brigadă există nu­ tind exemplar din instala­ Va putea fi promovată şi la 13 la 11 KW. Colectivul (intre 15 şi 21
spori contribuţia din inte­ gată experienţă, Iosif Mi­ ţie a fost trimis pentru la export". nostru consacră acest im­ cele maxime i
mai cuvinte de laudă. Tî- riorul abatajelor la dezvol­ clea a propus, în timp, o încercări la Troiţa. Rezul­ ing. Cornel Arsin, direc­ portant succes măreţului grade. (Metecu
năra ingineră Marusia tarea multilaterală a Româ­ serie de modificări. „în to­ tatele deosebite obţinute în torul I.P.E.G. Deva : „Insta­ jubileu de la 23 August". viciu: Dănuţ 1
Stoica ne relata; „Briga­ niei.