Page 36 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 36
Pag. 3
MBĂTĂ, n AUGUST 1984
îmbunătăţirea continuă Festivalul
Recuperarea hidrocarburilor - filmului documentar
IZIUNE „Valea Jiului' 1
a calităţii cărbunelui S-n declanşat cea de
sarcină prioritară a XlV-a ediţie a unei
tic siptămî-
(Urmare din pag. 1) bală" şi, pentru prima manifestări de tradiţie
politică dată, se prelucrează în flo- organizată de întreprin
in România taţie cărbune pentru semi- derea cinematografică
ţie a Olim- a colectivului a ajuns la 12 la sută, iar
vară (coto i) cocs. Aceste schimbări de judeţeană, în colabora
:ri în prezent la 35 la sută. tehnologie, altele despre re cu Studioul „Alexan
(P.c.) în incinta depozitului tat pompa respectivă. Pro Spre exemplu, faţă de care n-am mai amintit au dru Sahia“. Cu acest
— anul 40. clin Deva al întreprinde totipul este deja mon- primele şase luni ale anu condus, în perioada tre prilej, la cinematogra
le marcă în f
? colii — vf- rii pentru livrarea pro at şi funcţionează cores lui trecut, în 1984 s-a li cută din an, la un benefi fele din Petroşani, Lu
a r ă ş u 1 u i duselor p e t r o l i e r e punzător la staţia PECO ciu suplimentar de 11,3 peni, Vulcan. Uricani,
‘aiişescu (I.L.P.P.) se află un ate nr. 6 din Deva. Toate mod deosebit Maria Ilen- vrat siderurgiei mai mult milioane lei. Un alt exem Lonea au fost proiec
ipedia staţiile din judeţ vor fi ţiu, Gheorghe Luca, Flo- cu 210 000 tone cărbune
ră în reci- lier în care munceşte o plu convingător : prin îm tate pelicule din ciclu
>rge Toader formaţie de întreţinere şi dotate cu astfel de insta riea Alba, Rodica Grădi- îmbunătăţit, cu 0,0 puncte bunătăţirile aduse la sta rile : „România. ţara
reparaţii compusă din 11 laţii. în prezent avem naj-u, Andronic Gabor, la cenuşă şi 1,5 puncte la socialismului şi păcii",
tic (color) : ţiile de filtre-presă de la
ilbastre ale meseriaşi. încă una pe standul de Carolina Vlad şi mulţi umiditate. preparaţii, în vederea evi „Tineretul patriei, fac
Producţie a — Numărul mic al probă, pentru Hunedoara. alţii — are în vedere şi tării poluării apelor, sînt tor activ în construcţia
filme Patru membrilor formaţiei de — în ce priveşte efi recuperarea hidrocarburi — Activitatea de îmbu societăţii socialiste mul
.ră de vară cienţa — ne-a relatat to lor de polietilenă. nătăţire continuă a cali reţinute particulele argi-
i cîntece de lucru — sublinia tovară loase, aşa-zisele şisturi tilateral dezvoltate",
şul Ioan Mihăilă, direc varăşul Ioan Mihăilă — „La nivelul judeţului tăţii cărbunelui prelucrat, „Cîntarea României" —
(p.c.) torul întreprinderii, pe ea se deduce din recupe de ridicare a eficienţei eco cărbunoase filtrate, utili sărbătoarea muncii şi
iţie a O lini- rarea în condiţii supe nostru — concluziona di zabile în realizarea mate
vară (color). care l-am întâlnit, recent, rectorul Ioan Mihăilă — nomice a întreprinderii rialelor de construcţii. Nu creaţiei". La Petroşani.
în atelier — este compen rioare a uleiurilor auto, se consumă anual o . can sţnt două. dintre sarcinile Vulcan, Lupeni au avut
sat prin abnegaţia . şi pe sortimente’, In scopul titate- de- circa 200 000 de maximă însemnătate ce mai în semestrul iutii am loc. de asemenea, pro
hărnicia în-muncă a flîe- regenerării lor în condi bidoane. Prin refolosirea revin colectivului. Cum livrat fabricilor de cără iecţii în aer liber ale
cărui om. Aş sublinia, ţii mai bune. Pînă în directă a unui bidon ne mizi din ţară peste 100 000 filmelor — „Miner, ti
de asemenea, preocupa prezent am recuperat uzat valoarea acestuia acţionaţi in aceste direcţii ? tone de asemenea şisturi. tlu de nobleţe", „Stăpî-
rea întregului nostru co suplimentar circa G0 to — în toate preparaţiile — Referiţi-vă la eîteva nii lumilor subpămînte-
î: 6,00 Railio- lectiv de a veni în întâm creşte de 15 ori. Cele s-au adus îmbunătăţiri ne“. „Şase secole de
lincţii; 6,30 ne de ulei. Ne pregătim uzate se macină şi se in dintre preocupările viitoa
j în agricul- pinarea gloriosului jubileu să colectăm şi alte rezi troduc în circuitul eco fluxurilor. Astfel, la pre- re ale colectivului între minerit". întreaga ac
adiojurnal * de la 23 August şi a Con duuri petroliere ce re nomic ca materie primă. paraţia Lupeni s-a montat prinderii. ţiune a fost dedicată
7,30 23 Au- gresului al Xlîl-lea al „Zilei minerului".
ort nnincito- zultă din spălări despic-* -Aş -dori Să-Udrasez un un circuit ■ special pentru — Ne preocupă dezvolta
ii 1, în cinstea partidului, nu doar cu un se sa.u alte procese teh apel unităţilor economice, prelucrarea cărbunelui mă rea capacităţilor de prepa
versări ; 8,00 bilanţ pozitiv pe linia runt (0,05 mm); la Coroeşti Livrări
; 8,10 Curie- realizării şi depăşirii in nologice. Prin redisti- cit şi cetăţenilor, de a rare a cantităţilor de căr
9,00 Buletin lare se recuperează în contribui la sporirea ba s-a dat în funcţiune un bune extras in Valea Aiu la fondul de stat
'arietăţi mu- dicatorilor de plan, dar totalitate hidrocarburile zei de materii primo a circuit de hidrociclonare Cetăţenii comunei Blăjeni
Buletin tic şi cu idei tehnice noi lui şi recuperarea maxi
vi st a literară prin materializarea căro din orice amestec, fapt patriei, prin recuperarea prin care zilnic se obţin mală din masa minieră îşi aduc o însemnată con
Buletin de de maximă importanţă şi predarea la subunită tribuţie la înfăptuirea au-
univers în- ra se pot obţine impor pentru creşterea bazei de suplimentar 120—150 tone a necesarului siderurgiei, toconducerii şi autoapro-
i ; 12,00 Bu- tante valori suplimentare. ţile noastre a tuturor cărbune coesificabil ; în cit şi îmbunătăţirea conti
; 12,05 Atlas în perioada care a tre materii prime a ţării. materialelor petroliere vizionării teritoriale. Un
Din - omoa* Simultan, harnicul co refolosibile". instalaţia modernizată de nuă a calităţii mixtelor argument în acest „sens
13, Je la cut din anul jubiliar la Petrila se depăşeşte
erid. club; 1984, cheltuielile planifi lectiv al I.L.P.P. Deva — energetice. în acest sens, este faptul că localitatea
de ştiri ; cate ale întreprinderii au din care se remarcă în MARIN NEGOIŢÂ indicatorul „recuperare glo în 1985 se va pune în şi-a depăşit planul ce i-a
i de muzică fost micşorate cu 1,23 lei revenit la indicatorul car
J Br ’n de funcţiune noua preparaţie ne- de bovine şi ovine cu
Leid P BO- la fiecare 1 000 lei des de lă Livezeni, cu o capa
; 17,u Muzi- facere, fapt ce a condus peste 18 tone. în perioada
idă; ' ' Noi la obţinerea unui benefi citate de prelucrare anuală trecută din acest an, co
de jzică
1 Orele serii; ciu suplimentar de 120 000 do 2,3 milioane tone, iar muna- a mai livrat la fon
tolitică inter- lei. Pentru . a fi-sporită dul de stat 710 hl lapte
naţională ; * în 1980 va intra in exploa de vacă şi 44 hl lapte de
resa interna- şi mai mult eficienţa tare prima linie a prepa-
impiada ’Şl ; muncii — mai ales prin oaie. Printre cei mai vred
nai; + Seară recircuitarea unor mate raţiei Uricani, pentru valo nici crescători de animale
La sugeştia şi contractanţi cu stalul
iRadioju» .nl ; riale refolosibile — în rificarea cărbunelui extras se numără Pascu Raţ, Ilie
e dans : 23,00 unitate s-a realizat în de la noua mină Valea de
rî ; 23,30—6,00 premieră prototipul unei Jurcă, Rusan Jurcă, Avram
Ei cal. Brazi, de la Uricani şi Stingă, Nicolae Rusii si
pompe automate de extras
şl schimbat uleiul la Cînipu lui Neag. alţii.
autoturisme! ■ Autorii sînt
doi fraţi: , lăcătuşul
Csergd Zoltan şi maistrul
Csergo Vencel, şeful for La retragerea unui
iu) şi mijloa-
r Pentru Da- maţiei.
I-II (Arta) ; — Cum aţi realizat lu
î Torpilorii crarea ?
>. A); Măsuri mare om de fotbal
lodern, sala — Din" anumite piese,
flacăra); In- diverse repere şi alte ma
Vodă Lâpuş- teriale recuperate cu Cind în iulie 1977 sosea vizia B, iar fotbalul româ
:PETROŞANI: de la Dinamo la Cqrvmul, nesc însuşi a primit un
iee ring); ocazia casărilor — a răs
i
doi (Uni- puns ,'- -Gsergd Vencel. momentul a ştir nit cele mai nou renume in Europa.
nică, vă rog Ne-am gîndit să constru aprinse comentarii, fiind Este o mindrie pentru
5 LUPENI : im ceva util şi am execu instalaţia autoraa.â conceputa de colectivul I.L.P.P. Deva extrage din motor uleiul taxat cd cel mai sezanţio- fotbalul hunedorean, dar şi
. dragos- uzat şi introduce ulei proas păt. moment nostalgic, un
lural) ; nal transfer. După turul un
ica„ . neobiş- campionatului 1977—1978, regret, ca astăzi să fie
ărul) a' LO- in care se evidenţia meci parte la despărţirea de ju
vese]. .ne- de meci prin abnegaţie şi- cătorul şi antrenorul cu
rSA: Drumul
— seriile I-u Brigadierii de ieri CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ goluri, prin extraordinarele care echipa Hunedoarei a
; DRICANI : centrări care ajungeau ia... atins cele mai înalte trep
tachus (Retc- Agud, nu la Dumitrache te ale performanţei, a cu
Imposibila şi de azi sau Dudu Georgescu, noua noscut satisfacţia debutului
e I-II (Steaua La eliberatul terenului de paie
?TIE : Aven- sa echipă, antrenată de în fotbalul european, fur-
rea Neagră Ştefan Caidum, avea o po nizînd totodată jucători e-
nrele vals — (Urmare din pag. V 40 de ani încoace. Şi ne ziţie destul de precară în chipei României, care, pen
iiaeăra); GE- duc cu gindul spre ace) şi la strinsul furajelor-mobilizaţi clasament. tru prima dată in lunga sa
Alo, aterizea- Deva, Orăştie, Petroşani, inceput de captare o e-
î (Casa de Crişciar, Hunedoara, Brad, nergiilor tinereşti, operă Şi, totuşi, Mircea Lucescu istorie, a ajuns in elita
EG : Trei zile toti locuitorii satelor I nu s-a descurajat Dim valorilor continentale.
iţi (Dacia) ; Simeria, Colan şi Haţeg. magnifică înfăptuită de potrivă ! Intr-un interviu pu Despărţirea in fapt s-a
rto Carlos şi Există in permanenţă circa Partidul Comunist Român :
ţ.; SIMERIA : 125 de elevi la Riu Mare Ceanul Mare-Cluj, Agnita- blicat in ziarul ,, Drumul produs mai demult. Timpul,
«ducilor (Mu- (Urmare din pag. 1) într-adevăr, joi am în socialismului“ din 15 ianu insă, nu a permis decît
De dragul pentru ctitorirea celor două Bo tarea, Bumbeşti—Livezen i, tâlnit- mulţi cooperatori arie 1978, intitulat „Hune acum, mai t'îrziu, să i se
umi na). hidrocentrale, din amonte Salva-Vişeu... Dunăre—Ma
şi aval. Sini împărţiţi pe rea Neagră, Porţile de Fier, celaşi timp au fost semă mobilizaţi ia lucrările a- doara poate şi trebuie să rezerve lui Mircea Lucescu
brigăzi, execută lucrări de Rovinari, Riu Mare-Rete-. nate 45 ha eu culturi suc raintite. în tarlaua „Sere- devină un important centru o retragere oficială, festi
taluzare a malurilor, tera- zat... ■ Denumiri istorice, cesive, din care 25 ha după ea“, mecanizatorul Ioan fotbalistic al ţării", îşi ex vă, din activitatea competi-
g'l’ÎU.
samente, betonări. La fie vechi şi nai, aflate intr-o Trosan balota paiele cu prima optimismul privind ţională, ca jucător, aşa
care două săptămîni por continuare firească. In a- La sediul cooperativei, o presa de pe ultimele 9 ha evoluţia echipei în retur cum se cuvine, omagiind
Uabil pentru nesc spre redutele Reteza cest mod, prin grija celui echipă condusă de Ion Ho- de teren rămase neelibe- şi unele opinii despre vii pe unul dintre cei mai
1981: Vremea tului alţi. brigadieri. Cei morodean condiţiona, cu ra-te. Operativ ele erau în torul şi necesităţile de dez mari fotbalişti şi pe cel
ji in general „vechi" se retrag. Uneltele mai iubit fiu al naţiunii ajutorul selectorului, să- voltare a fotbalului luine- de numele căruia se leagă
ierul variabil, noastre, tovarăşul Nicolae cărcate în remorcile lega doredn şi naţional. citeva importante realizări
js. Local vor n-au timp să se răcească, Ceauşescu, anii viitorului mînţa de g-rîu. Se selecta te la tractoarele conduse
de ploaie în sînt preluate din mers. Au seră pînă joi 6 tone de să- Important este că de a- ale Corvinului şi ale fot
cărcări elec- fierbinţeala palmelor tine luminos al Patriei vor avea mîn.ţă. de Ioan Simileana, Aurel tunci manele jucător nu a balului românesc.
ede grindină, în substanţa noilor impll- Damian şi în autocamionul abandonat nici o clipă pro Astăzi, va avea lac a-
ţile de apă reşti care le minuiesc. Ti La Beriu, mobilizaţi de
r> vor depăşi nerii brigadieri vin pe şan nki şi pecetea definitivă a comitetul comunal de cooperativei, la volanul priile convingeri, crezul său ceastă festivitate şi în mod
tul \' sufla tiere cu drapelele lor pur tinereţii, vigoarea noilor partid şi consiliul popular căruia se afla Avram Ivă- şi nici nu s-a stins ardenta simbolic ea se desfăşoară
intf Jificări generaţii care vor asigura nesc. Tot la transportul sa pasiune pentru fotbal, cu prilejul unui meci Cor
tbcalc de 40— purii. îşi unesc şi glasurile comunal, au ieşit la eli
aid-est. Tem- intr-un marş al lor, care continuitatea poporului, vic beratul terenului de paie, paielor se aflau, cu ate- pe care le-a canalizat pas vinul—Dinamo, echipele cu
inime vor fi se cheamă chiar aşa: „Mar toriile sale în edificarea co cositul finului, transportul cu pas pe traseul lung şi şi ta oare Mircea Lucescu
il4 şi 19 gra- lajele proprii, cooperatorii greu al materializării, al
maxime între şul brigadierilor de la Riu munismului. acestora din cîmp şi depo Petru Bogdănescu şi Nico împlinirilor. a cunoscut mari satisfacţii,
rade. Mare-Retezat". A fost, deci, ca acest an zitat numeroşi membri lae Dan, întreaga activita Cu contribuţia sa nemij a trăit însemnate împliniri,
ătoarele trei Toate aceste realităţi ale 1984 — Încărcat cu aurul cooperatori şi locuitori ai te fiind coordonată de Pe locită, cu acţiunile între a realizat importante acte
va fi in gc- vieţii brigadierilor de azi — sărbătoresc aflat in împli comunei. pentru progresul fotbalului
ă, cu cerul dlapelul roşu, cintecul de nirea a 40 ani de libertate tru Ciuflea, economistul prinse, cu ambiţia şi incă- românesc. La momentul re
cădea ploi —r Pentru ca paiele şi fi fermei zootehnice. păţînarea caracteristice lui,
vor avea şi muncă, apelul, cunoscutul românească, precum şi în nul să fie puse cît mai re cu multă dăruire şi compe tragerii unui mare fotba
iversă, insoţi- „triunghi“ al uneltelor în plinătatea celui de-al pede la adăpost — arăta în „Livada din deal" o list şi om de fotbal, un
lări electrice frăţite (lopata, tirnăc opul Xlll-lea Forum al comuniş Rodica Moţa, primarul co formaţie" de 13 coopera tenţă, neodihnă şi sacrifi
'rindină. Vin- tori se afla la coasă. Fi cii, a împlinit şi s-a împlinit gînd bun, de recunoştinţă
moderat, cu şi roaba), carnetul şi insig tilor români — să primească munei — am organizat cam tot ce a profeţit in şi urări de noi împliniri
ocale şi tem- na de brigadier, in trecerea şi dimensiunea aparte a transportul acestora din nul era transportat eu a-
km/tv din .cîmp cu atelajele coopera telajele proprii de coope interviul citat. Hunedoara, personale şi fotbalului ro
imperatura in declanşată între brigăzi, eroismului tineresc, prin în speţă Corvinul, a deve mânesc celui ce a fost,
-e: minimel'e bilanţul ce urmează unei sărbătorirea de către între tivei şi cele proprii ale să ratorii Iosif Necşa, Avram nit un nume răsunător in intre altele, şi un preţios
se între 13 si etape etc. — constituie, de gul nostru popor, miine, 12 tenilor. Astfel, pînă în I.-ihăiîă. Aurel Ştefănie. fotbalul nostru, chiar după colaborator al ziarului nos
maximele în-
e grade. (Me- fapt, simboluri ale eroismu august 1984, a „Zilei bri- prezent s-au depozitat 430 Ioan Nicula.. Aron Moţa, o trecere purificatoare prin tru... Mult succes in conti
scrviciu : L. lui tineresc perpetuate de gadierului“. tone de grosiere şi 315 to Traian Costescu şi Ioan duritatea întrecerii in di nuare, Mircea Lucescu !
ne de fîn. Bogdănescu.