Page 3 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 3
URI, 1 AUGUST 1984 Pag. 3
ÎS
(Urmare din pag. tj ÎN LEGUMICULTURA — gu, Ana Radu, Viorica
Do Un club care în ultima Clubul dispune chiar de o trecutul revoluţionar al lo ACTIVITATE Ardean, Aurica Vasiu, Juja
nat rjepioadă s-a impus în acti- sală a tehnicii, unde, lucru calităţii, clubul, în colabo NEÎNTRERUPTA Ardean şi altele. Un argu
na- inedit, sînt expuse piese rare cu biblioteca, au or SE UMPLU CĂMĂRILE
tţici ''..rtatea educaţională a ju ZOOTEHNIEI în acest an cooperativa ment al activităţii bune
deţului prin manifestări •recondiţionate, realizate la ganizat, inoeuiînd bogate ce se desfăşoară în ferma
nba specifice de certă calitate întreprinderile mecanică de valenţe educaţionale acţiu agricolă de producţie din
co- Pînă în prezent — cum Sîntandrei are culturi fru legumicolă a C.A.P. Sîn
este clubul ceferiştilor si- material rulant, „Marmu nilor, masa rotundă „Mo ne spunea Aronim Ocoş, tandrei este şi faptul că
im- merieni, care, în acelaşi ra". Depoul C.F.R., liceul mente din lupta clasei preşedintele unităţii, în moase de legume, ce pro se lucrează cu hărnicie la
Los timp, se dovedeşte gazdă industrial, dovadă a unei muncitoare pentru elibera mit recolte bogate. De
lor) baza furajeră a fermei altfel, unitatea a livrat recoltarea verzei şi a do
bună pentru toţi locuitorii susţinute preocupări pe rea socială şi naţională a zootehnice au fost depozi
co- oraşului. Din agenda sa de linia autodotării. Au fost ţării", seara literară „Pa tate 600 tone siloz, 250 tone pînă în prezent — cum ne vleceilor, produse din care
atrase numeroase cadre spunea Ana Mariu Udrescu, au fost livrate pînă în
Ilio- lucru reţin atenţia săptămî- tehnico-inginereşti care ia gini din lupta muncito fîn şi 170 tone paie de şefa de fermă — circa prezent 15G şi, respectiv,
na cultural-educativă „Cîn- rească în creaţia lui Eugen orz, ceea ce, în compara
ţioi. tecele Streiului", festivalul nivelul unităţilor economi Barbu". De un deosebit ţie cu aceeaşi perioadă a 400 tone de legume. în 12 tone. în perioada urmă
rcs- ce din care provin con interes s-a bucurat simpo aceste zile se desfăşoară toare trebuie începută pra
ă de romanţe şi umor, festi tribuie la ridicarea pregă anului trecut, constituie
niş- valul interjudeţean de in zionul „Nicolae Ceauşcscu cantităţi însemnate şi ga praşila a III-a la vinete. şila a III-a la culturile de
(co- tirii profesionale a perso — gînditor şi revoluţionar ranţii ferme că unitatea Printre cele mai harnice ardei şi roşii ceea ce pre
Ca- terpretare pentru soliştii nalului muncitor. De altfel. militant al lumii contem îşi va acoperi necesarul supune o puternică mobi
11
co- vocali de muzică populară, porane . de furaje pentru stabulaţia legumicultoare se numără: lizare a cooperatorilor.
Elena Busuioc, Dorica Nea-
expoziţiile lunare de artă Activitatea de creaţie şi următoare. Se lucrează
im- plastică, întîlnirile perio Aşezâmmtul
Los interpretare artistică devi în continuare la recolta
lor) dice cu creatorii de epi de cultură — ne. în cazul clubului din Si- rea, transportul şi depozi
gramă din cenaclul ,,George în întîmpinarea meria, un suport solid al tarea furajelor, în această
1
Călineseu (Bucureşti), cu actului educaţional prin
care s-a încheiat un ade măreţului jubileu particularităţile sale de campanie avînd un aport
deosebit cooperatorii Kelto-
vărat „contract spiritual" de la 23 August căldură şi emoţie,’ adueînd nik Ernes't, Ioan Dugaci,
de colaborare. Din poten la intîlnirea cu publicul, Toader But şi alţii, ca şi
ţialul artistic al clubului prin intermediul versului şi
ciio- în anul de învăţămînt care conducătorii mijloacelor de
!) La nu lipsesc formaţii artisti cântecului patriotic, crea transport Simion Jurca şi
:
irâ; ce binecunoscute — colec s-a încheiat. în cadrul uni ţiei picturale sau fotogra Traian Popa. Activitatea
aci a versităţii cultural-ştiinţifi-
rust tive dc teatru în mai multe ce au activat patru aseme fice, marile evenimente de recoltare, transport şi
esc, acte, în limba maghiară, ale istoriei poporului ro depozitare a furajelor este
îlo- nea cercuri tehnico-ştiinţi- mân. Aşa au apărut spec coordonată îndeaproape de
Rc- de păpuşi, brigada artis fice deschise în unităţile
irul tică, fanfara, corul, grupul tacolul tematic, recitalul Ioan Sîncrăian, şeful fermei
de economice reprezentative. itinerant de versuri în uni zootehnice, care ne spunea
as- de satiră şi umor, orches Evenimentul de la 23 Au că unitatea îşi va acoperi
stin trele de muzică populară, tăţile economice „Partid al
11
de de muzicuţe şi mai recent gust a fost evidenţiat în biruinţei noastre. , „40 de în întregime necesarul de
Din cursul aceleiaşi universităţi trepte de lumină". „Sub furaje pentru stabulatia Secerişul griului pe ogoarele C.A.P. Lăpuşnic.
Bu- cvartetul instrumental de eultural-ştiinţifice. sub ge 1984/1985.
lio- muzică cultă. în întrecerea flamura lui August". în
ori- nericul ,.Să ne cunoaştem cadrul clubului este des
Pu- cu instituţii similare din patria, trecutul de luptă,
chisă expoziţia de pictură
de judeţ. Clubul sindicatelor „Istorie şi contemporanei Măsuri operative pentru combaterea dăunătorilor
îlui realizările şi frumuseţile ei
fol- din Simeriu a ocupat în actuale . Periodic, au loc tate .
11
11
nul 198:1 un merituos
h/r; • .o’ III. întxlniri ale tinerilor cu Prin ceea ce. organizea in cu
6.05 membrii de partid cu sta ză clubul din Simeria, prin
6,20 Pornind de la această Pentru obţinerea unor răspundere, executîndu-se din vetrele atacate, folo
liş ; succintă fişă „biografică * giu din ilegalitate, colocvii ceea ce întreprinde ca
1
mi avem posibilitatea să ex de istorie pe tema : „P.C.R. element de noutate, se cantităţi sporite de furaje tratamente chimice sau me sind produsul Dibutox în
ni ; creează argumentul solid de calitate a existat, în canice. De asemenea, pen doză de 1,5—2 la sută
7.05 tindem radiografia în pro — iniţiatorul şi realizato utimii ani, o preocupare tru a obţine cantităţi spo (1 litru soluţie la mp).
din gramul de activitate al rul actului istoric -de la al sporirii contribuţiei ac
de 23 August 1944“. „Eroismul tului cultural-artistic la de seamă din partea spe rite de sămînţă de trifoi în combaterea dăunăto
; V.Aîituţiei care întîmpină cialiştilor şi conducerilor şi lucernă s-au făcut tra rilor care prejudiciază pro
ie ; cu rezultate certe marea armatei române pe frontul educaţia patriotică a oa unităţilor agricole în ve tamente pînă în prezent pe ducţia de sămînţă trebuie
im- menilor muncii, a. tuturor
Re- sărbătoare a poporului ro- luptei de eliberare naţio locuitorilor cetăţii ceferiş derea extinderii în cultură mai mult de 300 ha în făcute două tratamente.
io ; j mân de la 23 August şi nală, oglindit în literatura a suprafeţelor ocupate cu C.A.P., printre care amin Primul se execută la 7—10
?ri- 11 tilor. tim pe cele din Geoagiu, zile de la prima coasă, iar
sf ia Congresul al XlII-lea al română . Avînd în vedere trifoi şi lucerna. Creşterea
iră; partidului. specificul muncitoresc şi MINEL BODEA producţiei de trifoliene este Pricaz, Cristur, Hărău, al doilea la 8—1? zile după
cul- condiţionată însă ' dc apli Jeledinţi, Pui, Densuş, primul tratament sau la
•cs; — Subordonăm întreaga Bretea Mureşană, Sîrbi, apariţia bobocilor florali,
te ; activitate educaţională — carea tehnologiei complete,
'•al. ne relata tovarăşul Iosif •- *11 inclusiv a protejării de Roşeam şi altele. Sînt însă folosindu-se unul din pro
Mercea, directorul clubului atacul dăunătorilor. în şi multe unităţi în care dusele Pinetox 10 sau Meli-
— procesului de conştien acest sens, o atenţie deo nu s-a executat tratamentul pax 10 în cantitate de
ce se impunea după re
20 kg la ha, Melipax 65 în
tizare a oamenilor muncii, sebită trebuie acordată coltarea primei coase. cantitate de 3 litri la ha
participării lor active ia combaterii cuscutei, precum Cu privire la combate sau Sinoratox 35, în canti
la realizarea sarcinilor de pro şi a gărgăriţei şi viespei rea cuscutei, reamintim că tate de 1,5 litri la ha.
:i*a- ducţie în întîmpinarea celei florilor de trifoi, c.ît şi a
îA: ţînţarului galicol al florilor produsele chimice se asi Produsele şi aparatura se
ala de a 40-a aniversări a re gură gratuit, iar neluarea asigură prin centrele de
rn, voluţiei de eliberare so de lucerna, agenţi care măsurilor de combatere protecţia plantelor, iar teh
ră- dijmuiesc foarte mult pro
ra- cială şi naţională, antifas constituie contravenţie şi nicienii de la formaţii vor
3 E- cistă şi antiimperialistă. ducţia de fin şi de sămînţă. se sancţionează conform acorda asistenţa necesară.
nit într-o serie de unităti ca H.C.M. 2498/1969. Trata
Pa- acest sens, şi-a inten-
suicat activitatea cercul de I.A.S. Mintia, A.E.I. Chi- mentul focarelor se execută Dr. ing. M1HAI GUTĂ,
ifle creaţie tehnico-ştiinţifică mindia. C.A.P. Sîntandrei atît în culturile semincere, inspector şef
,u- şi altele, combaterea cus cît şi în culturile pentru ol Inspectoratului judeţean
ul- de la nivelul oraşului. cutei s-a efectuat eu multă de protecţia plantelor
înd fîn după cosirea plantelor
I) ;
are
rtl- Meciuri amicale (Urmare din pag. 1) a unor utilaje, instalaţii, e-
lui
'Jl- ale echipei ţii noastre : în ce' şase ani C o lo a n e chipa mente, aparatură spe
in- [■ a a ffl. Mureşul Explorări Deva cială de măsură şi control.
ur- de existenţă, volumul p : e- Revenind la forţa între
D ; în această săptămînă, scior de schimb a crescut prinderii, Ia coeziunea şi
ele divizionara B Mureşul „triunghiular" cu parti — de asemenea, în mai — Aşa este, accentua cu
•) ; ciparea echipelor COR- de cinci ori, iar numărul multe variante, adaptorul vădită mulţumire, dr. ing. tenacitatea colectivului, ni
eta Explorări Deva susţine produselor asimilate va li s-a spus că el are la bază
:u- alte două interesante me VINUL, POLI. TIMIŞOA în 1990 de peste 200, lată de comandă pentru insta Anton Bacu, directorul În
il ? ciuri amicale de verifi RA şi MUREŞUL DEVA. la ţi ile tel egrizu metrice, treprinderii, om sobru, tena un nucleu de valori —
m- Vor putea fi văzuţi in de 80 cit am asim ! 'ar pinii instalaţia automată pentru ce, care ştie perfect ros Gheorghe Tefeleş, „părinte"
u- care şi pregătire. în orezeni". vutcanizat benzile de cau turile unităţii. Meritul pen al compresoarelor, Hosch
\ra © Joi, de la orele 18, ternaţionalii Klein, Ga-
G: va întîlni pc DACIA O- bor şi Mateuţ, precum şi in halele mari ale sec ciuc folosite în transportul tru rezultatele bune din Ludovic - „medic" neîntre
la R A ŞTIE. ţiei de reparaţii şi prelu cărbunelui in subteran, alte scurta existenţă a întreprin cut al' locomotivelor de mi
şi noutăţile Politehnicii : crări la rece intîlnim un instalaţii şi dispozitive asi derii revine exclusiv oame nă, Mihai Gudas, „pionier"
rul e Sîmbătă, de la orele Mânu — portarul de Ia al stilpilor hidraulici, Matyaş
ul 17, va avea loc la stadio Rapid, Ilie Costel, Dumi- lost energetician la U. E, milate in ultima vreme.' nilor, care se întrec in hăr
iul 11 Paroşeni. După absolvirea „Avind în vedere importan nicie, Laolaltă cu minerii re Francisc, Vaşi le Voiculescu,
\ : nul „Cetate un atractiv trescu, Şulea ş.a. şcolii profesionale la Cra'o- ţa activităţii noastre şi ti zolvăm multe probleme Franciisc Lazăr, Danko Ste
ten
va, după activitatea de nereţea personalului mun stringente ale producţiei la n etc. — nucleu pe care
mina
ndeplinirea planului la export şi la termocentrala Paro citor, deviza Întregului co de cărbune, in abatajele s-au calat din mers şi
muncitor
la
Lupeni
in
atelierele
trainic sute de tineri, cu
lectiv este operativitate şi
noastre
sau
şeni, a urmat liceul seral din calitate", reliefa Matei Şi- minelor. elanul şi dorinţa lor de
(Urmare din pag. 1’ de numai cîteva pro Lupeni şi apoi „seralul" 16 clovan, şeful atelierului Da, tn ateliere, unde se afirmare.
cente, la secţiile profile Institutul de mine din Pe automatizări. realizează stilpi hidraulici I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani
tind legătura nemijlocită mijlocii şi sîrmă 2.
iru pe există între calitatea Înţelegînd faptul că şi troşani. Şi astfel, Petru Este plăcut să vezi intr-o de abataj, sisteme de dis este o puternică unitate a
iea Manea a ajuns inginer şi unitate economică ath de tribuţie, maşini de montat anilor construcţiei socia
va producţiei şi calitatea celor într-o uzină care obţine setul secţiei mai sus amin tinărâ, cu oameni atit de arcuri şi panouri in subte liste în România, li dau
le- care o produc, eficienţa mereu succese însemnate în tite. Vorbeşte cu plăcere tineri, (media de virstâ - ran, agregate hidraulice de
alt cursurilor de calificare şi producţie . este încă loc robusteţe şi strălucire cu
ih. despre cei 340 de oameni ni s-a spus - nu depă înaltă presiune, diferite dis fiecare zi oameni devotaţi,
or perfecţionare profesională pentru maţ bine, adunarea din secţie, despre munca şeşte 25 de ani), cită ordi pozitive de mică mecani oameni harnici, crescuţi,
18 organizate în primul semes oamenilor muncii de la lor în cete cinci ateliere,
n- tru al anului. uzina nr. 4 — laminoare, ne şi disciplină domnesc zare şi piese de schimb şi educaţi şi împliniţi în pe
at, despre realizările din lună pretutindeni, cită atenţie se se efectuează o gamă 'or rioada în care România are
Nu au fost omise din din C.S.II., a adoptat — cu în lună mai consistente. acordă lucrului, utilajelor gă de reparaţii şi veril/că 7 la cirmă pe bărbatul cel
1
ampla analiză făcută în completările făcute de „Baza activităţii este asi moderne din datare, p-odu- - de la complexele meca mai de seamă al neamu
rci participanţi ia dezbateri —
;e- cadrul adunării generale gurarea „S.D.V-isticii pen selor realizate. Cu toţii sînt nizate, combinele de abataj lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
a- nici tratarea cu maximă un program de măsuri tru toată gama de produse conştienţi de importanţa mi şi de înaintare şi pînă 'a Ceauşescu, pe care naţiu
în responsabilitate a minusu menite să ducă la o şi mai ce se execută in întreprin
u- siunii pe care o au - de a campresoare, locomotive de nea întreagă se pregăteşte
a- rilor ce se mai manifestă consistentă îmbunătăţire a dererelevă el şi ne araiă realiza piese de schhnb mină, motoc r e e'ectrice. să-l realeagă, la al XlII-lea
to încă în activitatea de pro rezultatelor muncii, la spo cutia de ramificaţii pentru diverse şi complexe pentru Dar şi in abataje, prin Congres, în funcţia su
li ducţie din secţiile uzinei : rirea producţiei do lami instalaţiile de semnalizare utilajele şi echipamentele cele şase formaţii „service",
la premă de secretar general
ii restanţe la producţia sor nate. Astfel înţeleg şi din subteran — in variantă din întreprinderile miniere, oare acţionează după pro al Partidului Comunist
le, timentală (profile grele din colectivele muncitoreşti din simplă şi variantă modu de a le repara operativ şi grame speciale ori la soli Român — temei de necon
Si oţel pentru rulmenţi, inox secţiile grupului de lami lară —, releu! pentru, con cit mai bine, incit să se citarea beneficiarilor, se
ii şi armătură de mină ş.a.), testat al viitorului de aur
le noare să cinstească măre trolul rezistenţei izolaţiilor asigure fluenţă şi eficienţă execută revizia, reglarea, al poporului nostru, al
i) neîndeplinirea producţiei ţele evenimente ale acestui reţelelor electrice miniere producţiei de cărbune. repararea la faţa locului ■prosperităţii patriei,
fizice, chiar dacă e vorba an jubiliar.