Page 31 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 31
t'cta l DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 31
ctitorii
(3 înanî*. SOCIALISMULUI s g ) L U P E N I — v e c h i o r a ş m i n e r e s c
15,00 Tele
13,05 RUri Ţara
a f l a t p e d r u m u l u n e i a m p l e d e z v o l t ă r i 15,40 La
15.20
1)51 o
y v 15,50 Emil
gern
10.20 imai
16,30 A 2!
piad
Los
Capitală a minerilor M I N A C E N T E N A R Ă 20.00 Tclc
19,50 1001
20.20 Actu
mie
— De cînd există „pe lume" iubit fiu al poporului nos Deşi împlineşte în 1984 complexele de susţinere de 30 000 tone forţă. A- 20,30 îinpl
Lupeniul, tovarăşe prim- Interviu cu tovarăşul tru, t o v a r ă ş u l Nicolae venerabila virstă de o sută devărate uzine subterane ! tive.
seoretair ? Ce au şe seu. Aceşti 19 ani sînt de ani - în urmă un un mecanizată, combinele de reţe
ION RESIGA, abataj, transportoarele blin Dar, măreţia minei cen voiul
— In documente localitatea prim-secretar al Comitetului cei mai fertili din istoria veac fiind precizate, docu tenară este dată, in primul duce
Azi,
apare pentru prima oară orăşenesc de partid, oraşului nostru. mentar, Începuturile de ex date, instalaţiile de de ga rind, de oamenii săi. Trei res
cu numele de „Valea Lupu primarul oraşului Lupeni — Pe scurt, ce exista în ploatare industrială a căr za re şi telegrizumetrice. mineri din abatajele Lupe- 21,05 Teme
lui", în anul 1770. Se crede, Lupeniul din 1944 ? Dar bunelui din acest perime S-a trecut acum la tele niuiui - Petre Constantin, prest
cum se afirmă şi intr-o mo crcum ? tru — întreprinderea minie Teodor Boncalo şi Co’nstan- al ţi
tclui
nografie aflată sub tipar, — Trei şcoli primare cu ră Lupeni se prezintă în viziunea cu circuit închis, tin Popa - au fost distinşi 21.20 Eroi
că „pionierii" au descins partea capitaliştilor care au cîte 4 clase, un gimnaziu, un anul 40 al libertăţii patriei cu înaltul titlu de Erou socia
aici din satul haţegam Valea jefuit, pur şi simplu, deo cinematograf, 35 de cîrciumi, ca o unitate tînără, plină al Muncii ,Socialiste, alţii, 22.00 mâne Telcj
Lupului. Existau, în 1818, potrivă, oamenii şi munţii 7 restaurante şi un depozit de vitalitate, modernă, mul de ordinul miilor, şi-au 22,10 A 23-
numai 173 locuitori. Un să de bogăţia lor milenară — de băuturi. Despre ce a.vem tiplu dezvoltată, Avind un învăţat profesia, s-au ma piade
tuc românesc pitit între cărbunele. Dacă munţii ştiu astăzi in oraşul Lupeni, trecut glorios, fixat pentru turizat politic la Lupeni — Los 1
munţi ! în anul 1850, cînd să sufere şi să tacă, minerii practic, nici nu putem face totdeauna in istoria mişcă o adevărată şcoală a mi
s-a născut Emioescu, numă nu numai că n-au tăcut comparaţii cu nivelul anului rilor muncitoreşti, a lupte neritului din România. In
rul locuitorilor ajunsese la dar, sub conducerea Partidu 1944. Este ca şi cum am
lui Comunist Român, şi-au lor revoluţionare conduse ultimii 15 ani, colectivul
846. Istoria localităţii se compara era informaticii cu
unit forţele devenind ei înşişi de Part/dui Comunist Ro L M. Lupeni a fost de 6
BUCURE
precipită începând cu anul un munte viu, puternic, şi epoca bronzului ! Totul s-a mân, mina Lupeni dispune ori iniţiatorul întrecerii so programul
1884, oînd se trece la ex conştient, capabil să-i stri construit in cei 40 de ani azi de cea mai bună do La ordine:
ploatarea industrială a căr vească pe împilatori, să-i ai libertăţii noastre, îndeo cialiste pe ţară, iar de 4 ari tură ; 7,1
Olimpiada
tare tehnică dintre toate a cucerit diploma şi drape
bunelui din perimetrul ora măture pentru totdeauna din sebi în „Epoca Ceauşescu". gust 1984.
unităţile de acest fel din elemente de automatizare lul de fruntaş pe ramură. resc, respo
şului Lupeni. istoria patriei. Nu mă mai — Ce vă propuneţi ? România. Peste 70 ta sută in transportul subteran... Cu cele 7 500 tone extrase glorioasei
Revista pr
— Deioi, a trecut un secol opresc la anul de purpură — In acest an jubiliar — rul melodi
din producţia minei (în Lista premierelor tehnice zilnic, în medie, din aba de ştiri ;
de cînd omul dlin Lupeni 1929, se ştie ce a fost... marcat şi de evenimentul
1984, aceasta se cifrează şi din alte domenii ar taje, harnicii mineri ai ascultătorii
s-a făcut miner. Cum a fost De atunci, oraşul Lupeni a centenarului minei Lupeni, tin de ştiri
la 2,3 milioane tone de putea continua. Există 12 Lupeniului '84 sînt hotârîţi via' 10,2S
acest veac ? devenit capitala istorică a cit şi în timpul ce vine, sîn 10,î artii
cărbune cocsificabil) este puţuri de extracţie legale să obţină in acest an mar
— Lung, chiar foarte lung minerilor din întreaga ţară. tem hotăcîţi să ne dezvoltăm Enri ! mc i
extrasă din abataje în care între ele prin 251 km de cat de trei sărbători scum.-. Buletin de
— dacă se poate spune aşa Inima lor ! O inimă care bote in continuare oraşul cu toa să ştiu ;
operaţiile sînt mecanizate galerii direcţionale şi trans pe lor - 23 August, Con ştir' • 12,05
despre un număr, la urma viu şi curat în ultimii 40 de te laturile vieţii sale, să răs eiţjţ) ' ]
total - de la tăiere şi versale. Fiecare abataj dis gresul al Xlll-lea al parti
urmei, fix de ani. In prima ani ai veacului despre care pundem cu fapte de presti
susţinere, pînă fa trans pune de o putere instalată dului şi centenarul propriu
sa parte, acest secol a fost povestim, dar, mai ales, în giu chemării partidului de a la Rac
port. Aici au fost intro de 825 kW energie elec - o producţie marfă de piue...- ’84;
marcat de o exploatare epoca de 19 ani de cînd extrage cit mai mult căr
duse pentru prima dată trică şi o putere hidraulică peste un miliard lei. club ; 16,1
cruntă a minerilor din sîntem conduşi de cel mai bune pentru Patrie. Ştiri ; 16,05
bertăţii no.
stindardul
tecc ; 16,40
volu| iei d
Trei medii 0 grandioasă construcţie K'vnfuiia dc
de mîine ;
Ştiri ; 17,6.3
Un coleg de breaslă ne-a în funcţiune în 1983. S-ar
Lingă aceste rînduri 17,45 Solişti
dorice
de
se află trei imagini din il§ii§! propus o problemă de putea spune, o construc Orele serii ;
logică. Să ne imaginăm,
viaţa oraşului Lupeni. ţie— etalon pentru ceea naţională n
Le-am aşezat aici, aşa adică, o clădire ou circa ce a însemnat „Epoca da ’84; 20,
cum sînt dispuse şi în 200 de etaje, aşa cum ar Ceauşescu" în domeniul * Scară cn
sugestia dv.
realitate. Iată, deasupra arăta ea pe faţa pământu dezvoltării mineritului. tr-o oră ;
se află cerul curat al lui — cu acoperişul situat Este una din cele mai mari * Ollmpiad
oraşului din 1984 şi mult deasupra fulgerelor, construcţii de acest fel /.uitatele
23,05 Biju
munţii cu acele binecu luminat, totuşi, diamantin din lume. Pe verticală mă 23,30—3,00 N'
noscute potecuţe spre de cristalele de gheaţă din soară 546 m, din oare 446
cabanele şi locurile de norii „Cirrus". Apoi, să* m (cu diametrul de 6 m)
agrement ale minerilor. ne gândim că două treimi se află de ]a nivelul solu
Apoi, urmează solul din această grandioasă lui în jos, spre diaman
de piatră în care au construcţie se află sub... tele negre. Capacitatea de A : S
prins rădăcini casele Bineînţeles, nu era un extracţie a gigantului : cele (Patrii
minerilor, blocurile noi transoceanic, cum am fi 5 000 tone de cărbune pe trie — seri
de locuinţe. S-a mutat, fost tentaţi să răspundem, zi ! Toate operaţiile — de I1UNEDOAH
(Mo c. sa
de-a binele a, aproape în nici vreun aisberg rătăci la dozarea încărcăturii, pre ’e
treg vechiul oraş, intr-un tor sau măcar o banchiză... funcţionarea benzilor trans 13) • _,işca
Lupeni nou ridicat pe Deşi banchiza, ca denumi portoare, a -eulbutorului Ic -ea H
„orizonturi solare" în re reală a unui element dublu, pînă la „bătăile" nt . (Arta
Zică ce vor
zona Bărbăterai. Au fost de susţinere, ridicat tem maşinii de extracţie — se Ecaterina T
construite 10 300 aparta porar la baza unui puţ de desfăşoară în regim au rea); Fără
(7 Noicmbri
mente, peste 90 la sută mină în curs de săpare, are tomat, cu „pilot automat" Să mori răi
;
din populaţia oraşului o legătură directă cu răs ea pe un transatlantic le dc viat.'
locuieşte in case noi, punsul cerut. Este vorba modern. Un singur- om, VULCAN: C
încă o.mie de aparta de „puţul principal • cu mecanicul maşinii de ex n uită (Luce
NEA : Boci
mente vor fi construite schip" de la întreprinde tracţie, supraveghează mer rul); ANIN'
în locul coloniei de pe rea minieră Lupeni, pus sul uriaşei instalaţii. spre victorii
str. Parîngului. Tot aici, (Muncitoresi
La .suprafaţă, sînt îm Secretul lui
zat);
BRAC
plântate şi alte unităţi Planeta Cărbunelui iubire — ser
economice ale oraşului roşie) ; OR
turi
1
la
(în afară de centenara Spuneţi-mi, voi, geografi pămînteni, (Patria);
mină Lupeni): între seriile 1-11
prinderea de fire artifi unde se află uriaşa stea ? OAGIU-BAI
ciale Vîscoza, Uzina de ză străbunii
cultură); HA
preparare a cărbunelui, Sub capitala ei, veche, Lupeni şi trei n
Fabrica de mătase şi, a zburat întreagă dragostea mea ! B R A Z I : Ho
diamantul r
la capătul unui drum Acolo e-o cumplită furtună Răzbunarea
lateral care se înfige roşul); 1LI
în munte, întreprinde de viaţă trudită sub piatră ! tău, Anca ()
rea minieră Bărbăteni. LART : Mi;
iul).
Acolo nici un geamăt nu sună.
Prin aceasta din ur
mă, am ajuns, de fapt, Acolo, seara, cîinii nu latră.
la cel de-al treilea me Bărbaţii viteji poartă cunună
diu „radiografiat" : sub
solul oraşului Lupeni. de sudoare pe fruntea sculptată, Timpul p
Parte a localităţii „lo Acolo e, foame grea de lună azi, I augie
cuită" permanent, cu va li 'tlstab
schimbul, de către cei şi sete de cer ca niciodată. ral ea,dă. C
mult noros.
mai viteji bărbaţi ai Acolo nimeni nu e Prometeu ! verse de pli
săi — minerii I Ce se descărcări e
mai poate spune despre Acolo nu-s fricoşi şi nu sînt zei — posibil grinc
„uzinele subterane" care în limba lor nu-i pronumele „El!" sufla slab i
rat, eu inie
sînt abatajele ? S-au de pină la
dus din ele, pe raftu acolo vorba „NOI" arc temei. predomin ind
rile muzeelor, vechile Spuneţi-mi, voi, geografi pămînteni, sud-est. Ten
nime vor l'i
unelte — lopata, târnă 14 şi 20 grad
copul, roaba, rîznuţa şi unde se află marea Planetă ? »mc intre 2
vechile ciocane de mină. Spre capitala ei, nouă, Lupeni izolat mai r
La munte,
Acestea din urmă au instabilă. Cc
mai rămas doar prin inima mi se face lunetă. cădea averse
peeeţile minereşti, ca un solite de des
ce, izolat
simbol al forţei şi deve Local, cânii
nirii lor continue, nu căzute vor d
mai şi numai prin Pagină realizată de MARIN NEGOIŢA Vint modera»
muncă. eări locale d
nă la 50 km
