Page 40 - Drumul_socialismului_1984_08

DUMINICĂ, 12 AUGUST 1984 Paq 3

Ediţia a XV-o a Festiva-
Zootehnia hunedoreană - sector Adunări festive lului culturii şi educaţiei
HHZIUftSE socialiste „Satrmis", dedica-
BBSBBBBSSSBi fă gloriosului jubileu al li»
ziunii depline a comuniş­
bertăţii patriei, se altă k1
, 12 AUGUST în plină dezvoltare (Urmore din pag. 1J tilor, a tuturor celor ce plină desfăşurare, manifes­
iele lui August NICOLAE CEAUŞESCU, trăiesc şi muncesc în a- tările sale Iramioim-in-
la Mălini la
i Veche Orientările date de se­ aprovizionării populaţiei la începutul lunii august secretarul general al cest mare bazin carboni­ du-se in momente omagiale
hui familiei- partidului, Minerul de fer, faţă de hotărîrea cu de adincă vibraţie patrioti­
ijă patri^ ţ > cretarul general al partidu­ cu produse animaliere — peste 5 200 hi lapte, din Onoare ai ţării, prin care privire la realegerea tova­ că.
latului (p.c 4 .) lui, tovarăşul Nicolae carne, lapte, ouă şi altele. 7 100 iii cît are planificat • „SAPTAMÎNA EDUCA­
pentru toţi pe întregul an, avînd astfel se reafirmă hotărârea răşului Nicolae Ceauşescu,
copiilor Ceauşescu, privind realiza­ In ceea ce priveşte efec­ nestrămutată a tuturor la cel de-al XlII-lea Con­ ŢIEI POLITICE, CULTURII Ş!
lotcca de ghioz- rea unei agriculturi mo­ tivele, acestea au înregis­ condiţii să depăşească sub­ minerilor de a acţiona ou gres, al partidului, în SPORTULUI" din Valea Jiu.
?istruiatul“. derne, de înalt randament, trat o sporire, comparativ stanţial sarcinile ce-i revin. lui a marcat, prin aprecia­
ui 12 — color) abnegaţie pentru îndepli­ funcţia supremă de se­
în care zootehnia să ocupe cu cele existente la recen­ De asemenea, un succes nirea şi depăşirea planu­ cretar general. te acţiuni, manifestările din
duminical (p.c.) o pondere lot mai înseni­ sământul clin luna februarie meritoriu raportează coo­ lui pe acest an şi pe în­ Adunări festive consa­ cadrul festivalului „Sa-rmis",
ediţie a Olim- nată, îşi găsesc materiali­ a.e., cu peste 4 000 bovine, peratorii din ' satul Aurel
ile vară — l-os Vlaicu, această unitate tregul cincinal, pentru a crate „Zilei minerului” care s-au intîlnit fericit cu
1084 (color) zare în fapte şi în judeţul 04 000 ovine .şi 4 000 porci­ cinsti cu înalte fapte de au avut loc, de aseme­ cele consacrate Zilei mine­
\ României. E- nostru. Devenită manifesta­ ne in C.A.P. şi I.A.S., iar avînd deja îndeplinit pla­ muncă a 40-a aniversare nea, la Deva, Brad, Te- rului. ,,Omagiu muncii de
dedicată Zilei re de tradiţie, expoziţia- la gospodăriile populaţiei nul anual la producţia de miner", spectacolul găzduit
ui, cu partici- tîrg de animale „Bălţata creşterile sint de peste a eliberării patriei şi Con­ liuc-Ghelari, Cortej, în
inor formaţii lapte marfă. Cantităţile de gresul al XlII-lea ai toate centrele minereşti
minereşti românească", aflată acum 1 000 bovine, 00 000 ovine lapte predate pînă aeuan în partidului. din judeţ.
îal (p.c.V la cea de-a VlII-a ediţie, şi 7 000 porcine. Datorită contul contractelor înche­ v
nea de dor şi grijii acordate mai bunei Exprimînd deplina re­ în încheierea adunări­
muzică popu- prilejuieşte un rodnic bi­ iate eu statul oferă posi­ cunoştinţă a tuturor mi-, lor festive s-au desfăşu­ „Sarmis ’84“
.) lanţ al activităţii lucrăto­ organizări a reproducţiei, bilităţi. ca şi cooperativele norilor. Văii Jiului pentru rat spectacole cultural-
*a romantis- rilor ogoarelor hunedorene, Ia. Asociaţia economică iin-
revoluţionar tercooperatlstă Chim india, agricole din Lâ.puşnie, Os­ minunatele condiţii de artistice susţinute de for­
tistic: „A doua î.i special a crescătorilor trov, Mărtincşti şi altele, muncă şi viaţă ce le sint maţii de frunte, ale căror
i“ (c.). Premie- de animale, care se sub­ la C.A.P. Ostrov, Haţeg, să depăşească planul, anual. create, participanţii la n- evoluţii au fost răsplăti­
ţară. Producţie Mărtincşti, febea, Băeia, de Palatul culturii din Lu-
ioului de film ordonează îndeplinirii in Bîi-său, Romos şi în alte Ca urmare a însemnatelor dunare au dat glas ade­ te cu îndelung; aplauze. pe-ni (după un libret şi în
cele mai bune condiţii a stimulente ce se acordă
îal (p.c.) pre ve d er Hor pro gr am ului unităţi, efectivele planifi­ crescătorilor de animale regia lui Ceorge Neg rar u)
ediţie a Olim- cate pe acest an sint depă­ a fost o caldă manifestare
le vară — Los' judeţean de dezvoltare a şite cu cîte 50—150 bovine. (numai în anul trecut n- de cinstire, prin limbajul
1984 (c.). zootehniei şi ale Programu­ De asemenea, cooperativele ceştia au beneficiat de emoţionant al artei-, a hăr­
lui unic de creştere a pro­ prime ce au depăşit 29 Expoziţia: „Judeţul Hunedoara —
3 AUGUST agricole clin Boşorod. Orăş- milioane Lei), lucrătorii din niciei oamenilor adimeuri-
ducţiei agricole în gospo­ lor. De asemenea, expune­
ediţie a Olim- dăriile membrilor coopera­ tie, Mărtincşti, Brad, Hărău sectorul zootehnic sint mo­
dc vară — Los şi altele au în plus cîte 40 de ani de viaţă liberă rea „55 de ani de la
, 1984 (c) tivelor agricole de pro­ i00—320 ovine faţă de pre­ bilizaţi să amplifice reali­ eroicele lupte ale mineri­
îal (p.c.) ducţie şi ale ţăranilor cu zările.să sporească an de lor", susţinută la Casa de
atea în ccono- vederile anului 1984. O dată an ponderea zootehniei în şi independentă"
gospodărie particulară,' cît cu creşterea efectivelor, în cultură din Petroşani de
iei cinstire şi a obiectivelor din pro­ fermele zootehnice s-a pus structura producţiei şi n O impresionantă croni- reconstrucţiei şi, mai a- praf. Dumitru Peligrad, di­
îînt — anul 40 gramul de autocondu.cere şi veniturilor obţinute din n- rectorul Muzeului mineritu­
folcloric (c.) şi se pune un accent deo­ gricultu.ră. ca a devenirii ţinutului poi, la trainica zidire a
în 600 de se- auto apr ov i z i o n ar e te r ito- sebit pe selecţie, ameliora­ hunedorean în deceniile industriei socialiste — luij ca şi concursul gen
rială. rea raselor de animale Valorificând tot mai efi­ de lumină şi demnitate fiecare moment e o treap­ „Cine ştie, ciştigă", pe a-
tchnico-ştiin- cient sprijinul material, ceeaşi temă au fost mo­
Sub conducerea organelor constituind un important ale patriei ne oferă ex­ tă în urcuşul devenirii ju­
nal ..) şi organizaţiilor de partid, factor de ridicare a randa­ financiar şi tehnic acordat poziţia „Judeţul Hunedoa­ deţului, ai ţării. mente de referinţă in ca­
rea jgramu- oamenii muncii din agri­ mentului şi eficienţei acti­ de stat pentru dezvoltarea ra — 40 de ani de viaţă Si iată, fotografii ale drul festivalului.
cultură s-au preocupat şi vităţii din sectorul zoo­ şi modernizarea sectorului, liberă şi independentă”, primelor construcţii in­ • „OMUL CONTEMPO­
se preocupă cu- stăruinţă de tehnic. zootehnic, oamenii muncii, deschisă la Casa de cul­ dustriale din anii socia­ RAN Şl PREOCUPĂRILE
5
creşterea continuă a efec­ Merită 'reliefate, de a- de pe ogoarele hunedorene tură din Deva. Organiza- lismului: furnalul de 1000 SALE” este tema expoziţiei
tivelor şi a producţiei ani-' semenea, rezultatele obţi­ sint hotărâţi şă întîmpine tă dc Comitetul judeţean mc, cuptoarele Martin de itinerante de fotografii ar.
maliere, de ameliorarea ra­ nute în privinţa sporirii cea de-a 40-a aniversare a de cultură şi educaţie 400 tone şi aglomerato- trstice, organizată de Icrto-
oluhul „Muiseion“ ia- Casa
n I : 7,00 Ac- selor şi asigurarea celor producţiei animaliere. Ca eliberării patriei şi Con­ socialistă. Muzeul jude­ rul de la C.S. Hunedoa­
i 60 dc minute; mai bune condiţii pentru unitate reprezentativă a gresul al XlII-lea al parti­ ţean şi Filiala Arhivelor ra, Termocentrala Paro- de cultură din Orăşt-ie. în­
lai ; * I * * Revista zootehniei judeţului nos­ dului cu noi şi importan­ Statului Deva, expoziţia şeni, minele Dîlja, Live- soţită de proiecţii de dia­
0 Radioprogra- sporirea contribuţiei la pozitive şi diasonuri, expo­
; 9,30 Magazin fondul de stat şi a fondu­ tru, Asociaţia economi­ te succese în privinţa creş­ este o retrospectivă a e- zeni, Uzina de preparare
12,00 De toate lui de autoaprovizionare, că intercooperatistă Clii- terii efectivelor şi a pro­ roismului muncii Itunede- a minereurilor Ţeliuc... ziţia se bucură de largă
Emisiune .reali- ducţiei animaliere. renilor. Pc harta economică apreciere din pai tea vizita­
îcdoara ; 13,00 în vederea îmbunătăţirii mindia a livrat pină torilor.
: 13,15 Din înre- Documente eu valoare a judeţului au apă­
orchestrci de de. simbol relevă adevă­ rut industria construc­ • „SCRIITORI HUNEDO-
«iră a Radiofce- ruri impresionante din- ţiilor de maşini, industria RENI IN REPORTAJ", ge­
13,30 Radio- | nericul sub care s-a desfă­
femeilor ; 14,00 tr-un anotimp durat sub uşoară, industria chimi­
; 14,33 Varietăţi arcul de lumină al liber­ că, industria , materiale­ şurat, in sola de apel a
LG.00 Buletin de tăţii şi păcii, sub înţe­ lor'do construcţii... Hune­ I. M. Livezeni, intilnirea mi­
Virstc ale şla- nerilor cu Dumitru Dem la-
nânesc ; 16,45 leaptă .conducere a parti­ doara 1984, Hunedoara a-
mor; 17,10 Di- dului. De la zilele de în­ nului 40 al libertăţii pa­ na-şcu, Valeriu Bărgău şi
folcloric ; 18,00 ceput al acestui anotimp triei înseamnă peste 8 loan Vasiu a fost o mani­
e ştiri ; 18,05 festare urmărită cu mult
rium ; 20,00 Ra- — cînd, la chemarea Co­ milioane- tone cărbune,
20,15 Rezultatele mitetului frontului patrio­ peste 7 miliarde k\Vh e- interes. Organizată de Bi­
opţionale Prono- tic antifascist 'clin jude­ nergie electrică, circa 3 blioteca ju'deţeană şi Cen­
’O De pe marea trul de librării, in cadrul
rii ; 21,30 Con- ţul Hunedoara, din 27 milioane tone fontă bru­ înSInfrii au fost prezentate
1,35 Muzică u- august 1944, muncitorii şi tă. aproape 4 milioane
)0 Radiojurnal ; ţăranii au răspuns cu tone oţel, 25 000 tone u- volumele „La lumina zilei",
)ranv sportiv. „La un pas de centrul pă-
Los igcles ; nemărginit entuziasm, de tilaje miniere, înseamnă mîntului" de Laurenţiu Cer­
că de dans ; la marile manifestări pen­ Hunedoara zecilor de mii
>n stop muzical. tru instaurarea guvernu­ de apartamente care — ne! şi D. D. lonaşcu, „In­
lui democrat şi sprijinul o dată cu confortul — au cursiuni in fantastica leali­
acordat de muncitorii co­ dat o nouă fizionomie a- tate", „Jurnal de uzină" de
EM*' =s munişti din Valon Jiului şezărilor urbane si ru­ Valeriu Bâigău şi lecenta
RB9S8L apariţie editorială „Repor­
ţărănimii hunedorene în rale.
copul .şi mijloa- înfăptuirea reformei a- taj din mină" de D.D. Io-
i); Pentru na- grare, la eroicul efort al LUCIA LICIU naşcu. Scriitorii prezenţi au
ile l-II (Arta) ; citit din creaţiilor lor.
tA : Torpilorii
Ua A); Măsuri
(Modern, sala - • — ® — • — » — • — • — • — » — • — • — • — • — * — •- — • — • — • — • — • — • * — e — e~
(Flacăra); lu­
ai Vodă Lăpnş- A.E.I. Peştcana este unul dintre cele mai moderne şi
i); PETROŞANI: puternice complexe zootehnice din judeţ. în imagine, un Pasionaţi ai muncii, ai meseriei
:• Zice (Parîng); aspect din timpul controlării unui lot dc vaci cu lapte.
Ceodoroiu (Uni-
panieă, vă rog Foto: N. GHEORGHIU
ie); LUPENI : — Etapa de dezvoltare aici se asigură sculele, dis­ rul Dumitru Buliga, ascu­ — Acest aparat nou de
nit din dragos- pe care o parcurge între­ pozitivele şi verificatoarele ţitorul Viorel Tăinăşan. măsură verifică pata de
ă (Cultural) ; contact la roţile conice şi
Uapcană neobiş- prinderea .şi secţia noastră pentru realizarea producţiei — Avem de realizat
rafărul) ; LO- CAM9AM1A AGRICOIÂ DE VARA presupune, pe de o parte curente şi de perspectivă foarte urgent nişte „broşe” distanţa dintre axele a-
ot vesel (Mine- efectuarea studiului ergo­ a întreprinderii. „Subingi- — ne spâne maistrul Emil eestora. îl folosim pentru
OASA: Drumul toate tipurile dc roţi co­
e — seriile I-II nomie al fiecărui loc de nerul Nicolae Radu se Popovici. ‘ Este vorba de
e) ; URICANI : în grădinile de legume - muncă, astfel ca să creăm ocupă cu răbdare, paralei cele mai complicate scule lnice fabricate în între­
i Bachus (Rcte- condiţii tehnice de lucru cu organizarea locurilor pentru prelucrarea dantu­ prindere. L-am executat
3 : Imposibila la nivelul cerinţelor ac­ de muncă, de iniţierea ti­ rilor interioare. Nu de noi, aici în atelier. Asigu­
viile I-II (Steaua rarea preciziei fiecărei
RABARZA: Re- activitate permanentă tuale în industria construc­ nerilor nou încadraţi, mais­ mult, pentru execuţia unor
srul); ORAŞTIE: toare de maşini, iar din trul principal Emil Popo- scule similare complexe, piese componente a apara­
Marea Neagră vici este un adevărat pn- lucrare pe care trebuia s-o tului a însemnat răbdare,
Marele vals — (Urmare din pag- P Şi aici, instalaţia de u- punct de vedere tehnologic ambiţie, insistenţă, putere
(Flacăra); C,E- organizarea celui mai raţio­
l : Alo, aterizea- dat era în . funcţiune. Bri­ nal flux de lucru, în sco­ fizică, dar şi ore multe
ea (Casa dc pierdere şi livrată la timp, gadierul Sabin Lueaci, in­ pul realizării integrale a Valoarea etică a efortului suplimentar peste program. Au muncit
ATEG : Trei zile eu dăruire loan Micu, Toan
.îopţi (Dacia) ; pentru asigurarea bunei a- stalase cele două aripi de investiţiei, concomitent cu Gridan, Vasile Sîn.tion,
iberto Carios şi realizarea sarcinilor de
roz ; SIMBRIA : provizionări a populaţiei. ploaie, alimentate de la o sionnt al meseriei ; lăcătu­ executăm de asemenea ionel Petrescu, Ilic Bog­
haiducilor (Mu- elcctropompă, pe terenul cu producţie. Aceasta ne cere dan, Petru Troancheş. loan
.iTA : nc dragul în grădina de legume a efort suplimentar perma­ şului principal Truian Mi­ prompt, pentru că de ea Nasta.
(Luni; i); GIIE- C.A.P. Brănişca am ajuns varză. De la el aflăm pe halţ, om cu multă experien­ era legată realizarea pla­ ...întreprinderea, secţiile
itoaf' - .ea din nent. Comuniştii, ceilalţi ţă, i s-a încredinţat nului de producţie al co­
d). I după-amiaza. Şi aici, coo­ ce; mai harnici cooperatori oameni ai muncii la care ei principale se găsesc în
peratorii munceau pe mai care-şi fac mereu datoria, apelăm să lucreze peste execuţia unei matriţe lectivului unei secţii de faza evoluţiei cantitative
complicate şi s-a angajat
| multe fronturi. * fiind primii ia toate lucră­ orele de program sint nu­ ca, în colaborare cu recti­ bază a întreprinderii, au si calitative. Se cer efor­
turi suplimentare, mai cu
-- Avem mereu în aceas­ rile în grădina legumicolă: meroşi. ficatorii Aurel Boşorogan răspuns cu aceeaşi înţele­ seamă colectivelor acelor
gere frezorul Marin Ursuţ,
tă perioadă oameni mulţi Petru Gaşpar, Veronica ...Aici, inginerul Mircea şi Marin Popescu, cu fre­ strungarul Romulus Zalia- ateliere dc a căror activi­
probabil pentru Lugojanu, şeful secţiei zorul Damian Oproiu, cu
ust 1984: Vremea la lucru — preciza ingi­ Perţa, Serafim Tăinaş, Io- S.D.V. a întreprinderii rie, lăcătuşii loan Vîsă- tate sint legate în mare
jeneral instabilă, strungarii Victor Naidin roiu, Toan Ncdelcu şi loan parte rezultatele celorlalte
amporar noros. nera Viorica Jula, şefa sif Pavel şi Elconora Pa­ mecanice Orăşt-ie, a făcut şi Toan Drăgoi, cu lăcătu­ secţii. Comuniştii, cărora
cădea averse de fermei legumicole. Vin să rei. o pauză. Despre cine să şul Ioaji Colţea, să ter­ Peştereanu. li s-au încredinţat cele
oţite de descăr- ne vorbească, cu cine să mine grabnic lucrarea”. La atelierul de verifica­
cc. Izolat se va prăşească varza şi ia alte în.tir-0 uită tarla de 2 ini, mai pretenţioase lucrări,
rin dină. Vin tul lucrări. Do citeva zile am cooperatoarele Letiţia B fi­ înceapă ? Sint numeroşi ...în luminoasa hală se toare, instrumente .şi a- ce presupun o înaltă cali­
moderat, eu in- cei legaţi sufleteşte de lo­ parate de măsură — unde ficare, dar şi formarea
locale de 40—55 început recoltatul l-a car­ dea, Neli Luca, Elena Căi- efectuase de cî-teva ore se asigură precizia în exe­
vest. Tempera- curile lor de muncă şi schimbul. Dar la atelierul noilor muncitori, > răspund
ime vor fi eu- tofii dc vară, ia roşii şi nanţ, Valeria Ciun şi Mă­ care au înţeles întotdeauna de scule şi dispozitive cuţie a celor mai com­ prezent ori de cîte ov»
e 12 şl 17 grade, vinete, din care am livrat ria Gaşpar recoltau vine­ plexe piese produse în în­ nevoile producţiei o cor.
naxime între 25 că de efortul lor comun rămăseseră la datorie rec­
le. (Meteorolog 20 tone. 3 tone şi, respec­ tele, cultură care anunţă depinde bunul mers al ce­ tificatorii Constantin Pană treprindere,' stăm de. vorbă
: A. Proncenco). cu maistrul Petru lagăr. ESTERA SÎNA - J
tiv, 500 kg. o producţie bogată.. lorlalte secţii, pentru că şi Krri.ili$n Voi.ca, strunga­
*