Page 35 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI m. 8 321
Pon. 2
23 August II ANUL 40 AL LBERTĂţH PATRIEI ■ 23 August
13.30 Tel
13.35 La
nu
14.35 sat
14.50 Im:
£a câmpeni de i&taui 15.00 A :
»)U a a O naţiune demnă, Ia cumpeni desăvârşind în AUGUST, intr-un 18.50 pia
1001
de istorii, sfârşit de vară, 19.00 Tel
18.20
tnv
desăvârşind, prin luptă, cununa o pagină de aur rămasă în memorii, Ins.
de victorii biOj
A şi-a rostuit prin voia poporului-erou cu trudă şi sudoare, cu dragoste zite
de ţară,
Nie
19,40 Tel
HUNEDORENE ce este nou, o naţiune demnă, la cumpeni de istorii. 20.10 o
un drum spre libertate, spre tot
tal
o patimă de glie, de vatră milenară, RAHELA BARCAN 20.20 (col
Filr
„Po
ura.
Cas Inti
„Zilele revistelor
in adincime, la nivelul con
21,15
Prin August (II) ştiinţelor individuale, acolo roii
neu
unde s-au produs mişcă literare din 22.00 Tel.
rile esenţiale, decisive pen 22.10 A ;
In urmă cu vreo doispre fruntea în faţa eroicilor tru desfăşurarea evenimen 1 piac
zece ani începusem să lu ei apărători. Să le aşter- telor înspre victoria finală. Transilvania '
crez la romanul Dreptul nem măcar numele aici, în Pentru asta însă, intuiţia
de a începe inspirat din semn de aducere aminte : psihologică nu era sufi Una dinthe cele mai izbu
evenimentele tumultoase şi Regimentul 13 Câlăraşi in cientă. Mai era nevoie şi tite manifestări vizînd in
tensionate din zilele de 23 frunte cu comandantul său, de documentare. Am citit ) tensificarea fenomenului
şi 24 August 1944. Atmo colonelul Ion Enescu, că astfel iu acest prilej a- literar hunedorean, orga -BUCUI
sfera acelui August, deşi pe zut el însuşi in acea dra proa.pe tot ce se scrisese \ nizată în cadrul Festivalu program.
atunci eram copil, mi-o a- despre eroicul August. Car I lui culturii şi educaţiei so La ordin
mintesc perfect de la Ti tea creştea treptat, o dată cialiste „Sarmis", rămine, tură ;
Olimpiad
mişoara : explozia de bu cu lectura şi, pe măsură l fără îndoială, aceea pur- gust 1984
curie, lumea ieşită în stra ce se contura imaginea ei tînd genericul „Zilele re rcsc, res;
dă, soeranfa de pace, ur viitoare, ştiută deocamdată, vistelor literare din Tran glorioase |
Revista
mate insă brusc de baiba- doar de mine, mi se con silvania". Acţiunea a fost ml melo
rele bombardamente hitle- matică încleştare. Străzi ale figura tot mai limpede iniţiată cu un dublu scop de ştiri;
riste, de groaza şi panica oraşului recunoscător poar ideea-pivot care avea să — pe de o parte, pentru zicale ;
Ştiri ; 10,
stirn/te de vestea că nemţi'' tă azi numele Iar. susţină Întregul edificiu ro a favoriza mai buna cu radio;
vor ocupa oraşul, trecînd Cînd porneam să scriu manesc: ideea unităţii na noaştere de către redacţii Ştiri ; n.
la violente represalii asu cartea, cunoşteam deci în ţionale. Din tot ce am le publicaţiilor literare a tr-im gh
letin
de
pra populaţiei civile. A mare atmosfera acelor zile parcurs - documente poli scrisului hunedorean, sti- cu ,( ural;
urmat un exod al timişore şi a încrîncenatufui Început tice, diplomatice, militare, l mulînd pătrunderea aces ra âclo
nilor, un refugiu intr-adevăr de toamnă care a urmat. corespondenţă, cărţi, ziare I tuia în coloanele lor, pe l; 15
10,U0 Bl
ca-n filme, cu căruţe şi Despre ceea ce s-a petre de epocă - o singură idee de altă parte, pentru a 16,05 Ent.
teleguţe, cu calabalic ab cut insă efectiv, ceas cu oferi prilejui oglindirii în U «iTîă:
surd şi inutili, cu copii miei ceas, in Bucureşti, nţJ le domina pe toate cele ţ presă a oamenilor şi rea şt Oiv,
ei; eef.ăţ
căraţi în braţe şi bătrini ştiam mai mult decit ştie lalte, vizibilă din orice lizărilor judeţului nostru. e V pri
care abia îşi Urau paşii oricine din şcoală, din lec unghi, ca flăcările de pe ,'istră
P„ „ulat'ă;
prin colbul Încins al drumu turi intimolătoare şi filme. comori : ideea că întregul * Săptăir
rilor nesfirşite de cimpie. Mi s-a relevat astfel încă neam românesc, cu tot ce „SARMIS '84“ nă şi
P<nă cînd am întîfnit tru o dată adevărul că o carte avea el mai bun, se soli România
pele care Înaintau, ale care se respectă, in cazul darizase in acele z.ile în- ţională;
20,00 Rad
noastre şi cele sovietice, şi de fată un roman, este tr-o singură voinţă şi aspi Arta plastică hunedoreană jeulturală
care ne-au luat sub pro un imoortant mijloc de cu raţie pentru redobîndirea „Zilele revistelor lite . W. ; 22
tecţia lor. In trena lor am noaştere intii de toate demnităţii naţionale. Des rare din Transilvania" au 22,20 Muz
Buletin d
revenit apoi in oraşul de pentru cel care o scrie coperisem astfel duhul care la confluenţa marilor debutat în acest an cu Non stop
vastat dar liber. Timişoara Aveam ambiţia să depă avea să anime viitoarea simpozionul „Istorie şi ac
n.-a mai putut fi reocupată şesc stratul de suprafaţă al carie. Puteam începe. evenimente tualitate în romanul româ
de armatele hitleriste şi simt evenimentelor, aspectul lor nesc contemporan" ce a
s Intens ancorată în acti bilârea fiinţei umane cu zentat comunicări scriitori
acum îndemnul să-mi plec spectacular, şi să pătrund RADU CIOBANU avut loc la Haţeg. Au pre
vitatea educaţională şi de: - alese virtuţi. * şi critici cunoscuţi — Mar
creaţie ce se desfăşoară . — în ce măsură speci eea Tomuş, redactor şef al DEVA :
•la nivelul., judeţului, Fi-, ficul judeţului nostru oferă revistei „Transilvania" Si cele (Pat
trie — sc
liăla Deva — Petroşani a surse de inspiraţie pentru biu, Daniel Drăgan, re HUNEDOl
CRONICA LITERARĂ Avram lancu, trăind încă, Uniunii Artiştilor Plastici artistul plastic ? dactor şef al revistei „As- (Modern,
preventiv»
intra in legendă. Fără a fi este prezentă cu eerţă_ spe — Lucrările de pictură, tra" Braşov. Vasile Sălăjan, 13); Lişa
abundente, arhaismele şi cificitate în peisajul spiri sculptură, grafică cre'ate redactor' şef al revistei toarcerea
Vasile Sălăjan : „Rodeo 44 regionalismele existente în tual naţional. Pentru -a de plastieien'it' hunedoreni „Tribuna" Sluj-Napoca, Ion neanu (Ai
carte refac convingător în oferi cititorilor o imagine evidenţiază cu .precădere Itu („Astru" Braşov), Va ZI" e ■ -v
Et na.
Deşi este scriitor tînâr, Materialul faptic şi idea conştiinţa cititorului spe veridică asupra muncii oamerfii şi faptele lor, în lentin Taşcu („Tribuna" rea); Fiu.
(7 Noieml
Vasile Sălăjan realizează tic al cărţii este structurat cificul epocii şi locurilor. desfăşurate, am solicitat făţişarea nouă a aşezări Cluj-Napoca). Săy
în romanul „Rodea" o pe zece capitole numero Descrierile din roman, un interviu graficianului şi lor, figurile legendare şi Tot la Haţeg s-a desfăşu te ■ oii
scriitură de o factură oare tate şi titrate (plus un In portretele personajelo sîn-t pictorului Iosif Matyas, locurile istorice, realizînd rat un cald dialog între VUL. ,.N:
r
cum insolită în peisajul dice de personaje, locuri realizate de scriitorul Va preşedintele filialei. astfel un arc fericit peste copii-soriitori-editori cu te f 'ă (Lu
bogat in experimente de şi întîmplări — componen sile Sălăjan în sintagme — Vă rugăm să contu timp şi spaţiu. în descope ma „Cartea copiilor, copii , : Bo
ANI
viziune artistică, structură tă mai rar întâlnită în li simple, încărcate însă de raţi câteva repere actuale rirea unui asemenea spe lor cartea", găzduit de Bi ru»); vieto
spre
şi limbaj al prozei româ teratura beletristică), ce o substanţială participare ale activităţii importantei cific, membrii filialei în blioteca orăşenească. Au (Muncitori
neşti din zilele noastre. amintesc de decupajele afectivă din partea auto instituţii de creaţie hune- treprind documentări indi fost prezenţi Viniciu Gafi- Secretul 1.
Prozatorul îşi concepe car regizorale, prin pronunţa rului. doreană pe care o con viduale sau colective, ta ţa, redactor şef al Editurii ,zat); BR/
tea renunţind la clasica ta lor vizualitate. Meritorie în romanul duceţi. bere de creaţie, organizate Ion Creangă şi scriitorul iubire — C s
roşie)
;
omniscienţă şl omniprezen Remarcabilă este în ro „Rodeo" este şi contopirea — Filiala Deva — Petro prin intermediu] Comitetu Gligor ITaşa. turi la*
(Patria);
ţă a scriitorului în cadrul manul „Rodeo" realizarea documentelor de epocă cu şani a U.A.P., înfiinţată lui judeţean de cultură şi In continuare, la Sarmi-
evenimentelor narate, pen detaliului în aprofundarea ficţiunea, într-un mod feri cu aproape trei decenii în educaţie socialistă şi U.A.P. zegetusa a avut loc un seriile I-J:
OAGIU-Bi
tru a încredinţa povestirea şi apropierea de cititor a cit care vorbeşte de la urmă, beneficiind de o în aceste zile, la Sarmize- recital literar dedicat ză străbui
întîmplărrlor, dezvăluirea sine despre talentul scrii bază materială în continuă getusa este deschisă cca gloriosului jubileu al po cultură); I
unor momente esenţiale de a XV-a ediţie a Gale şi trei x:
lor unor personaje ale ale substanţei scriiturii, fie torului. extindere, desfăşoară o porului român de la BRAZI ; I
romanului. in realizarea că este vorba de reflec Formal Io şcoala bunei susţinută activitate de riei de pictură-grafică eh 23 August. Au citit din diamantub
acestei modalităţi de scrie ţiile unor personaje, de literaturi scrise de talentaţi creaţie şi popularizare a caracter republican. creaţia lor Daniel Drăgan, Răzbunare ]
reşul);
— Cu ce clemente de
re Vasile Sălăjan desem dialoguri, fie de redarea şi entuziaşti studenţi în artei caracterizată prin noutate întîmpină Filiala Vasile Sălăjan, Negoiţă tău, Anca
nează ca naratori atît valoroasa revistă „Echi atitudine revoluţionară, de Irimie, Mircea Copil, Gli
personaje ilustre a părti unor interioare sau cadre nox", desăvîrşit la presti artist cetăţean a tuturor Deva—Petroşani a U.A.P. gor Haşa, Viniciu Gafiţa.
jubileul libertăţii patriei şi
nind momentului istoric din natură în care se în- gioasa revistă „Tribuna", al membrilor ei. Pe lingă Congresul al XlII-lea al întâlnirea s-a dovedit un
abordat — permanenţa lui tîmplă ceva. cărei redactor şef este, elaborarea de lucrări veri partidului ? minunat prilej de apropie
Avram lancu în fruntea O reuşită a artei lucră scriitorul Vasile Sălăjan se dice, oferite publicului iu — Istoricele evenimente re a iubitorilor de litera
tură de creaţia autentică.
luptei pentru dreptate so rii o constituie şi limbajul înscrie cu romanul „Rodeo" bitor de frumos prin in ale anului scumpe nouă Prima zi s-a încheiat la Timpul
cială şi naţională a mo în caire este alcătuit dis în rîndul prozatarilo-r tran termediul expoziţiilor per- tuturor au devenit o imen Densuş, unde s-a desfăşu azi, 11 aug
ţilor — cit şi oameni de cursul romanesc. Un limbaj silvăneni de certă valoare. ■sonale sau de grup, filiala să sursă de inspiraţie. Lu rat simpozionul „Familia va li calj
instabilă, a
rînd, reprezentînd opinia Specific zonei Munţilor A- desfăşoară manifestări edu crările elaborate se vor Densuşianu în cultura ro temporar
cădea ave
maselor largi. puseni în vremea cînd PETRIŞOR CIOROBEA caţionale complexe : dezba reuni în cadrul a două mânească". Au vorbit: Mir soţite de.
teri şi întîlniri cu oame expoziţii de amploare ce cea Tomuş, Valentin Taş trice şi iz
nii muncii, vizite de docu vor fi deschise la Casa de cu, Ion Itu, Stelian Vasi- Izolat, cai
CRONICA FILMULUI unor personaje reprezentative mentare în unităţile eco cultură din Deva şi Clubul lesou, Maria Basarab, Ioa- in 24 de
15 1' ,{mp.
şi veridice, plasîndu-i în si nomice, la locurile istori muncitoresc din Lupeni. chim Lazăr. Loc cu adinei mi. Vat, i
vi tuaţii care relevă disponibi ce. Membrii ei îndrumă Cu prilejul vernisajelor, rezonanţe culturale — de temporare!
lităţile şi limitele lor umane. cercurile artiştilor ama 60 km/n d
S t r ă i n u l s-a Jocul bucurat actorilor, alese remarcabil, tori în cadrul Festivalu vor fi dezbătute cu publi unde s-au ridicat Aron, peraturile
de
apre
cieri şi distincţii. Debutantul cul cele mai de seamă Nicolae şi Ovid Densuşia- cuprinse îi
de, iar ce
In seria peliculelor-frescă, 194-1 şi drumurile lor prin ştefan Iordache, interiorizîn- lui naţional „Cîntarea Ro creaţii ale plastieienilor nu — Densuşul a trăit 25 şi 30 d.
clin „Ciclul Eliberării", deschi viaţă se vor despărţi irevocabil, du-şi recitativul, pune în lu mâniei". Documentele de noştri, inspirate din viaţa emoţia unor profunde a-
să cu Valurile Dunării, con aşa cum se va intîmpla şi cu mină întreaga frumuseţe a partid, cuvântările secre oamenilor şi peisajul in duceri aminte şi o înălţă Pentru i
tinuată cu Procesul alb, Se lumile din care provin. personajului (Andrei) şi jocul dustrial robust al Hune zile : Vren
rata şi serialul Tv. Un august Ambiţios ca tematică şi mo său este răsplătit cu un pre tarului genera], tovarăşul toare mîndrie pentru vatra neral inst;
în flăcări, Străinul izbuteşte dalitate de transpunere, Străi miu la Karlovy-Vary (1964). Nicolae Ceau.şescu, ne sânt doarei. Tot în acest an, care a dat atâţia oameni variabil. \
performanţa de a fi, prin nul este filmul procesului pră Irina Petrescu, fascinantă prin călăuză sigură în tot ceea plastica hunedoreană a de seamă. locale, C3
structura-i simfonică, un valo buşirii sistemului de valori al puterea emotivă şi registrul ce întreprindem pentru ca fost oaspetele Căminului caracter d
ros document de epopă rea claselor revolute, deteriorării modern al jocului, prin căldu Ziua a doua a manifes te de des.
lizat cu conştiinciozitate, un lente a unui univers aflat ra inteligenţei investite în fiecare lucrare să oglin artei din Bucureşti, de fapt tării a programat Ia Geoa- şi izolat d
autentic film de climat. deja în derivă. în mijlocul că rolul Soniei, reuşeşte un per dească în mai mare mă a treia expoziţie în Capi giu Întâlnirea care a adus tul va sui
Străinul poate fi ..citit" şi ca ruia un suflet curat nu se sonaj de excepţie, premiat sură realizările anilor so tală, deosebit de apreciată intensificai
o poveste de dragoste în care poate simţi decît străin (An la Mamaia (1964). în prim-plan figura de porare de
incompatibilitatea de aspiraţii drei) dar şi al afirmării unei cialismului pe pământul de specialişti şi public, iluminist a lui Ion Budai-
Străinul, film distins eu n ord-vest.
şi sisteme de valori, prejude conştiinţe de tip nou care se hunedorean, să fie pătrun vădind locul de frunte pe Deleanu, născut în Cigmău, uşoai’ă sci
Premiul special la Mamaia
căţile fac să eşueze o iubire cristalizează în contact cu idei vor fi cui:
(1964), rămine un moment de să de umanism revoluţio care îl ocupă în peisajul autorul primei epopei din
şi o prietenie la fel de posi le partidului comunist.
referinţă in cinematografia 18 gradă, i
bil frumoase. Andrei. Sonia Scenarist de mare calibru, românească. nar şi care, prin mesajul plastic al ţării. literatura română — „Ţi- tre 23 şi 21
şi Lucian. protagoniştii. îşi Titus Popovici, respeclînd re şi valoarea artistică intrin ganiada" şi al poemului teorolog d
consumă destinele sub impac gulile genului, îşi investeşte Pronceneo)
tul evenimentelor din August eroii cu toate căitele necesare VERONICA PALADE secă să contribuie la ânno- MINEL BODEA „Trei viteji".