Page 32 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 32
/INERI, 10 AUGUST 1984 Pag.
Poezia patriotică Analiză responsabilă, măsuri concrete pentru
în anii libertăţii patriei mai bunul mers al activităţii de producţie
uzicale (Urmare din pag. 1) surile legate de utilizarea conduce la serioase dere-
:ag de săr- la capacitate a maşinilor glări în organizarea locu
Gu aproape cinci ani în partidului, oamenilor şi crimi şi sînge în decursul prime, materialelor şi re din dotare, de organizare a rilor de muncă. Aspecte
urmă lua fiinţă în judeţ realizărilor anilor socia istoriei este azi în măsură
în lim^y lismului, creînd adevărate să ofere fericirea aştepta surselor energetice, înca locurilor de muncă şi dis vizînd mobilizarea exem
p.c.) . Cenaclul poeţilor populari drarea în consumurile nor ciplina de producţie. La plară a oamenilor muncii
n România „Mioriţa", organizat de bijuterii artistice pe care tă tuturor fiilor săi : „Ţara mate, tipizarea produselor rîndul lor, Ioan Groza şi pentru onorarea sarcinilor
(ie a Olim- Centrul de îndrumare a oameni de toate vîi-stele mea de dor, floare din gră
varâ (c.) le apreciază pentru bucuria dină / Mamă milenară, pa în conformitate cu pro Ioan Opîrlescu, şefii carie sporite la export, a redu
s — 1984. creaţiei populare şi a miş gramele de măsuri adop relor Moneasa şi, respec cerii stocurilor existente
i cării artistice de masă. produsă. Iată cît de sim trie lumină / Slova ta tate în acest scop ; recu tiv, Ruşchiţa, prin prezen în cariera Vaşcău an for
(P.c.) Era o modalitate de a plu şi totuşi cît de ales se-nalţă zi de zi mai sus /
\ în econo perarea şi reintroducerea tarea greutăţilor generate mat obiectul dezbaterilor
atrage la activitatea de este gîndul pe care Sîn- Floare preţuită în răsărit în circuitul productiv a de nerealizarea în condiţii la care au participat Ioan
mi perspec- creaţie literară, alături de ziana Moldovan. ţărancă, şi apus". Pentru Toan Albu, materialelor refolosibile. optime a transportului Băţâlan, şeful biroului des
ani de mă- membrii cenaclurilor de pe îl mărturiseşte la marele simbolul patriei rămîne
form&ri re- lingă casele de cultură şi jubileu al patriei : „Patrie, „briul tricolor". Cu toate că în perioada materiei prime, dar şi prin facere şi ing, Nicolae
sub con- analizată colectivul de oa căutările în direcţia solu Lupuţ, di rectorul Fabricii
irtidului. cluburile muncitoreşti, a frumoasă floare / La a ta Poetul popular s-a dove meni ai muncii de la ţionării rapide a acestor de prelucrare a marmurei
il Maramu- unor creatori mai aparte, aniversare / Muncitori şi dit întotdeauna sensibil la „Marmura" a obţinut re probleme au răspuns cri Vaşcău.
proveniţi, în primul rînd, muncitoare / Din fabrici, faptul cotidian, la rezulta
înaltului zultate remarcabile în ticilor formulate de mais Problemele abordate,
nternaţional din mediul rural, oameni de pe ogoare / îţi aducem tele obţinute, simte cu producţie, îndeplinind pla trul Traian Burci, referi căutările şi propunerile de
I preşedin- cu nimic mai prejos în rezultate / Mai mîndre şi maximă deschidere că în nul în proporţie de 104,58 tor la aprovizionarea cu
gînd şi simţire, ale căror mai bogate / Să-nflorească perioada de după Con soluţionare a greutăţilor
construcţiei la sută, la producţia netă, materie, primă a secţiilor semnalate în adunarea ge
î filmul ro- versuri dobîndeau, sub gresul al IX-lea al partidu 101,73 la sută la producţia de prelucrare. nerală dovedesc cu priso
pana frumos meşteşugită, ^ lui, ţara a dobindit suc
(p.c.) marfă, 102,26 la sută Ia Preocu papile şi rezulta sinţă gradul sporit de in
ţie a Olim- expresii de gingăşie şi sin Activitatea cese remarcabile. Chezăşia productivitatea muncii, tele bune obţinute în me teres al colectivului pen
vară (c.) ceritate. „Şi iau fiece realizării în continuare a 108,54 la sută la beneficii canizarea lucrărilor de ex
s — 1984. ouvînt / 11 descînt şi îl creatorilor populari unor astfel de împliniri o —, atît darea de seamă ploatare a blocurilor de tru soarta producţiei, pen
tru afirmarea „Marmurei"
frământ / Picur apă din constituie realegerea la cît mai ales dezbaterile travertin au fost prezen Simeria ca o întreprindere
sudoare/ Şi parfumul de- la cel de-al XIII-lea Congres, s-au constituit în momen tate de ing. Gheorghe Bo- în care îşi desfăşoară ae-
floare / Şi mai pun suflet a ta grădiriă / De belşug a t o v a r ă ş u l u i Nicolae te de analiză critică şi şorogan, şeful secţiei ca ■ tivitatea oameni pe'''căre
şi dor / Şi-l redau inimilor” şi roade plină". Ceauşescu, în funcţia de riere. în cuvîntul său.
(Milionor Moldovan). Trăind în clocotul mun secretar general al Partidu autocritică a minusurilor îi caracterizează responsa
: 6,00 Radio- care mai există încă în ing. Ludovic Cismaş, de la bilitatea, spiritul gospodă
neţii; 6,30 După cum mărturisea cii de pe ogoare sau din lui Comunist Român. „Din lotul de montaj, a subli
in agricul- poetul Ioan Meiţoiu, „Ce uzină, coborînd în mină ţara moţilor de piatră / activitatea de producţie, resc, hărnicia şi devota
diojurnal ★ naclul din Hunedoara este sau ureînd schelele şantie Pînă Ia Dunărea albastră / minusuri care nu au fost niat importanţa respectării mentul în muncă, pentru
7,30 23 Atl ocolite sau minimalizate, protocolarilor încheiate cu a înregistra noi succese
et muncito- al treilea din ţară ce des relor, poetul popular tră Mii de inimi s-au unit / dimpotrivă, cei înscrişi la beneficiarii» în contextul în întîmpinarea măreţelor
i, în cinstea făşoară o activitate susţi ieşte efortul oamenilor într-un cuget, într-un gînd/
îrsări ; 8,00 nută, de atragere a noi muncii de a-şi făuri un în suflet cu bucurie/ Cu cuvînt au prezentat cauzele în care „sarcinile urgen evenimente din acest an s
8,10 Curic- care le-au generat şi. ce te" (dar de multe ori ne Ziua eliberării patriei şi
),00 Buletin membri, şi care, fapt lău trai mai bun, o patrie dragoste şi mindrie/ La cuprinse în planificarea Congresul al XIII-lea al
Răspundem dabil, practică de mai mulţi frumoasă şi prosperă : cel de-al XIII-lea Con este mai important, au for
10,00 Bule- ani o modalitate de expre „Poporul te priveşte cu gres/ Din nou să fie mulat propuneri concrete execuţiilor de lucrări) pot partidului.
•5 Ştiinţa şi menite să ducă la înlătu
s fo’ «vie; sie proprie — Festivalul mindrie / Şi veşnic îţi u- • reales/ Comunistul devo
nim irii. poeţilor populari purtînd rează ţie / Să creşti mereu tat/ Om vrednic şi încer rarea neajunsurilor.
rsuri, *1,00 genericul „Din toată inima", ca brazii’nalţi / Ca Vlaicu cat / Suflet blând, minte- Subliniind că sarcinile înaltă eficienţă a planului la export
11,05 Vreau de plan sînt pe deplin rea
Buletin de reuşind să editeze, în ace să priveşti peste Carpaţi / nţeleaptă / Şi cu judecată (Urmare din pag. 1’
i - î n bli- laşi timp, o culegere de Să vezi cum bravul tău dreaptă / Să conducă mai lizabile. Bence Ianoş, şeful pentru export. începând
irjv >lo- poezie, să organizeze întâl popor/ îşi făureşte falnic departe / Ţara spre culmi secţiei prelucrare, s-a refe cu atelierul de creaţie,
11 Cv. Hâra rit la necesitatea creşterii tente. Iată de ce, în acest condus de ing. Emilia Nă-
Df 1 niri periodice cu publicul". viitor" (Aure! Alic — mi mai înalte".
îal < m- Fie că este vorba de ner). Sînt gînduri deschise, calităţii sculelor diamanta- an, la acţiunile de con forniţă, unde se remarcă
l Student Nicolae M. Isac (Zlaşti), Dezvoltarea patriei, apre sincere, de mare simţire te pentru tăierea marmu tractări ale întreprinderii prin hărnicie şi competen
uletin de de comerţ exterior „Ro- ţă tricotoarele Eugenia
l 40 al li- Sînzinna Moldovan (Băiţa). cierea sa în lume consti cu care poeţii populari rei şi livrarea lor la
16,25 Sub Maria Oprea (Zdrapţi), Ioan tuie pentru Ioana Preeup, hunedoreni întâmpină ma termenele stabilite, proble manexport" ne-am prezen Voinea, Maria Neag, cori
iţii — cîn- Bu.ştea şi Milionor Moldo- muncitoare la Combindtul rile evenimente ale acestui mă ce implică direct între tat cu colecţii mult mai fee tionera Ana Maria Cîm-
emelia re- prinderea de mecanică fină bogate faţă de anii ante
ugust 1944, vnn (Ilin) sau Aurel Alic siderurgic Hunedoara, un an — împlinirea a 40 de riori, cuprinzând 212 mo pari, continuînd cu monoic
Romă'’ oâ (Dăbîca), Ioana Preeup motiv de satisfacţie, de ani de lâ înfăptuirea re Bucureşti — ca unitate toareie din secţiile trico
Buletin de (Hunedoara), Ion Taurescu mindrie patriotică pentru voluţiei de eliberare so producătoare — dar, în a- dele noi. Mai mult ca taj — Vera Pătraşen, Mi-
ru patrie; că trăieşte într-o ţară în eelaşi timp. a scos în re oricînd, punem accentul
rmaţii fol- (Rîu de Mori), Toan Albu cială şi naţională, anti pe calitatea şi diversifica culina Mihalache, Maria
ite ; 18,00 (Simeria) şi alţii, cu toţii care munca este principa fascistă şi antiimperialis- lief şi neajunsurile exis Lada, Eicon ora Mărcuţ,
vi sta inter- ard la aceleaşi înalte tem lul izvor al bunăstării, tă şi Congresul al XTTI-lea tente în activitatea proprie rea gamei sortimentale. confecţii — Maria Fetriş,
t Olimpia- Emilia Neagu, secretar al
■dt o jur nai ; peraturi spirituale, aduc iar pământul românesc. al partidului. a colectivului pe care îl Emilia Sîrb, Florica Pavel,
ă ; * La un cald omagiu patriei şi . udat de atîtea ori cu la M1NEL BODEA conduce, respectiv minu comitetului de partid din Nicoleta Muntean, oame
10 O zi în- întreprindere, sublinia ; nii muncii din cadrul în
diojurnal ; — Analizele periodice,
23,00 Re- care au făcut obiectul treprinderii de tricotaje tip
11 Loto ; Eliberarea terenului deja 815 tone fin şi peste preluate, în cadrul relaţii lînă Hunedoara se stră
muzicale ; 500 tone grosiere. în aces lor de participare, de ia adunărilor generale de
p muzical. te zile, trei echipe de lu unităţile asociate şi al fi partid, ale consiliului oa duiesc să transpună în
(Urmare din pag. 1) loţii, vom trece cu mai crători şi şase mijloace de nului, existînd condiţii ca menilor muncii, ale orga viaţă preţioasele indicaţii
multă hotărîre la fin. transport, eu cîte două re unitatea să-şi acopere ne nizaţiilor de sindicat şi ale tovarăşului Nicolae
Saveta Lupu, şefa fermei La întrebarea noastră de morci fiecare, lucrează Li cesarul de furaje pentru U.T.C., dovedesc faptul eă Ceauşescu, secretarul gene
zootehnice. ce nu sînt mobilizate la transportul paielor de grîu stabulaţia 1984—1985. problematica onorării con ral al partidului, date ca
şi n. i- — Pînă în prezent, din transport şi mijloacele cu tractelor cu beneficiarii prilejul vizitei de lucru cu
entru oa- cele 360 ha fineţe de care tracţiune animală din sat, externi preocupă între care ne-a onorat în anul
1 (Arta) ; dispunem au fost cosite 1982, indicaţii care vizau
Tornilorii interlocutoarea ne-a spus gul colectiv de oameni
; • 'uri peste 200 ha, iar în baza că se va‘ apela şi la aceas ai muncii. Atenţia a- în mod expres sporirea
ci ala furajeră au fost depozitate tă soluţie. Ar fi bine dacă cordată acestei activităţi Volumului producţiei des
ăra> , r n- circa .90 tone fin. Coopera în această activitate s-ar este elocvent ilustrată şi tinate exportului. Materra-
:lă I
TROŞ .1: torii Irimie Cătănici, Pa- implica mai mult şi consi de . rezultatele „la zi" cu lizînd aceste indicaţii, co
(Parîng); vel Vasiu, Aurel Tichin, liul popular comunal, iar care rie prezentăm : reali muniştii, toţi cei ce mun
oiu (Uni- Gherase Uriţol, Ioan Popa şefa fermei zootehnice ar
vă rog zarea planului la export cim în această întreprin
LUPENI : şi alţii se evidenţiază la fi mai mult timp prezentă pe primele , şapte- luni în dere vom putea să rapor
n clragos» această lucrare. în unitate. proporţie de 102,3 la sută, tăm însemnate succese cu
Cultural) ; — Ano văzut'că în cîmp La ‘Cooperativa agricolă
lă ncobiş- ereîndu-se premisa devan care dorim să omagiem
i) ; lo- se află mari cantităţi de de producţie din Vaidei au sării livrărilor cu cîteva măreţele evenimente din
el (Mine- furaje ce aşteaptă să fie fost depozitate, pînă acum, âitni de zile. Un angaja acest an din viaţa partidu
: Drumul transportate. 80 tone fin, iar la C.A.P.
ieriile I-1I — Aşa este. Am cam ment fundamentat prin lui şi a patriei — 40 de
JRICANI : Pişchinţi 120 tone. ■aplicarea în practică a ani de la victoria revolu
us (Rcte- rămas în urmă cu. trans Rezultate bune înregis unor măsuri clare, concre ţiei de eliberare socială
[m posibila portul finului, mijloacele trează la depozitarea finu te, ce vizează obţinerea şi naţională, antifascistă
ir (Steaua
C : Aven- mecanice fiind ocupate cu lui Asociaţia economică in- C.A.P. Xăilăşlie. Se transportă din cîmp baloţii de paie, ritmică, la înalţi parametri şi antiimperialistă şi ' Con
Neagră adusul paielor de g-rîu. Du tercooperatistă din Vaidei. lucrare la care participă numeroşi cooperatori. cantitativi şi. mai ales gresul al XITT-lea a) parti
2 vals —■ pă ce vom transporta ba- Aici au fost depozitate
ira); GE- calitativi a producţiei dului.
aterizea- VV.V.W.WAVAV.VA'.VaV.VAV.W^VAW.VAViVAV.V.V.V.ViViW.W.V.iV.ViW i l i l t t r
Casa de
: Trei zile
(Dacia) ;
Carlos şi S Ă P T Ă M Î N A V I I T O A R E L A T E L E V I Z I U N E
IMERTA :
iilor (Mu
ie dragul DUMINICĂ, 12 AUGUST folcloric (color) o 21,45 La ,zi în 600 de Sub flamura lui August. Cîntecc şi ver 16.00 Emisiune în limba germană (părţi»!
a) ; GHE- secunde ® 21,55 Orizont tehnico-ştiinţilic
ii (Minc- suri patriotice © 20,35 Ctitorii cu care ne color) • 16,30 închiderea programului *
o 8,30 Pe urmele Iui August 23 • 9,00 o 22,20 Telejurnal (parţial color). mîndrim. Acasă la tractorul românesc • 20.00 Telejurnal (parţial color) «. 20,20
Almanahul familiei • 9,30 De strajă 21,05 Film artistic. „Cuibul iluziilor". 40 de ani de istorie nouă (color) e 20,35
Patriei o 10,00 Viaţa satului (parţial co MARŢI, 14 AUGUST Premieră tv. Producţie a studiourilor in Sclecţiuni din baletul „Chemarea" ile
lor) o 11,15 Muzica pentru toţi o 11,45 diene (color) e 22,20 Telejurnal (parţial Tiberiu Olali o 20,50 împliniri şi perspec
Lumea copiilor o 12,40 Telefilmotcca de o 15,00 Telex o 15,05 Cîntec de laudă color). tive. Azi, municipiul Bucureşti (I) ® 21,25
ghiozdan. „Pistruiatul". Episodul 12 (co în August ® 15,25 Ecran de vacanţă. De
1 pentru Temeiurile înaltului prestigiu internaţio
: Vi'>mea lor) o 13,00 Telex ® 13,05 Album dumi sene animate ® 15,35 Coordonate pakista JOI, 16 AUGUST nal al ţării, al preşedintelui ei © 2J.45
in ' ene- nical * Marea epopee revoluţionară. Do neze. Documentar a 15,50 Laureaţi ai Fes
a l'i mai cumentar de Aristide Buhoiu o 15,00 A tivalului naţional „Cîntarea României" © Eroi ai construcţiei socialiste in teatrnl
cădea a- ® 15,00 Telex o 15,05 Pentru sănăta
soţite de 23-a ediţie a Olimpiadei de vară. Los An- 16.00 Universul femeilor ® 16,30 închide tea întregului popor (III). • 15,20 Studioul românesc • 22,20 Telejurnal (parţial co
e. Izolat, g'eles, 1984 (color) o 18,30 Cintarea Româ rea programului • 20,00 Telejurnal (par tineretului o 16,20 Ecran de vacanţă. De lor).
lin tui va niei ® 19,00 Telejurnal (parţial jcplor) • ţial color) © 20,20 Actualitatea în econo
a mode sene animate ® 16,30 închiderea progra
lă locale 19,20 Tinereţea romantismului revoluţio mie • 20,35 Marea epopee revoluţionară. mului © 20,00 Telejurnal (parţial color) ® SlMBÂTA, 18 AUGUST
km/oră nar o 20,20 Film artistic. „A doua va 23_ August 1944 — puternic răsunet în 20,20 Socialismul în conştiinţa ţării. Cu
sud şi riantă" (color) o 21,50 Telejurnal (parţial inimile poporului român, larg ecou inter
irile mi- color) o 22,00 A 23-a ediţie a Olimpiadei poporul pentru popor • 20,40 Te cîntăm © 13,30 Telex © 13,35 La sfirşit de
nse între naţional • 20,55 Un cîntec pentru ţara frumoasă ţară ! Melodii populare • 21,00 săptămînă (parţial color) ® 16,45 Săptămâ
cele ma- de vară. Los Angeles, 1984 (color). mea. Muzică uşoară o 21,10 Teatru tv. Film serial pentru tineret. „Eroii nu au na politică © 17,00 închiderea programu
10 grade, „Proba — la ora 20" (color) • 22,15 Tele vîrstă" (color).-Episodul 1 • 21,50 Revista lui. • 19,00 Telejurnal (parţial color) •
LUNI, 13 AUGUST jurnal (parţial color).
ea va Ii literar-artistică tv. a 22,20 Telejurnal 19.20 împliniri şi perspective. Azi, mu
ros. Vor (parţial color). nicipiul Bucureşti (II) • 19,55 Cînteee âe
loaie Sn- o 10,30 A 23-a ediţie a Olimpiadei de MIERCURI, 15 AUGUST viaţă nouă (color) • 20,10 Tcleenciclope-
i electri- 'ară. Los Angeles, 1984 (color) e 20,00
grindină. VINERI, 17 AUGUST dia ® 20,40 Film. „Pe aici nu se trcee!“
de apă Telejurnal (parţial color) o 20,20 Actuali o 15,00 Telex o 15,05 Imagini indiene (color). Partea I • 21,30 De bucurie. Şla
15 1/mp. tatea în economie • 20,35 A patriei cinsti • 15,20 Muzică instrumentală • 15,30 E- • 15,00 Telex • 15,05 Călătorie în In
;ntenslli- re. August, arc peste timp românesc. Mu găre din... şlagăre în devenire (color) ©
i-est, ]>î- misiune în limba maghiară (parţial co donezia. Documentar • 15,20 Ecran de va 22.20 Telejurnal (parţial color) • 22,30 Din
zică şi versuri ® 20,55 învăţămînt — anul lor) o 16,30 închiderea pi-ogramului • canţă, Desene animate © 15,30 Ţara în albumul celor mai frumoase meto<#»s
40. Citadele universitare. • 21,15 Tezaur 20.00 Telejurnal (parţial color) • 20,20 prag de sărbătoare • 15,50 La volan • populare (color).