Page 42 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 42
fcgifi&fei SiS- fioaa^ S5^
«AIÂ BS LICTUR .
Sărbătorirea „Zilei minerului"
Petroşani au fost gazde
Duminică, în centrele şi localităţile miniere ale primitoare ale cîntecului şi
judeţului nostru, sărbătorirea „Zilei minerului" s-a jocului dedicate sutelor dc
desfăşurat sub semnul gloriosului jubileu al libertă familii de mineri, iar
ţii patriei şi Congresului al XlII-lea al P.C.R. Har „Lunca Florii" i-a avut ca
S î K l A I J S M i m care au raportat zi de zi succese tot mai însemnate ră, ocupat în întrecerea
invitaţi de onoare pe deţi
nicii bărbaţi ai adîncurilor de cărbune şi minereuri,
nătorii locului 1 pe ramu
în munca lor, au petrecut împreună cu familiile cea
suri de bucurie şi voie bună în minunata ambianţă
socialistă din semestrul I
a cabanelor şi popasurilor, la locurile dc agrement
—■ minerii de la I.M. Li-
le
muzical-coregrafice dc
Iftl COMITElfUilil ilUDEŢEAIV îmbrăcate în alese straie sărbătoreşti. vezeni. Fanfarele, formaţii
la toate cluburile şi case
VALEA JIULUI: în Va ale P.C.R., reprezentanţi ai le de cultură din Valea
lea Jiului, sărbătorirea conducerii Ministerului Mi
„Zilei minerului" a fost nelor. Jiului au creat, prin lim
deschisă, ca-n fiecare am, Au fost depuse coroane bajul ,expresiv al artei,
printr-un moment solemn, şi jerbe de flori la Monu momente de aleasă clevare
Anul XXXVI, nr. 8 322 MARŢI, 14 AUGUST 1984 4 pagini — 50 bani de adîncă vibraţie patrio mentul „Lupeni ’29" şi la spirituală.
tică. în memoria eroilor Placa comemorativă din'
HUNEDOARA:
Pentru
mineri, care în urmă cu incinta minei Lupeni,. aco minerii de la Teliuc şi
§ub conducerea partidului —■ 40 de ani 55 de ani au înscris o pa lo unde, la 6 august 1929, Gheţari, pentru cei care
gină de nepieritoare glo
rie în cronica mişcării au căzut eroic zeci de mi scot dolomită şi talc sau
de profunde prefaceri socialiste muncitoreşti, duminică di neri care s-au ridicat îm înnobilează minereul de
potriva asupririi şi exploa
mineaţa a avut loc, la Lu- tării. Un moment evocator fier înainte de a fi expe
peni, solemnitatea depune de adîncă vibraţie patrio diat furnallştilor, punctul
rii de coroane şi jerbe de de întîlnire a fost lacul de
Gradul de sănătate a populaf iei — flori la Monumentul „Lu- tică a fost susţinut, în acumulare de la Cinciş şi
:i
peni ’29 . Au participat p re ajma Monumentului împrejurimile sale. Dis-de-
„Lupeni ’29“, de formaţia
la cote tot mai înalte numeroşi mineri, prepara corală a I.U.M. Petroşani diminea ţă; grupuri-grupuri
tori, reprezentanţi ai colec
tivelor de cercetare ştiinţi şi actori ai Teatrului de de mineri cu familiile lor
Bulzeşti, Topliţa, iar pentru fică şi proiectare, construc stat „Valea Jiului". au urcat In Cinciş, unde au
Cei 40 de ani care a:u Duminică, în fiecare a- petrecut, de-a lungul între
trecut de la revoluţia de eli Dr. MARIA BEREŞ acordarea asistenţei la locul tori de utilaje miniere, oa şezare a Văii Cărbunelui, gii zile de duminică. Voia
meni ai muncii din toate
berare socială şi naţională, directorul Direcţiei de muncă funcţionează 32 sărbătoarea „Zilei mine bună şi bucuria au fost
antifascistă şi antiimperia- sanitare a judeţului dispensare de întreprinderi. - unităţile economice ale Văir rului" a fost marcată prin
Jiului, activişti de partid
Iistă au însemnat şi perfec Hunedoara în acest am, numărul pa manifestări de cinstire a întreţinute permanent de
ţionarea conducerii şi orga turilor de spital se va ridica şi de stat, reprezentanţi ai ospitalitatea unităţilor co
nizării vieţii sociale, adîn- la 6 000, ceea ce înseamnă organizaţiilor de masă şi oamenilor adîncului, în- merciale, de formaţiile ar
obşteşti, un mare număr
cirea democraţiei şi auto- la Haţeg, secţii de recupe un pat la 86 locuitori. Un cheindu-se înălţător „Săp- tistice care au prezentat
conducerii muncitoreşti, aşe rare la Petroşani şi Deva, puternic fond balneoclimate de pionieri. tămîna educaţiei politice, programe non-stop- pe sce
zarea relaţiilor sociale pe dispensare policlinică la ric este disponibil pentru Au fost prezenţi membri culturii şi sportului", de nele din aer liber.
principiile eticii şi echităţii Calan şi Brad, iar în curînd oamenii muncii din judeţ şi ai birourilor comitetelor dicată lor. Zonele de agre-.
socialiste, toate domeniile se va ci a în folosinţă în mu din ţară veniţi la odihnă şi judeţean, municipal Petro ment „Brăiţa", Lupeni, „La
de activitate bucurînau-se nicipiul reşedinţă de judeţ tratament în cele două sta-, şani şi orăşenesc Lupeni Brazi", Vulcan, „Brădet", (Continuare în pqg, a 2-a)
de grijă, orientare şi îndru ţiuin-i — Geoagiu-Bâ-i şi Vata.
mare din partea partidului. de Jos.
Reţeaua sanitară a jude
în amplul proces de dez ţului este încadrată cu peste A Vili-a ediţie a expoziţiei-tîrg „Bălţata românească**
voltare multilaterală a pa
triei, grija pentru creşterea 7 000 de oameni ai muncii,
calităţii vieţii, pentru ridica dintre care peste 1 000 me
rea gradului de sănătate a dici şi 3 200 cadre medii O convingătoare dovadă a posibilităţilor
populaţiei la cote tot mai sanitare, care desfăşoară o
înalte s-a manifestat preg muncă competentă şi la un
nant de la an la an, de- nivel, ridicat de profesiona de dezvoltare în continuare a sectorului
monstrînd umanismul întregii li tate. Este concludent în'
politici a partidului şi sta acest sens că anul trecut
tului nostru, ale cărui desti s-au înregistrat 6,52 consul
ne 'sin-t conduse cu străluci taţii pe un locuitor în me zootehnic în judeţul Hunedoara
tă clarviziune de tovarăşul diul urban şi 4 în mediul
Nicolae Ceauşescu, eminent rural, rea li zîn du-se indicatori birourilor comitetelor ju provizionării populaţiei. De
Duminică, 12 august a.c,,
om politic, patriot înflăcărat, optimi ai stării de sănătate la Cristur a fost organiza deţean şi municipal Deva asemenea, s-au prezentat
mesager al păcii şi colabo modernul complex — spital a populaţiei. tă cea de-a VIII-a ediţie ale P.C.R., membri ai co unelte şi maşini agricole,
rării între naţiunile lumii. şi policlinică, în cadrul că Ocrotirea mamei şi copi a cxpoziţiei-tîrg de anima mitetelor executive ale produse ale activităţilor
Sectorul sanitar al judeţu ruia vor funcţiona 17 cabi lului se situează la loc de le „Bălţata românească". consiliilor populare jude industriale . din C.A.P. şi
lui dispune astăzi de o pu nete de specialitate, dotate frunte între acţiunile de La această tradiţională ma ţean şi municipal, repre micii industrii.
ternică bază materială şi de la nivelul tehnicii medicale ordin medico-sonitar. Func nifest a re au participat nu zentanţi ai Ministerului A- Rezultatele înregistrate
cadrele necesare. Numai în avansate. Au fost, de ase ţionează 26 de creşe cu meroşi crescători de ani griculturii şi Industriei A- în dezvoltarea agriculturii
ultimii 19 ani s-au daţ în menea, date în folosinţă dis peste 2 500 de locuri, peste male din unităţile agricole limentave. judeţului nostru, îndeosebi
folosinţă în localităţile jude pensare medicale rurale în 300 locuri pentru no-u-născuţi în standurile şi expozi a sectorului zootehnic, au
de stat şi cooperatiste, pre
ţului moderne unităţi sani comunele Lăpugiu, Rîu de în unităţile spitaliceşti, 1 200 ţiile cu vînzare organizate i'ost înfăţişate prin grafice,
cum şi ţărani cooperatori
tare : la Hunedoara şi Pe Mori, Romos, Orăştioara, locuri d'in totalul capacită şi cu gospodărie particu ou acest prilej de către panouri şi fotografii. Ro-
troşani mari complexe spi Densuş, Toteşti, Răchitova, ţilor de tratament cu in lară. cooperativele agricole de dul hărniciei şi priceperii
taliceşti, spital cu policlinicăŞoimuş, Dobra, Buceş, Bunila, ternare sînt destinate copii Au luat parte tovarăşul producţie, asociaţiile eco lucrătorilor ogoarelor
lor. Pe lingă fiecare com Radu Bălaii, prim-sCcretar nomice şi Unităţile comer ţărani cooperatori, meca
plex spitalicesc funcţionează al Comitetului judeţean ciale au fost prezentate şi nizatori şi cadre tehnice —
Hotărîrea fermă a colectivului Antreprizei maternităţi, secţii de pedîa- Hunedoara al P.C.R., pre oferite spre vînzare însem etalat prin produsele ex
şedintele Comitetului exe nate cantităţi do legume, puse şi oferite spre vînza-
(Continuare în pag. a 2-a) cutiv al Consiliului popu fructe şi alte produse a-
de construcţii hidroenergetice Pădişa lar judeţean, membri ai groalimentare destinate a- (Continuare în pag. a 2-a)
Centrala Ostrovu Mic va fi pusă IHiii m m
in funcţiune în luna decembrie
din acest an
Colectivului de construc luate pentru semestrul II
tori ai A.C.H. Păclişa i s-a al acestui an.
încredinţat un obiectiv de Dominate de angajarea
deosebită însemnătate pen fermă de a cinsti a 40-a
tru dezvoltarea energetică aniversare a actului isto
a judeţului nostru şi a ţă ric de la- 23 August 1944
rii : amenajarea hidroener şi cel dc-al XIII-lca Con
getică a Rîului Mare în gres al partidului cu re
aval, între localităţile Os zultate deosebite în muncă,
ADUNĂRI GENERALE ALE
OAMENILOR MUNCII
trov şi Haţeg, prin con darea dc seamă şi interven
struirea unei salbe dc 9 ţiile în dezbateri au sub
centrale hidroelectrice pe liniat hotărîrea unanitnă
acest traseu. a constructorilor de a da
în precedenta adunare în folosinţă centrala Ostro
generală a reprezentanţi vu Mic în decembrie a.c.,
lor oamenilor muncii din de a intensifica lucrările
luna februarie a.c., s-au la celelalte obiective pen
stabilit cîtevă direcţii prio tru a crea front dc lucru
ritare pentru 1984: pune larg în 1985, dc a face te-
rea în funcţiune în luna . meiniee pregătiri de iarnă,
decembrie a centralei Os astfel ca şi în sezonul rece
trovu Mic, realizarea pro să se poată lucra din plin.
:
ductivităţii muncii, acce — în faţa termenului
lerarea ritmurilor de lucru concret şi apropiat de pu
la celelalte obiective. nere în funcţiune, trebuie
Firesc, actuala adunare să no schimbăm optica dc
a analizat modul în care
s-au realizat hotărîrilc TIBERIU ISTRATE
adoptate în februarie şi Aspect de la prezentarea celor mai valoroase exemplare de animale.
măsurile, ce se impun a fi (Continuare în pag. a 2-a)
