Page 3 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 3

URI, 1 AUGUST 1984                                                                                                                                           Pag. 3




  ÎS


                                                                                           (Urmare din pag. tj      ÎN LEGUMICULTURA —       gu,   Ana   Radu,   Viorica
  Do­   Un  club  care  în  ultima   Clubul  dispune  chiar  de  o   trecutul  revoluţionar  al  lo­                     ACTIVITATE          Ardean,  Aurica  Vasiu,  Juja
  nat  rjepioadă s-a impus în acti-   sală  a  tehnicii,  unde,  lucru   calităţii,  clubul,  în  colabo­              NEÎNTRERUPTA          Ardean  şi  altele.  Un  argu­
  na-                            inedit,  sînt  expuse  piese   rare  cu  biblioteca,  au  or­  SE UMPLU CĂMĂRILE
  tţici  ''..rtatea  educaţională  a  ju­                                                     ZOOTEHNIEI            în  acest  an  cooperativa   ment  al  activităţii  bune
      deţului   prin   manifestări   •recondiţionate,  realizate  la   ganizat,  inoeuiînd  bogate                                           ce  se  desfăşoară  în  ferma
  nba  specifice  de  certă  calitate   întreprinderile  mecanică  de   valenţe  educaţionale  acţiu­             agricolă  de  producţie  din
  co-                                                                                    Pînă  în  prezent  —  cum   Sîntandrei  are  culturi  fru­  legumicolă  a  C.A.P.  Sîn­
      este  clubul  ceferiştilor  si-   material  rulant,  „Marmu­  nilor,  masa  rotundă  „Mo­  ne  spunea  Aronim  Ocoş,                   tandrei  este  şi  faptul  că
  im-  merieni,  care,  în  acelaşi   ra".  Depoul  C.F.R.,  liceul   mente   din   lupta   clasei   preşedintele   unităţii,   în   moase  de  legume,  ce  pro­  se  lucrează  cu  hărnicie  la
  Los  timp,  se  dovedeşte  gazdă   industrial,  dovadă  a  unei   muncitoare  pentru  elibera­                  mit   recolte   bogate.   De
  lor)                                                                                 baza   furajeră   a   fermei   altfel,   unitatea   a   livrat   recoltarea  verzei  şi  a  do­
      bună  pentru  toţi  locuitorii   susţinute   preocupări   pe   rea  socială  şi  naţională  a   zootehnice  au  fost  depozi­
  co-  oraşului.  Din  agenda  sa  de   linia  autodotării.  Au  fost   ţării",  seara  literară  „Pa­  tate 600 tone siloz, 250 tone   pînă  în  prezent  —  cum  ne   vleceilor,  produse  din  care
                                 atrase   numeroase   cadre                                                       spunea Ana Mariu Udrescu,   au  fost  livrate  pînă  în
  Ilio-  lucru  reţin  atenţia  săptămî-   tehnico-inginereşti  care  ia   gini  din  lupta  muncito­  fîn  şi  170  tone  paie  de   şefa  de  fermă  —  circa   prezent  15G  şi,  respectiv,
      na  cultural-educativă  „Cîn-                         rească  în  creaţia  lui  Eugen   orz,  ceea  ce,  în  compara­
  ţioi.  tecele  Streiului",  festivalul   nivelul  unităţilor  economi­  Barbu".  De  un  deosebit   ţie  cu  aceeaşi  perioadă  a   400  tone  de  legume.  în   12  tone.  în  perioada  urmă­
  rcs-                           ce  din  care  provin  con­  interes  s-a  bucurat  simpo­                       aceste  zile  se  desfăşoară   toare  trebuie  începută  pra­
  ă   de  romanţe  şi  umor,  festi­  tribuie  la  ridicarea  pregă­                   anului   trecut,   constituie
  niş-  valul  interjudeţean  de  in­                       zionul  „Nicolae  Ceauşcscu   cantităţi  însemnate  şi  ga­  praşila  a  III-a  la  vinete.   şila  a  III-a  la  culturile  de
  (co-                           tirii  profesionale  a  perso­  —  gînditor  şi  revoluţionar   ranţii  ferme  că  unitatea   Printre  cele  mai  harnice   ardei  şi  roşii  ceea  ce  pre­
  Ca-  terpretare  pentru  soliştii   nalului muncitor. De altfel.  militant  al  lumii  contem­  îşi  va  acoperi  necesarul                supune  o  puternică  mobi­
                                                                  11
  co-  vocali  de  muzică  populară,                        porane .                   de  furaje  pentru  stabulaţia   legumicultoare  se  numără:   lizare a cooperatorilor.
                                                                                                                  Elena Busuioc, Dorica Nea-
      expoziţiile  lunare  de  artă                           Activitatea  de  creaţie  şi   următoare.   Se   lucrează
  im-  plastică,  întîlnirile  perio­   Aşezâmmtul
  Los                                                        interpretare  artistică  devi­  în  continuare  la  recolta­
  lor)  dice  cu  creatorii  de  epi­   de cultură —         ne. în cazul clubului din Si-   rea,  transportul  şi  depozi­
      gramă din cenaclul ,,George      în întîmpinarea      meria,  un  suport  solid  al   tarea  furajelor,  în  această
               1
       Călineseu   (Bucureşti),  cu                         actului   educaţional   prin
      care  s-a  încheiat  un  ade­   măreţului jubileu     particularităţile   sale   de   campanie  avînd  un  aport
                                                                                       deosebit  cooperatorii  Kelto-
       vărat  „contract  spiritual"    de la 23 August      căldură  şi  emoţie,’  adueînd   nik  Ernes't,  Ioan  Dugaci,
       de  colaborare.  Din  poten­                         la  intîlnirea  cu  publicul,   Toader  But  şi  alţii,  ca  şi
       ţialul  artistic  al  clubului                       prin  intermediul  versului  şi
  ciio-                          în  anul  de  învăţămînt  care                        conducătorii  mijloacelor  de
  !) La  nu  lipsesc  formaţii  artisti­                    cântecului  patriotic,  crea­  transport  Simion  Jurca  şi
                      :
  irâ;  ce  binecunoscute  —  colec­  s-a  încheiat.  în  cadrul  uni­  ţiei  picturale  sau  fotogra­  Traian   Popa.   Activitatea
  aci a                           versităţii   cultural-ştiinţifi-
  rust  tive  dc  teatru  în  mai  multe   ce  au  activat  patru  aseme­  fice,   marile   evenimente   de  recoltare,  transport  şi
  esc,   acte,  în  limba  maghiară,                        ale  istoriei  poporului  ro­  depozitare  a  furajelor  este
  îlo-                            nea  cercuri  tehnico-ştiinţi-   mân.  Aşa  au  apărut  spec­  coordonată  îndeaproape  de
  Rc-   de  păpuşi,  brigada  artis­  fice  deschise  în  unităţile
  irul  tică,  fanfara,  corul,  grupul                     tacolul   tematic,   recitalul   Ioan  Sîncrăian,  şeful  fermei
   de                            economice reprezentative.  itinerant  de  versuri  în  uni­  zootehnice,  care  ne  spunea
  as-   de  satiră  şi  umor,  orches­  Evenimentul de la 23 Au­                       că  unitatea  îşi  va  acoperi
  stin  trele  de  muzică  populară,                        tăţile  economice  „Partid  al
                                                                           11
   de   de  muzicuţe  şi  mai  recent   gust  a  fost  evidenţiat  în   biruinţei  noastre. ,  „40  de   în  întregime  necesarul  de
  Din                             cursul  aceleiaşi  universităţi   trepte  de  lumină".  „Sub   furaje   pentru   stabulatia   Secerişul griului pe ogoarele C.A.P. Lăpuşnic.
  Bu-   cvartetul  instrumental  de   eultural-ştiinţifice.  sub  ge­                  1984/1985.
  lio-   muzică  cultă.  în  întrecerea                     flamura  lui  August".  în
  ori-                            nericul  ,.Să  ne  cunoaştem   cadrul  clubului  este  des­
  Pu-   cu  instituţii  similare  din   patria,  trecutul  de  luptă,
                                                            chisă  expoziţia  de  pictură
   de   judeţ.  Clubul  sindicatelor                        „Istorie  şi  contemporanei­ Măsuri operative pentru combaterea dăunătorilor
  îlui                            realizările  şi  frumuseţile  ei
  fol-  din  Simeriu  a  ocupat  în   actuale .  Periodic,  au  loc   tate  .
                                        11
                                                                11
        nul  198:1  un  merituos
 h/r; •  .o’ III.                 întxlniri  ale  tinerilor  cu   Prin  ceea  ce.  organizea­               in cu
  6.05                            membrii  de  partid  cu  sta­  ză  clubul  din  Simeria,  prin
  6,20   Pornind  de  la  această                                                        Pentru   obţinerea   unor   răspundere,  executîndu-se   din  vetrele  atacate,  folo­
  liş ;   succintă  fişă  „biografică *   giu  din  ilegalitate,  colocvii   ceea   ce   întreprinde   ca
                             1
  mi­  avem  posibilitatea  să  ex­  de  istorie  pe  tema  :  „P.C.R.   element  de  noutate,  se   cantităţi  sporite  de  furaje   tratamente chimice sau me­  sind  produsul  Dibutox  în
  ni ;                                                      creează  argumentul  solid   de  calitate  a  existat,  în   canice.  De  asemenea,  pen­  doză  de  1,5—2  la  sută
  7.05   tindem  radiografia  în  pro­  —  iniţiatorul  şi  realizato­                 utimii  ani,  o  preocupare   tru  a  obţine  cantităţi  spo­  (1 litru soluţie la mp).
  din  gramul   de   activitate   al   rul  actului  istoric  -de  la   al  sporirii  contribuţiei  ac­
   de                             23 August 1944“. „Eroismul   tului   cultural-artistic   la   de  seamă  din  partea  spe­  rite  de  sămînţă  de  trifoi   în  combaterea  dăunăto­
    ;  V.Aîituţiei  care  întîmpină                                                    cialiştilor  şi  conducerilor   şi  lucernă  s-au  făcut  tra­  rilor  care  prejudiciază  pro­
  ie ;   cu  rezultate  certe  marea   armatei  române  pe  frontul   educaţia  patriotică  a  oa­  unităţilor  agricole  în  ve­  tamente  pînă  în  prezent  pe   ducţia  de  sămînţă  trebuie
  im-                                                       menilor  muncii,  a.  tuturor
  Re-   sărbătoare  a  poporului  ro-   luptei  de  eliberare  naţio­  locuitorilor  cetăţii  ceferiş­  derea  extinderii  în  cultură   mai  mult  de  300  ha  în   făcute   două   tratamente.
  io ;  j  mân  de  la  23  August  şi   nală,  oglindit  în  literatura               a  suprafeţelor  ocupate  cu   C.A.P.,  printre  care  amin­  Primul  se  execută  la  7—10
  ?ri-                                  11                  tilor.                                                tim  pe  cele  din  Geoagiu,   zile  de  la  prima  coasă,  iar
  sf ia   Congresul  al  XlII-lea  al   română .  Avînd  în  vedere                    trifoi  şi  lucerna.  Creşterea
  iră;   partidului.              specificul  muncitoresc  şi      MINEL BODEA         producţiei  de  trifoliene  este   Pricaz,   Cristur,   Hărău,   al  doilea  la  8—1?  zile  după
  cul-                                                                                 condiţionată  însă  '  dc  apli­  Jeledinţi,   Pui,   Densuş,   primul  tratament  sau  la
  •cs;   —  Subordonăm  întreaga                                                                                  Bretea   Mureşană,   Sîrbi,   apariţia   bobocilor   florali,
  te ;   activitate  educaţională  —                                                   carea  tehnologiei  complete,
  '•al.  ne  relata  tovarăşul  Iosif                              •- *11              inclusiv   a   protejării   de   Roşeam  şi  altele.  Sînt  însă   folosindu-se  unul  din  pro­
       Mercea,  directorul  clubului                                                   atacul   dăunătorilor.   în   şi  multe  unităţi  în  care   dusele  Pinetox  10  sau  Meli-
       —  procesului  de  conştien­                                                    acest  sens,  o  atenţie  deo­  nu s-a executat tratamentul   pax  10  în  cantitate  de
                                                                                                                  ce  se  impunea  după  re­
                                                                                                                                             20  kg  la  ha,  Melipax  65  în
       tizare  a  oamenilor  muncii,                                                   sebită   trebuie   acordată   coltarea primei coase.  cantitate  de  3  litri  la  ha
       participării  lor  active  ia                                                   combaterii cuscutei, precum   Cu  privire  la  combate­  sau  Sinoratox  35,  în  canti­
   la  realizarea sarcinilor de pro­                                                   şi  a  gărgăriţei  şi  viespei   rea  cuscutei,  reamintim  că   tate  de  1,5  litri  la  ha.
  :i*a-  ducţie  în  întîmpinarea  celei                                               florilor  de  trifoi,  c.ît  şi  a
  îA:                                                                                  ţînţarului  galicol  al  florilor   produsele  chimice  se  asi­  Produsele  şi  aparatura  se
  ala  de  a  40-a  aniversări  a  re­                                                                            gură  gratuit,  iar  neluarea   asigură  prin  centrele  de
  rn,  voluţiei  de  eliberare  so­                                                    de  lucerna,  agenţi  care   măsurilor   de   combatere   protecţia  plantelor,  iar  teh­
  ră-                                                                                  dijmuiesc  foarte  mult  pro­
  ra-  cială  şi  naţională,  antifas­                                                                            constituie  contravenţie  şi   nicienii  de  la  formaţii  vor
  3 E-  cistă şi antiimperialistă.                                                     ducţia de fin şi de sămînţă.  se   sancţionează   conform   acorda asistenţa necesară.
   nit                                                                                   într-o  serie  de  unităti  ca   H.C.M.  2498/1969.  Trata­
  Pa-      acest  sens,  şi-a  inten-
       suicat  activitatea  cercul  de                                                 I.A.S.  Mintia,  A.E.I.  Chi-   mentul  focarelor  se  execută   Dr. ing. M1HAI GUTĂ,
  ifle   creaţie   tehnico-ştiinţifică                                                 mindia.  C.A.P.  Sîntandrei   atît  în  culturile  semincere,   inspector şef
  ,u-                                                                                  şi  altele,  combaterea  cus­  cît  şi  în  culturile  pentru   ol  Inspectoratului judeţean
  ul-   de la nivelul oraşului.                                                        cutei s-a efectuat eu multă                              de protecţia plantelor
  înd                                                                                                             fîn după cosirea plantelor
  I) ;
  are
  rtl-                              Meciuri amicale             (Urmare din pag. 1)                                                         a  unor  utilaje,  instalaţii,  e-
   lui
  'Jl-                                 ale echipei            ţii  noastre  :  în  ce'  şase  ani  C o lo a n e                             chipa  mente,  aparatură  spe­
  in-                 [■ a a ffl.  Mureşul Explorări Deva                                                                                   cială de măsură şi control.
  ur-                                                         de  existenţă,  volumul  p : e-                                                 Revenind  la  forţa  între­
  D ;     în  această  săptămînă,                             scior  de  schimb  a  crescut                                                 prinderii,   Ia   coeziunea   şi
   ele   divizionara   B   Mureşul   „triunghiular"  cu  parti­                         —  de  asemenea,  în  mai   —  Aşa  este,  accentua  cu
  •) ;                           ciparea  echipelor  COR-     de  cinci  ori,  iar  numărul   multe   variante,   adaptorul   vădită  mulţumire,  dr.  ing.   tenacitatea   colectivului,   ni
  eta    Explorări   Deva   susţine                           produselor  asimilate  va  li                                                 s-a  spus  că  el  are  la  bază
  :u-    alte  două  interesante  me­  VINUL,  POLI.  TIMIŞOA­  în  1990  de  peste  200,  lată   de  comandă  pentru  insta­  Anton  Bacu,  directorul  În­
  il ?   ciuri  amicale  de  verifi­  RA şi MUREŞUL DEVA.                               la ţi ile   tel egrizu metrice,  treprinderii,  om  sobru,  tena­  un   nucleu   de   valori  —
   m-                            Vor  putea  fi  văzuţi  in­  de  80  cit  am  asim ! 'ar  pinii   instalaţia   automată   pentru   ce,  care  ştie  perfect  ros­  Gheorghe  Tefeleş,  „părinte"
   u-    care şi pregătire.                                   în orezeni".              vutcanizat  benzile  de  cau­  turile  unităţii.  Meritul  pen­  al   compresoarelor,   Hosch
   \ra     ©  Joi,  de  la  orele  18,  ternaţionalii   Klein,   Ga-
   G:    va  întîlni  pc  DACIA  O-  bor  şi  Mateuţ,  precum  şi   in  halele  mari  ale  sec­  ciuc  folosite  în  transportul   tru   rezultatele   bune   din   Ludovic  -  „medic"  neîntre­
   la­   R A ŞTIE.                                            ţiei  de  reparaţii  şi  prelu­  cărbunelui  in  subteran,  alte   scurta  existenţă  a  întreprin­  cut  al'  locomotivelor  de  mi­
   şi                            noutăţile   Politehnicii   :   crări  la  rece  intîlnim  un   instalaţii  şi  dispozitive  asi­  derii  revine  exclusiv  oame­  nă,  Mihai  Gudas,  „pionier"
   rul       e Sîmbătă, de la orele Mânu  —  portarul  de  Ia                                                                               al  stilpilor  hidraulici,  Matyaş
   ul­   17,  va  avea  loc  la  stadio­  Rapid,  Ilie  Costel,  Dumi-   lost  energetician  la  U.  E,   milate   in   ultima   vreme.'   nilor,  care  se  întrec  in  hăr­
   iul            11                                          Paroşeni.   După   absolvirea   „Avind  în  vedere  importan­  nicie,  Laolaltă  cu  minerii  re­  Francisc,  Vaşi  le  Voiculescu,
   \ :   nul „Cetate  un atractiv  trescu, Şulea ş.a.         şcolii  profesionale  la  Cra'o-   ţa  activităţii  noastre  şi  ti­  zolvăm   multe   probleme   Franciisc  Lazăr,  Danko  Ste­
   ten
                                                              va,   după   activitatea   de   nereţea  personalului  mun­  stringente   ale   producţiei   la  n  etc.  —  nucleu  pe  care
                                                                          mina
        ndeplinirea planului la export                        şi  la  termocentrala  Paro­  citor,  deviza  Întregului  co­  de   cărbune,   in   abatajele   s-au   calat   din   mers   şi
                                                              muncitor
                                                                       la
                                                                                Lupeni
                                                                                                                              in
                                                                                                                                  atelierele
                                                                                                                                            trainic  sute  de  tineri,  cu
                                                                                        lectiv  este  operativitate  şi
                                                                                                                  noastre
                                                                                                                         sau
                                                              şeni,  a  urmat  liceul  seral  din   calitate",  reliefa  Matei  Şi-   minelor.  elanul   şi   dorinţa   lor   de
           (Urmare din pag. 1’    de   numai   cîteva   pro­  Lupeni  şi  apoi  „seralul"  16   clovan,   şeful   atelierului   Da,  tn  ateliere,  unde  se   afirmare.
                                  cente,  la  secţiile  profile   Institutul  de  mine  din  Pe­  automatizări.   realizează   stilpi   hidraulici   I.P.S.R.U.E.E.M.   Petroşani
       tind   legătura  nemijlocită   mijlocii şi sîrmă 2.
   iru  pe  există  între  calitatea   Înţelegînd  faptul  că  şi   troşani.   Şi   astfel,   Petru   Este  plăcut  să  vezi  intr-o   de  abataj,  sisteme  de  dis­  este  o  puternică  unitate  a
   iea                                                        Manea  a  ajuns  inginer  şi   unitate  economică  ath  de   tribuţie,  maşini  de  montat   anilor   construcţiei   socia­
   va  producţiei  şi  calitatea  celor   într-o uzină   care obţine  setul  secţiei  mai  sus  amin­  tinărâ,  cu  oameni  atit  de   arcuri  şi  panouri  in  subte­  liste   în   România,   li   dau
   le-  care  o  produc,  eficienţa   mereu succese însemnate în   tite.  Vorbeşte  cu  plăcere   tineri,  (media  de  virstâ  -   ran,  agregate  hidraulice  de
   alt  cursurilor  de  calificare  şi   producţie  .  este  încă  loc                                                                      robusteţe   şi   strălucire   cu
   ih.                                                        despre  cei  340  de  oameni   ni  s-a  spus  -  nu  depă­  înaltă  presiune,  diferite  dis­  fiecare  zi  oameni  devotaţi,
   or  perfecţionare   profesională   pentru  maţ  bine,  adunarea   din  secţie,  despre  munca   şeşte  25  de  ani),  cită  ordi­  pozitive  de  mică  mecani­  oameni   harnici,   crescuţi,
   18  organizate în primul semes­  oamenilor  muncii  de  la   lor  în  cete  cinci  ateliere,
   n-  tru al anului.             uzina  nr.  4  —  laminoare,                          ne   şi   disciplină   domnesc   zare  şi  piese  de  schimb  şi   educaţi  şi  împliniţi  în  pe­
   at,                                                        despre  realizările  din  lună   pretutindeni,  cită  atenţie  se   se  efectuează  o  gamă  'or­  rioada  în  care  România  are
         Nu  au  fost  omise  din   din  C.S.II.,  a  adoptat  —  cu   în   lună   mai   consistente.   acordă   lucrului,   utilajelor   gă  de  reparaţii  şi  veril/că 7   la  cirmă  pe  bărbatul  cel
                                                                                                                                       1
       ampla  analiză  făcută  în   completările   făcute de  „Baza   activităţii   este  asi­  moderne  din  datare,  p-odu-   -  de  la  complexele  meca­  mai  de  seamă  al  neamu­
   rci                           participanţi  ia  dezbateri  —
   ;e-  cadrul  adunării  generale                            gurarea   „S.D.V-isticii   pen­  selor  realizate.  Cu  toţii  sînt   nizate,  combinele  de  abataj   lui,  t o  v  a  r ă  ş  u  l   Nicolae
   a-  nici  tratarea  cu  maximă   un program   de măsuri    tru  toată  gama  de  produse   conştienţi  de  importanţa  mi­  şi  de  înaintare  şi  pînă  'a   Ceauşescu,  pe  care  naţiu­
   în  responsabilitate  a  minusu­  menite  să  ducă  la  o  şi  mai   ce  se  execută  in  întreprin­
   u-                                                                                   siunii  pe  care  o  au  -  de  a   campresoare,  locomotive  de   nea  întreagă  se  pregăteşte
   a-  rilor  ce  se  mai  manifestă   consistentă  îmbunătăţire  a   dererelevă  el  şi  ne  araiă   realiza   piese   de   schhnb   mină, motoc r e e'ectrice.  să-l  realeagă,  la  al  XlII-lea
   to  încă  în  activitatea  de  pro­  rezultatelor  muncii,  la  spo­  cutia  de  ramificaţii  pentru   diverse  şi  complexe  pentru   Dar  şi  in  abataje,  prin   Congres,   în   funcţia   su­
   li­  ducţie  din  secţiile  uzinei  :   rirea  producţiei  do  lami­  instalaţiile   de   semnalizare   utilajele   şi   echipamentele   cele  şase  formaţii  „service",
   la                                                                                                                                       premă  de  secretar  general
   ii­  restanţe  la  producţia  sor­  nate. Astfel   înţeleg şi  din  subteran  —  in  variantă   din   întreprinderile   miniere,   oare  acţionează  după  pro­  al   Partidului   Comunist
   le,  timentală  (profile  grele  din   colectivele  muncitoreşti  din   simplă  şi  variantă  modu­  de  a  le  repara  operativ  şi   grame  speciale  ori  la  soli­  Român  —  temei  de  necon­
   Si  oţel  pentru  rulmenţi,  inox   secţiile  grupului  de  lami­  lară  —,  releu!  pentru,  con­  cit  mai  bine,  incit  să  se   citarea   beneficiarilor,   se
   ii­  şi  armătură  de  mină  ş.a.),                                                                                                      testat  al  viitorului  de  aur
   le                            noare  să  cinstească  măre­  trolul   rezistenţei   izolaţiilor   asigure  fluenţă  şi  eficienţă   execută   revizia,   reglarea,   al   poporului   nostru,   al
   i)  neîndeplinirea   producţiei   ţele  evenimente  ale  acestui   reţelelor electrice miniere  producţiei de cărbune.  repararea la faţa locului  ■prosperităţii patriei,
      fizice, chiar dacă e vorba  an jubiliar.
   1   2   3   4   5   6   7   8