Page 39 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 39
Pan 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
A N U L 4© A L U E i U T A T i l P A T R I E »
„ZIUA MINERULUI" — Patriei mai mult cărbune, mai
9,00
multe minereuri - deviza angajării minereşti pentru cinstirea măreţei 10,00
9,30
11,15
11,45
12,40 ■
sărbători naţionale şi a Congresului al Xlll-lea al partidului 13,00
13,05
14.0(1
Fierbinte omagiu muncii oamenilor din adîncuri „Vom consolida „Ne facem datoria"
{Urmare din pag. 1) sîot şi oamenii oare înnobi ment de a cinsti gloriosul ju realizările dobîndite“ 19,00 '
lează puterea cărbunelui şi bileu a! eliberării patriei şi Nu există mulţumire sufletească mai 19,20 1
unanimă, de neclintit a parti minereurilor, prepa-atorii de Congresul al Xlli-lea al Parti Noi, . minprii de la. E.M,_ Mintia-Veţel, mare decât atunci când ştii că ţi-ai făcut
pe deplin datoria: în abataj sau in uzina
dului, a întregului popor ca la Lupeni, Petri!a-, Coroeş-ti, dului Comunist Român spo- cea mai tânără exploatare din judeţ, sâni de preparare, in carieră sau oriunde pe 19,30 I
Io al Xlll-lea Congres, cel Deva, Telluc, Gurabarza, rinidu-şi abnegaţia în mun tem mindri că putem raporta la această 20,20 I r
mai brav fiu al său să fie Certej, Boiţa... că pentru a creşte mereu sărbătoare fapte de muncă demne de drumul minereului spre înnobilare. Pe
învestit să ne conducă în Alţi oameni cu multiple şi zestrea de materii prime a un colectiv fruntaş în extracţia şi pre chipul ortacilor, cu care de ani şi ani
continuare destinele spre permanente răspunderi în ţării. lucrarea minereurilor. Hotărî rea noastră cobor în subteran după metale, citesc a-
culmile civilizaţiei socialiste minerit — constructori de u- „Noroc bun !" din inimă fermă,, exprimată şi cu prilejul adunării ceastă mulţumire. Ochii lor parcă rostesc: 21,50 1
şi comuniste. tiIoje miniere, geologi, son pentru minerii hunedoreni, generale a oamenilor muncii pe unitate, „Da, ne facem datoria !“. 22,00 /
dori, cercetători, proiectanţi, pentru minerii ţării. Să vă P
Acum, în ajunul manilor este de a ne mobiliza toate forţele, de Minerii şi preparatorii de la E.M. Co- A
evenimente politice din viaţa specialişti — toţi cei care îşi fie munca tot mai spornică, a ne organiza cit mai bine activitatea randa-Certej cinstesc „Ziua minerului",
ţării şi a partidului, minerii dăruiesc puterile pe fron pentru ca şi buchetul de iz- pentru a consolida realizările obţinute : cele două măreţe evenimente din viaţa Lt
tul aspru, dar atît de minu bînzi dăruit Zilei eliberării
hunedoreni' îşi cinstesc ziua nat al cărbunelui şi mine patriei şi Congresului al Xlll- pe cele şapte luni trecute din an, pro ţării — aniversarea a 40 de ani de la 16,30 A
închinată lor, adăugind noi reurilor, al muncii din adîn- lea al partidului să fie de ducţia netă a fost îndeplinită în propor eliberare şi Congresul al Xlll-lea al parti P
A
20,00 T
străluciri eforturilor şi plusu ourile încărcate de bogăţii, cea mai aleasă şi pură dă ţie de 133,6 la sută, producţia marfă — dului — cu bune rezultate: producţia mar 20,20 A
111,2 la sută, iar pe sortimente plusuri
rilor raportate. Alături de ei îşi reafirmă nobilul angaja ruire patriotică ! fă a fost depăşită, pe perioada trecută n
mai însemnate înregistrăm la zinc — 44 de la începutul anului, cu peste 7,2 mi 20,35 A
tonei plumb — 106 tone, cupru — 12 tone, lioane lei, producţia netă cu circa 700 000 20.55 Ii
sulf — 499 tone, benionită brută — 3095 lei, iar cheltuielile la 1000 lei producţie 21,15 T
tone, benionită prelucrată — 360 tone, 21,45 L
Valea Jiului : marlă au fost reduse cu 43,1 lei, obţi- ci
bauxită - 100 tone şi piese de schimb 21.55 O
ninidu-se 2,8 milioane lei economii. O con
Optimism robust, încre pentru utilaj minier — 3,5 milioane lei. fi
dere deplină in reuşita Pînă la 23 August şi data cind va avea tribuţie însemnată la obţinerea acestor 20 T
Tonele hărniciei, rea exemplară a sarcinilor loc Congresul al Xlll-iea al partidului — realizări au avut-o colectivele sectoarelor ,30 ti
muncii lor pentru realiza
li
sporirii producţiei dc căr evenimente de primă importanţă pentru Vorţa, Bocşa, I şi II mină, I unic ula rut
bune. Cu aceste ginduri poporul român —, minerii şi preparatorii vechi. In prim planul preocupărilor noas
tonele dăruirii minereşti coboară zi dc zi in abata de Io E.M. Mintia-Veţel, printr-o muncă tre se situează, de asemenea, punerea in
ai
je
destoinicii
mineri
Văii Jiului, bărbaţii care perseverentă şi bine organizată, sânt ha- funcţiune la întreaga capacitate, a noului iii
trimit „la zi“ mereu mai
— Tovarăşe inginer Be- nează 39 complexe, dintre mult cărbune pentru con tonţi să extragă şi să prelucreze » de zi obiectiv minier Coranda-Hondol. BUC
none Costinaş, în calitate care 26 în flux continuu. solidarea puterii economice cantităţi tot mai mari de minereuri. tualita
de director tehnic cu pro Fiecare dintre acestea rea a României anului 40 ?i IOAN POP, CONSTANTIN MAXIM, ★ Iiati
ducţia l-a C. M. Valea Jiu lizează, în medie, produc Congresului al Xlll-lea al miner, şef de brigadă, miner, şef de brigadă, presei
P.C.R.
mm s#
lui, vă rugăm să ne spu ţii de peste 15 tone căr E.M. Mintia-Veţel E.M. Coranda-Certej (lumini
neţi, cum este întâmpinată bune pe post, faţă de 11 pentru
„Ziua minerului" în Valea tone cit realizau anul ti-e- zată ia
Radiojt
J iului ? cut. De fapt, este semni gistrări
— Intr-o deplină, res ficativ să mai notaţi că muzicii
leviziui
ponsabilă .şi unanimă an în primul semestru al anu magazi:
gajare în muncă pentru lui din minele Văii Jiului Unda \
sporirea producţiei zilnice s-au extras suplimentar folclori
ştiri ;
de cărbune cocsificabil şi peste 193 000 tone cărbune gărului
energetic de care ţara are pentru cocs. aproximativ Almana
nevoie. 170 000 tone cărbune pen vertism
tru semicocs, mai bine de Buletin
— Concret ? Radioai
17 000 tone cărbune pen diojurn
— Sporesc tonele de căr tragerii
bune, pe care le-aş numi tru brichete. Reţineţi şi expres
tonele hărniciei şi dăruirii alte fapte : creşte produc scenă
ţia de cărbune din cariere
semnăr
minereşti. Am încheiat soară ;
primele şapte luni de şi nvicrocariere, pregătim 10
noi câmpuri miniere pentru
muncă In abataje cu un exploatare. impl;
-2,25
plus de 22 750 tone huilă 23,30—».
extrasă şi livrată econo — Vreţi să spuneţi că
miei naţionale. Un clasa in acest al doilea semes
ment al celor mai destoi tru... m
nici Si situează la loc de — Din Valea Jiului ţara
frunte pe minerii de la va primi tot mai mult D EV.A
Livezeni — fruntaşi pe cărbune şi de tot mai bună cele (I
ţară, apoi pe cei de la calitate. Este angajamen trie —
liUNED
Paroşeni, Uricani, Vulcan, tul solemn, de onoare al (Moderi
Petriia, Uonea. Dar este minerilor comunişti, al tu preveni
bine să consemnaţi că turor oamenilor din aba B); Li
în minele Văii Jiului se toarcere
neanu (
munceşte cu toată răspun taje, fapte cu care minerii Zică ce
derea şi că producţia de noştri îşi onorează ziua Ecaterii
rea); V
cărbune creşte în fiecare lor, cinstesc marile eveni (7 Noic
zi... mente politice, scumpe C. M. DEVA începutul anului şi pînă Să moi
— ...producţia de căr nouă tuturor : 40 de ani de Raport mineresc „la zi", rezultate remar te de
VULCA
bune extrasă mecanizat. La eliberarea ţării şi Con Cei peste 16 000 de oa cabile în prodhcţie. nuitu <
— Bineînţeles. în abata gresul al Xlll-lea al parti meni ai muncii din unită cu 11,9 la sută, producţia — în acest an aniver NEA : A
rul);
jele Văii Jiului funcţio dului. ţile aparţinătoare Centra rie dc alte produse fizi sar — spunea tovarăşul spre vi
lei minereurilor Deva, de ce obţinute în Plus : sulf fizică — 11,4 la sută, pro Aurel Cergă, şeful servi (Muncit
pe raza judeţului Hune în concentrate — 2 239 ducţia netă şi productivi ciului „organizare, perso Secrctu
doara, întîmpină „Ziua tone, bentonită — 570 to tatea muncii cu cît© 12 nal, învăţămînt, retribui zat); i:
iubire -
minerului" cu succese ne, plumb — 5 lone, cal- la sută fiecare, volumul roşie);
I. M. Hunedoara deosebite. Antrenaţi cu cită — 1510 tone, utilaj dc pregătiri miniere cu re" — lucrătorii întreprin vanşa (
derii noastre s-au mobi
toate forţele şi energia în minier — 237 tone. în 25 la sută, iar cel al lu lizat exemplar reuşind să Aven lui
crărilor de deschidere cu
(Patria)
fruntea întrecerii din a-
Mai multe materii prime apriga bătălie pentru a bataje se află brigăzile 13,8 la sută. încheie lunile trecute din seriile
da ţării cît mai mult
OAGIU-
an cu importante plusuri.
In luna iulie şi primele
plumb, zinc, Cupru, fier, conduse de minerii Gheor 10 zile din august 1984, mi De pildă, la galerii, sar ză stră
- La telefon loan Gabor, tru : la dolomită s-au livrat metale preţioase, dolomi ghe Vasilovschi, Ştefan nerii deveni au adăugat cinile de plan au fost cultură)
tre
şi
Sav, loan Han, Solomon
corespondentul voluntar al suplimentar 48 006 tone, iar tă, talc, calcar, bentonită, Circii, Trofin Dud ş.a. alte noi valori rezultate depăşite cu 478 ml, la BRAZI
diaman
ziarului de la I.M, Hunedoa la talc aproape 1 000 tone. piese de schimb şi utilaje Dintre sectoare, primele lor de pînă aci, astfel suitori cu 53 nil, la foraj Răzbun
ra. Aş vrea să vă transmit Cu o subliniere : toate pro miniere, colectivele de trei locuri sînt ocupate că producţia marfă are cu 4 510 ml, la puţuri dc ••v‘sul);
M, Ar
dteva informaţii din munca dusele au fost de cea mai muncă hunedorene şi-au de Valea Arsului, Iîrădi- acum un plus de peste explorare cu 10 nil, la . ’ftl :
minerilpr noştri, dedicate bună calitate, obţinute cu depăşit sarcinile dc plan, şor şi colectivul dc la lu 21 milioane lei şi există puţuri de cercetări geo iîtd (Mi
,,Zilei minerilor", apropiatei cheltuieli reduse la o njie lei pe lunile trecute din a- crări miniere şi montaj. 22 tone suplimentare de logice cu 291 nil. Am c-
cest an, Ia producţia mar
sărbători a eliberării patriet producţie marfă, faţă de fă cu 38 de milioane lei, Plurpb, 39 tone de zinc şi conomisit peste. 500 000
şi Congresului al Xlll-lea al ciWţp planificată. la producţia netă cu 27 90 lone de cupru peste lei la costurile de pro
partidului. Consemnaţi, vâ rugăm, şi dc milioane, iar produc E.M. DEVA prevederi. ducţie, mari cantităţi dc
- Vă ascultăm. numele celor mai destoinici tivitatea muncii cu 4,4 La cel mai recent „Pa materiale şi energie elec Timpi
mineri de la noi, fruntaşi I.P.E.G. trică. Cei aproape. 3 000 azi, 12
~ De la începutul anului la sută. nou al fruntaşilor" în în HUNEDOARA—DEVA de mineri şi geologi din va fi i
plusul de minereu de fier în întrecerea socialistă: trecerea socialistă pe ţară, unitatea noastră desfă cu ceri
brut extras depăşeşte 53 000 Gheorghe Harbuz, Dumitru I.M. BARZA publicat de z i a r u l Situîndu-sc constant şoară zi de zi o activita iLocal \
tone, din care peste 29 000 Seva, Nicolae Pataky, lor- „Scînteia", colectivul Ex printre unităţile de pro te intensă, sînt ferm ho- ploaie,
cări eli
au dat minerii de la Ghe- dache Svinteie, Ştefan Năs- Colectivul întreprinderii ploatării miniere Deva se fil fruntaşe în întrecerea turîţi să sporească aceste scmnaR
miniere Barza sc prezin
lari şi 24 000 tone cei de tase, Pavel Toma. Aş vrea tă la sărbătoarea mineri situează pe primul loc cu socialistă pe ţară, colec realizări în cinstea ani va sur:
ia TeJiuc. La Uzina de pre să reţineţi un angajament lor cu o adevărată cunu 964,2 puncte. Au fost de tivul întreprinderii dc versării a 40 de ani dc tcnsific;
km/h
parare a minereurilor pianul mineresc : pînă la 23 August, nă de succese, însemnate păşiţi toţi indicatorii dc prospecţiuni şl explorări la eliberare şi Congresu 1 uri lc
prinse
ta zi este depăşit cu 3 635 pînă la Congresul al Xlll-lea cantităţi suplimentare dc bază, astfel: producţia geologice Hunedoara — lui al XIII-Ica al parti iar cel*
tone minereu marfă. Încă al partidului, succesele mi ţ minereu, precum şi o sc- marfă vîndută si încasată Deva a obţinut, dc la dului. ţl 30 l
două cifre semnificative pen- nerilor noştri vor creşte şi <ic serv
&nj hărnicia colectivului nos mai mult..
