Page 35 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 35

DRUMUL SOCIALISMULUI m. 8 321
            Pon. 2


           23 August II ANUL 40 AL LBERTĂţH PATRIEI ■ 23 August



                                                                                                                                                                           13.30 Tel
                                                                                                                                                                           13.35   La
                                                                                                                                                                               nu
                                                                                                                                                                           14.35   sat
                                                                                                                                                                           14.50   Im:
                                                                                                                      £a câmpeni     de i&taui                             15.00   A :
              »)U                                       a a                                    O naţiune demnă, Ia cumpeni          desăvârşind în AUGUST, intr-un         18.50   pia
                                                                                                                                                                               1001
                                                                                                                        de istorii,                      sfârşit de vară,   19.00   Tel
                                                                                                                                                                           18.20
                                                                                                                                                                               tnv
                                                                                               desăvârşind, prin luptă, cununa      o pagină de aur rămasă în memorii,         Ins.
                                                                                                                       de victorii                                             biOj
            A                                                                                  şi-a rostuit prin voia poporului-erou   cu trudă şi sudoare, cu dragoste         zite
                                                                                                                                                              de ţară,
                                                                                                                                                                                Nie
                                                                                                                                                                             19,40 Tel
                                                     HUNEDORENE                                                      ce este nou,  o naţiune demnă, la cumpeni de istorii.  20.10  o
                                                                                               un drum spre libertate, spre tot
                                                                                                                                                                               tal
                                                                                               o patimă de glie, de vatră milenară,                RAHELA BARCAN           20.20   (col
                                                                                                                                                                                Filr
                                                                                                                                                                               „Po
                                                                                                                                                                               ura.
                                                                                                                                                                               Cas Inti
                                                                                                                                                    „Zilele revistelor
                                                                in  adincime,  la  nivelul  con­
                                                                                                                                                                           21,15
                    Prin August (II)                            ştiinţelor   individuale,   acolo                                                                              roii
                                                                                                                                                                               neu
                                                                unde  s-au  produs  mişcă­                                                             literare din        22.00   Tel.
                                                                rile  esenţiale,  decisive  pen­                                                                           22.10   A ;
               In  urmă  cu  vreo  doispre­  fruntea   în   faţa   eroicilor   tru  desfăşurarea  evenimen­                                                        1           piac
             zece  ani  începusem  să  lu­  ei  apărători.  Să  le  aşter-   telor  înspre  victoria  finală.                                         Transilvania '
             crez  la  romanul  Dreptul   nem  măcar  numele  aici,  în   Pentru   asta   însă,   intuiţia
             de  a  începe  inspirat  din   semn  de  aducere  aminte  :   psihologică   nu   era   sufi­                                          Una dinthe cele mai izbu­
             evenimentele  tumultoase  şi   Regimentul 13 Câlăraşi in  cientă.  Mai  era  nevoie  şi                                             tite  manifestări  vizînd  in­
              tensionate  din  zilele  de  23   frunte  cu  comandantul  său,   de  documentare.  Am  citit   )                                  tensificarea   fenomenului
             şi  24  August  1944.  Atmo­  colonelul Ion Enescu, că­  astfel   iu   acest   prilej   a-                                          literar  hunedorean,  orga­  -BUCUI
              sfera  acelui  August,  deşi  pe   zut el însuşi in acea dra­  proa.pe  tot  ce  se  scrisese   \                                  nizată  în  cadrul  Festivalu­  program.
             atunci  eram  copil,  mi-o  a-                     despre  eroicul  August.  Car­ I                                                 lui  culturii  şi  educaţiei  so­  La   ordin
              mintesc  perfect  de  la  Ti­                     tea  creştea  treptat,  o  dată                                                  cialiste  „Sarmis",  rămine,   tură   ;
                                                                                                                                                                           Olimpiad
             mişoara  :  explozia  de  bu­                      cu  lectura  şi,  pe  măsură   l                                                 fără  îndoială,  aceea  pur-   gust   1984
             curie,  lumea  ieşită  în  stra­                   ce  se  contura  imaginea  ei                                                    tînd  genericul  „Zilele  re­  rcsc,   res;
             dă,  soeranfa  de  pace,  ur­                      viitoare,  ştiută  deocamdată,                                                   vistelor  literare  din  Tran­  glorioase   |
                                                                                                                                                                           Revista
              mate  insă  brusc  de  baiba-                    doar  de  mine,  mi  se  con­                                                     silvania".  Acţiunea  a  fost   ml   melo
              rele  bombardamente  hitle-   matică  încleştare.  Străzi  ale   figura   tot   mai   limpede                                      iniţiată  cu  un  dublu  scop   de   ştiri;
              riste,  de  groaza  şi  panica   oraşului  recunoscător  poar­  ideea-pivot  care  avea  să                                        —  pe  de  o  parte,  pentru   zicale ;
                                                                                                                                                                           Ştiri ; 10,
              stirn/te  de  vestea  că  nemţi''   tă azi numele Iar.  susţină  Întregul  edificiu  ro­                                           a  favoriza  mai  buna  cu­  radio;
              vor  ocupa  oraşul,  trecînd   Cînd  porneam  să  scriu   manesc:  ideea  unităţii  na­                                            noaştere  de  către  redacţii­  Ştiri  ;  n.
              la  violente  represalii  asu­  cartea,  cunoşteam  deci  în   ţionale.   Din   tot   ce   am                                      le  publicaţiilor  literare  a   tr-im  gh
                                                                                                                                                                           letin
                                                                                                                                                                                de
              pra   populaţiei   civile.   A   mare  atmosfera  acelor  zile   parcurs  -  documente  poli­                                      scrisului  hunedorean,  sti-   cu ,( ural;
              urmat  un  exod  al  timişore­  şi  a  încrîncenatufui  Început   tice,   diplomatice,   militare,   l                             mulînd  pătrunderea  aces­  ra   âclo
              nilor,  un  refugiu  intr-adevăr   de  toamnă  care  a  urmat.   corespondenţă,  cărţi,  ziare   I                                 tuia  în  coloanele  lor,  pe   l;   15
                                                                                                                                                                           10,U0 Bl
              ca-n  filme,  cu  căruţe  şi   Despre  ceea  ce  s-a  petre­  de  epocă  -  o  singură  idee                                       de  altă  parte,  pentru  a   16,05 Ent.
              teleguţe,  cu  calabalic  ab­  cut  insă  efectiv,  ceas  cu                                                                       oferi  prilejui  oglindirii  în   U «iTîă:
              surd  şi  inutili,  cu  copii  miei   ceas,   in   Bucureşti,   nţJ   le  domina  pe  toate  cele­  ţ                              presă  a  oamenilor  şi  rea­  şt  Oiv,
                                                                                                                                                                           ei;  eef.ăţ
              căraţi  în  braţe  şi  bătrini   ştiam  mai  mult  decit  ştie   lalte,   vizibilă   din   orice                                   lizărilor judeţului nostru.  e    V   pri
              care   abia   îşi   Urau   paşii   oricine  din  şcoală,  din  lec­  unghi,  ca  flăcările  de  pe                                                               ,'istră
                                                                                                                                                                            P„ „ulat'ă;
              prin  colbul  Încins  al  drumu­  turi  intimolătoare  şi  filme.   comori  :  ideea  că  întregul                                                           *  Săptăir
              rilor   nesfirşite   de   cimpie.   Mi  s-a  relevat  astfel  încă   neam  românesc,  cu  tot  ce                                       „SARMIS '84“         nă   şi
              P<nă  cînd  am  întîfnit  tru­  o  dată  adevărul  că  o  carte   avea  el  mai  bun,  se  soli­                                                              România
              pele   care   Înaintau,   ale   care  se  respectă,  in  cazul   darizase  in  acele  z.ile  în-                                                             ţională;
                                                                                                                                                                           20,00 Rad
              noastre  şi  cele  sovietice,  şi   de   fată   un   roman,   este   tr-o  singură  voinţă  şi  aspi­  Arta plastică hunedoreană                             jeulturală
              care  ne-au  luat  sub  pro­  un  imoortant  mijloc  de  cu­  raţie   pentru   redobîndirea                                          „Zilele   revistelor   lite­  . W. ;  22
              tecţia  lor.  In  trena  lor  am   noaştere   intii   de   toate   demnităţii   naţionale.   Des­                                  rare  din  Transilvania"  au   22,20   Muz
                                                                                                                                                                            Buletin  d
              revenit  apoi  in  oraşul  de­  pentru  cel  care  o  scrie   coperisem  astfel  duhul  care   la confluenţa marilor               debutat  în  acest  an  cu   Non stop
              vastat  dar  liber.  Timişoara   Aveam  ambiţia  să  depă­  avea   să   anime   viitoarea                                          simpozionul  „Istorie  şi  ac­
              n.-a  mai  putut  fi  reocupată   şesc  stratul  de  suprafaţă  al   carie. Puteam începe.    evenimente                           tualitate  în  romanul  româ­
              de  armatele  hitleriste  şi  simt   evenimentelor,  aspectul  lor                                                                 nesc  contemporan"  ce  a
                                                                                        s    Intens  ancorată  în  acti­  bilârea fiinţei umane cu   zentat  comunicări  scriitori
              acum îndemnul să-mi plec  spectacular, şi să pătrund    RADU CIOBANU                                                               avut  loc  la  Haţeg.  Au  pre­
                                                                                           vitatea  educaţională  şi  de:  - alese virtuţi. *    şi  critici  cunoscuţi  —  Mar­
                                                                                           creaţie  ce  se  desfăşoară   . — în ce măsură speci­  eea  Tomuş,  redactor  şef  al   DEVA :
                                                                                           •la  nivelul.,  judeţului,  Fi-,  ficul judeţului nostru oferă   revistei  „Transilvania"  Si­  cele (Pat
                                                                                                                                                                            trie — sc
                                                                                           liăla  Deva  —  Petroşani  a   surse de inspiraţie pentru   biu,  Daniel  Drăgan,  re­  HUNEDOl
             CRONICA LITERARĂ                                   Avram lancu, trăind încă,   Uniunii  Artiştilor  Plastici   artistul plastic ?   dactor  şef  al  revistei  „As-   (Modern,
                                                                                                                                                                            preventiv»
                                                                intra in legendă. Fără a fi   este prezentă cu eerţă_ spe­  —  Lucrările  de  pictură,   tra"  Braşov.  Vasile  Sălăjan,   13); Lişa
                                                                abundente, arhaismele şi    cificitate  în  peisajul  spiri­  sculptură,   grafică   cre'ate   redactor'   şef   al   revistei   toarcerea
                  Vasile Sălăjan :     „Rodeo       44          regionalismele existente în   tual  naţional.  Pentru  -a   de  plastieien'it'  hunedoreni   „Tribuna"  Sluj-Napoca,  Ion   neanu (Ai
                                                                carte refac convingător în   oferi  cititorilor  o  imagine   evidenţiază  cu  .precădere   Itu  („Astru"  Braşov),  Va­  ZI" e ■ -v
                                                                                                                                                                           Et na.
               Deşi este scriitor tînâr,   Materialul faptic şi idea­ conştiinţa cititorului spe­  veridică   asupra   muncii   oamerfii  şi  faptele  lor,  în­  lentin   Taşcu   („Tribuna"   rea); Fiu.
                                                                                                                                                                            (7 Noieml
             Vasile Sălăjan realizează   tic al cărţii este structurat  cificul epocii şi locurilor.  desfăşurate,   am   solicitat   făţişarea  nouă  a  aşezări­  Cluj-Napoca).  Săy
             în  romanul  „Rodea"  o   pe zece capitole numero­   Descrierile din roman,   un  interviu  graficianului  şi   lor,  figurile  legendare  şi   Tot  la  Haţeg s-a  desfăşu­  te   ■   oii
             scriitură de o factură oare­ tate şi titrate (plus un In­ portretele personajelo  sîn-t  pictorului   Iosif   Matyas,   locurile  istorice,  realizînd   rat  un  cald  dialog  între   VUL.   ,.N:
                                                                                    r
             cum insolită în peisajul   dice de personaje, locuri   realizate de scriitorul Va­  preşedintele filialei.  astfel  un  arc  fericit  peste   copii-soriitori-editori  cu  te­  f    'ă   (Lu
             bogat in experimente de   şi întîmplări — componen­ sile Sălăjan în sintagme    —  Vă rugăm să contu­    timp  şi  spaţiu.  în  descope­  ma  „Cartea  copiilor,  copii­  ,   :   Bo
                                                                                                                                                                                 ANI
             viziune artistică, structură tă mai rar întâlnită în li­  simple, încărcate însă de   raţi câteva repere actuale   rirea  unui  asemenea  spe­  lor  cartea",  găzduit  de  Bi­  ru»);   vieto
                                                                                                                                                                           spre
             şi limbaj al prozei româ­  teratura beletristică), ce   o substanţială participare   ale  activităţii  importantei   cific,  membrii  filialei  în­  blioteca   orăşenească.   Au   (Muncitori
             neşti  din  zilele  noastre.   amintesc  de  decupajele   afectivă din partea auto­  instituţii de creaţie hune-   treprind  documentări  indi­  fost  prezenţi  Viniciu  Gafi-   Secretul   1.
             Prozatorul îşi concepe car­  regizorale, prin pronunţa­ rului.                doreană  pe  care  o  con­  viduale  sau  colective,  ta­  ţa,  redactor  şef  al  Editurii   ,zat);   BR/
             tea renunţind la clasica   ta lor vizualitate.       Meritorie  în  romanul   duceţi.                    bere  de  creaţie,  organizate   Ion  Creangă  şi  scriitorul   iubire   —   C  s
                                                                                                                                                                           roşie)
                                                                                                                                                                                ;
             omniscienţă şl omniprezen­  Remarcabilă este în ro­  „Rodeo" este şi contopirea   —  Filiala  Deva  —  Petro­  prin  intermediu]  Comitetu­  Gligor ITaşa.    turi   la*
                                                                                                                                                                            (Patria);
             ţă a scriitorului în cadrul  manul „Rodeo" realizarea   documentelor de epocă cu   şani  a  U.A.P.,  înfiinţată   lui  judeţean  de  cultură  şi   In  continuare,  la  Sarmi-
             evenimentelor narate, pen­ detaliului în aprofundarea  ficţiunea, într-un mod feri­  cu  aproape  trei  decenii  în   educaţie  socialistă  şi  U.A.P.   zegetusa  a  avut  loc  un   seriile   I-J:
                                                                                                                                                                           OAGIU-Bi
             tru a încredinţa povestirea  şi apropierea de cititor a   cit  care  vorbeşte  de  la   urmă,   beneficiind   de   o   în  aceste  zile,  la  Sarmize-   recital   literar   dedicat   ză   străbui
             întîmplărrlor, dezvăluirea                         sine despre talentul scrii­  bază  materială  în  continuă   getusa  este  deschisă  cca   gloriosului  jubileu  al  po­  cultură);   I
                                      unor momente esenţiale                                                          de  a  XV-a  ediţie  a  Gale­                        şi   trei   x:
             lor  unor  personaje  ale   ale substanţei scriiturii, fie  torului.          extindere,   desfăşoară   o                           porului   român   de   la   BRAZI   ;   I
             romanului. in realizarea   că este  vorba de  reflec­  Formal Io şcoala bunei   susţinută   activitate   de   riei  de  pictură-grafică  eh   23  August.  Au  citit  din   diamantub
             acestei modalităţi de scrie­  ţiile  unor  personaje,  de   literaturi scrise de talentaţi  creaţie  şi  popularizare  a   caracter republican.  creaţia  lor  Daniel  Drăgan,   Răzbunare   ]
                                                                                                                                                                           reşul);
                                                                                                                        —  Cu  ce  clemente  de
             re Vasile Sălăjan desem­  dialoguri, fie de redarea   şi entuziaşti studenţi în   artei   caracterizată   prin   noutate  întîmpină  Filiala   Vasile   Sălăjan,   Negoiţă   tău, Anca
             nează  ca  naratori  atît                          valoroasa revistă „Echi­   atitudine  revoluţionară,  de                         Irimie,  Mircea  Copil,  Gli­
             personaje ilustre a părti­  unor interioare sau cadre   nox", desăvîrşit la presti­  artist  cetăţean  a  tuturor   Deva—Petroşani  a  U.A.P.   gor Haşa, Viniciu Gafiţa.
                                                                                                                      jubileul libertăţii patriei şi
             nind momentului istoric   din natură în care se în-   gioasa revistă „Tribuna", al   membrilor   ei.   Pe   lingă   Congresul  al  XlII-lea  al   întâlnirea  s-a  dovedit  un
             abordat — permanenţa lui   tîmplă ceva.            cărei  redactor  şef  este,   elaborarea  de  lucrări  veri­  partidului ?       minunat  prilej  de  apropie­
             Avram  lancu  în  fruntea   O reuşită a artei lucră­  scriitorul Vasile Sălăjan se   dice,  oferite  publicului  iu­  —  Istoricele  evenimente   re  a  iubitorilor  de  litera­
                                                                                                                                                 tură de creaţia autentică.
             luptei pentru dreptate so­  rii o constituie şi limbajul   înscrie cu romanul „Rodeo"   bitor  de  frumos  prin  in­  ale  anului  scumpe  nouă   Prima  zi  s-a  încheiat  la   Timpul
             cială şi naţională a mo­  în caire este alcătuit dis­  în rîndul prozatarilo-r tran­  termediul  expoziţiilor  per-   tuturor  au  devenit  o  imen­  Densuş,  unde  s-a  desfăşu­  azi, 11 aug
             ţilor  —  cit  şi  oameni  de   cursul romanesc. Un limbaj  silvăneni de certă valoare.  ■sonale  sau  de  grup,  filiala   să  sursă  de  inspiraţie.  Lu­  rat   simpozionul   „Familia   va li calj
                                                                                                                                                                           instabilă, a
             rînd, reprezentînd opinia   Specific zonei Munţilor A-                         desfăşoară manifestări edu­  crările   elaborate   se   vor   Densuşianu  în  cultura  ro­  temporar
                                                                                                                                                                            cădea ave
             maselor largi.           puseni în vremea cînd     PETRIŞOR CIOROBEA           caţionale  complexe  : dezba­  reuni  în  cadrul  a  două   mânească".  Au  vorbit:  Mir­  soţite de.
                                                                                            teri  şi  întîlniri  cu  oame­  expoziţii  de  amploare  ce   cea  Tomuş,  Valentin  Taş­  trice şi iz
                                                                                            nii  muncii,  vizite  de  docu­  vor  fi  deschise  la  Casa  de   cu,  Ion  Itu,  Stelian  Vasi-   Izolat, cai
            CRONICA FILMULUI                                     unor   personaje   reprezentative   mentare  în  unităţile  eco­  cultură  din  Deva  şi  Clubul   lesou,  Maria  Basarab,  Ioa-   in 24 de
                                                                                                                                                                            15 1'  ,{mp.
                                                                 şi   veridice,   plasîndu-i   în   si­  nomice,  la  locurile  istori­  muncitoresc   din   Lupeni.   chim  Lazăr.  Loc  cu  adinei   mi. Vat, i
                                                         vi      tuaţii   care   relevă   disponibi­  ce.  Membrii  ei  îndrumă   Cu   prilejul   vernisajelor,   rezonanţe  culturale  —  de   temporare!
                                                                 lităţile şi limitele lor umane.  cercurile   artiştilor   ama­                                            60 km/n d
                         S  t  r  ă  i  n  u  l                  s-a  Jocul   bucurat   actorilor,   alese   remarcabil,   tori  în  cadrul  Festivalu­  vor  fi  dezbătute  cu  publi­  unde  s-au  ridicat  Aron,   peraturile
                                                                            de
                                                                                      apre­
                                                                 cieri   şi   distincţii.   Debutantul                cul  cele  mai  de  seamă   Nicolae  şi  Ovid  Densuşia-   cuprinse îi
                                                                                                                                                                            de, iar ce
            In     seria   peliculelor-frescă,   194-1   şi   drumurile   lor   prin   ştefan   Iordache,   interiorizîn-   lui  naţional  „Cîntarea  Ro­  creaţii   ale   plastieienilor   nu  —  Densuşul  a  trăit   25 şi 30 d.
           clin   „Ciclul   Eliberării",   deschi­  viaţă   se   vor   despărţi   irevocabil,   du-şi   recitativul,   pune   în   lu­  mâniei".  Documentele  de   noştri,  inspirate  din  viaţa   emoţia  unor  profunde  a-
           să   cu   Valurile   Dunării,   con­  aşa   cum   se   va   intîmpla   şi   cu   mină   întreaga   frumuseţe   a   partid,  cuvântările  secre­  oamenilor  şi  peisajul  in­  duceri  aminte  şi  o  înălţă­  Pentru i
           tinuată   cu   Procesul   alb,   Se­  lumile din care   provin.  personajului   (Andrei)   şi   jocul      dustrial  robust  al  Hune­                           zile : Vren
           rata   şi   serialul   Tv.   Un   august   Ambiţios   ca   tematică   şi   mo­  său   este   răsplătit   cu   un   pre­  tarului  genera],  tovarăşul   toare  mîndrie  pentru  vatra   neral inst;
           în   flăcări,   Străinul   izbuteşte   dalitate   de   transpunere,   Străi­  miu   la   Karlovy-Vary   (1964).   Nicolae Ceau.şescu, ne sânt   doarei.  Tot  în  acest  an,   care  a  dat  atâţia  oameni   variabil. \
           performanţa   de   a   fi,   prin   nul   este   filmul   procesului   pră­  Irina   Petrescu,   fascinantă   prin   călăuză  sigură  în  tot  ceea   plastica   hunedoreană   a   de seamă.  locale, C3
           structura-i   simfonică,   un   valo­  buşirii   sistemului   de   valori   al   puterea   emotivă   şi   registrul   ce  întreprindem  pentru  ca   fost   oaspetele   Căminului   caracter d
           ros   document   de   epopă   rea­  claselor   revolute,   deteriorării   modern   al   jocului,   prin   căldu­                        Ziua  a  doua  a  manifes­  te de des.
           lizat   cu   conştiinciozitate,   un   lente a unui   univers aflat  ra   inteligenţei   investite   în   fiecare  lucrare  să  oglin­  artei  din  Bucureşti,  de  fapt   tării  a  programat  Ia  Geoa-   şi izolat d
           autentic film de climat.   deja   în   derivă.   în   mijlocul   că­  rolul   Soniei,   reuşeşte   un   per­  dească  în  mai  mare  mă­  a  treia  expoziţie  în  Capi­  giu  Întâlnirea  care  a  adus   tul va sui
            Străinul   poate   fi   ..citit"   şi   ca   ruia   un   suflet   curat   nu   se   sonaj   de   excepţie,   premiat   sură  realizările  anilor  so­  tală,  deosebit  de  apreciată   intensificai
           o   poveste   de   dragoste   în   care   poate   simţi   decît   străin   (An­  la Mamaia (1964).                                    în   prim-plan   figura   de   porare de
           incompatibilitatea   de   aspiraţii   drei)   dar   şi   al   afirmării   unei   cialismului   pe   pământul   de  specialişti  şi  public,   iluminist  a  lui  Ion  Budai-
                                                                  Străinul,   film   distins   eu                                                                           n ord-vest.
           şi   sisteme   de   valori,   prejude­  conştiinţe   de   tip   nou   care   se   hunedorean,  să  fie  pătrun­  vădind  locul  de  frunte  pe   Deleanu, născut în Cigmău,   uşoai’ă sci
                                                                 Premiul   special   la   Mamaia
           căţile   fac   să   eşueze   o   iubire   cristalizează   în   contact   cu   idei­                                                                              vor fi cui:
                                                                 (1964),   rămine   un   moment   de   să  de  umanism  revoluţio­  care  îl  ocupă  în  peisajul   autorul  primei  epopei  din
           şi   o   prietenie   la   fel   de   posi­  le partidului comunist.
                                                                 referinţă   in   cinematografia                                                                            18 gradă, i
           bil   frumoase.   Andrei.   Sonia   Scenarist de   mare calibru,  românească.    nar  şi  care,  prin  mesajul   plastic al ţării.    literatura  română  —  „Ţi-   tre 23 şi 21
           şi   Lucian.   protagoniştii.   îşi   Titus   Popovici,   respeclînd   re­      şi  valoarea  artistică  intrin­                      ganiada"  şi  al  poemului   teorolog d
           consumă   destinele   sub   impac­  gulile genului,   îşi investeşte                                                                                             Pronceneo)
           tul evenimentelor din August  eroii cu toate căitele necesare  VERONICA PALADE   secă să contribuie la ânno-        MINEL BODEA       „Trei viteji".
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40