Page 43 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 43
p aq. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Gradul de sănătate a populaţiei — Tîrgul meşterilor populari
ia cote tot mai înalte Dorinţa de reîntâlnire cu Gyula Szilagi, Hălmăgel, mereu inegalabili prin tot
arta populară autentică a Tîrnăviţa (Arad) — Aurel ceea ce fac pentru că se
(Urmare din pag. 1) programe de lucru menite noi proporţii în acest august atras duminică un număr şi Minerva Golea, Ion Be- dăruiesc unei deprinderi 15.00
15,05 C
/
să pună în valoare capaci cînd întregul popor sărbăto însemnat de locuitori ai toa, Obîr.şa (Hunedoara) — seculare prin seînteierea 15,25 !■
trie şi abstetrică-ginecologie, tatea de acţiune a organis reşte a 40-a aniversare a Devei pentru a participa Victoria şi Marc Sorin. lor de geniu. Ei au în spa 0
care asigură condiţii dintre melor şi factorilor implicaţi revoluţiei de eliberare socia la deschiderea ediţiei a tele lor chiar milenii ,*?■ 15.35 C
Z
cele mai bune pentru dez direct în ocrotirea sănătăţii lă şi naţională, antifascistă XV-a a Tîrgului meşterilor creaţie care pentru noi,cei 15,50 L
voltarea armonioasă a tine femeii, a mamei şi copilu şi aatiimperialistă şi se pre populari. Au venit' pasio „SARMIS ’84“ dc astăzi sînt dovezi in li
relor generaţii. lui, în consolidarea familiei. găteşte să întîmpine cu naţii pentru a-.şi completa contestabile ale continuită B
in spiritul cuvîntăirii tova Realizarea acestor obiec fapte de muncă deosebite colecţiile de ceramică cu ţii poporului român pe 16.00 I
16,30 Ii
răşului Nicolae Ceauşescu la tive — alături de alte prio Congresul al Xîll-lea al obiecte reprezentative din aceste meleaguri. li
Plenara lărgită a Consiliu rităţi, cum sînt creşterea partidului. cele mai cunoscute centre Motivele geometrice sau N-au avut posibilitatea 20.00 1
nuanţa
florale,
1<
culorii
lui Sanitar Superior, pe baza calităţii asistenţei medicale Ne vom consacra toată ale ţării, sau simpli cum smalţului, forma obiecte să participe la tîrg atît de 20,20 A
părători.
Hotărîrii Comitetului Politic curativo-profilactice acordate priceperea şi puterea noastră Au participat şi de a- apreciaţii creatori din ir
Executiv al C. C. al P.C.R. oamenilor muncii din între de muncă pentru traducerea lor, frumuseţea sau utili Horezu şi chiar unii din 20.35 iv
cu privire ia creşterea răs prinderi, cunoaşterea — în în viaţă a sarcinilor trasate ceastă dată meşteri popu tatea lor constituie tot atî- judeţul nostru. N-au fost 1i
lari din Oboga (Olt), — Ion
tea motive de încântare a
li
punderii organelor şi organi vederea prevenirii şi comba de partid, exprimînd în acest şi Elena Răducanu, Tg. reprezentate nici coopera n
zaţiilor de partid, organelor terii — a tuturor factorilor fel recunoştinţa noastră fier Mureş, — Sandor Fall, ochiului şi inimii. Cei tivele meşteşugăreşti din li
care plămădesc lutul rămîn
ir
de stat şi cadrelor medico- de risc pentru sănătatea binte secretarului său gene Orăştie, Haţeg, Deva. 20,55 U
sanitare în asigurarea unui publică, organizarea mai ral, t o v a r ă ş u l Nicolae jh
spor corespunzător al popu bună a asistenţei medicale Ceauşescu, pentru condiţiile 21,10 T
„]
laţiei s-au elaborat, în uni de urgenţă pe întreg terito deosebite create sectorului il.
tăţile spitaliceşti, ample riul judeţului — dobândeşte sanitar. m
22,15 T
Io
Sărbătorirea „Zilei minerului**
(Urmare din pag. 1) Mintia-Veţel, Muncel, Ce preună şi la „Ziua mine
rând a-Certej, de la I.P.E.G. rului", plinătatea şi rod BUCI
A fost o zi plină, recon Hunedoara-Dcva, împreu-, nicia muncii vrednice s-au progra:
Ca ord
fortantă. recreativă, aleasă nă cu familiile s-au bucu transmis parcă în bucu tură ;
răsplată pentru vrednicii rat ceasuri întregi de pli ria petrecerii, Minerii bri 7,30 194
i c
d
mineri din Munţii Poiana nătatea şi voia bună a zi găzilor conduse de Gheor- I n Nicolae
Ruscăi, care, de sărbătoa lei de sărbătoare. ghe Vasilovschi, Trofin se in f
rea lor au raportat peste Programele artistice şi Dud, Ioan Han, Solomon toresc
socialis
53 000 tone minereu de muzica, întrecerile sporti Circu — fruntaşi în mun sei; s,i
fier peste plan, alte pro ve, buna servire au între că, a>u petrecut tot laolaltă lor ; 9,
duse necesare siderurgiei, ţinut atmosfera sărbăto de ziua lor. 9,05 Hă)
lor ; io
realizări de seamă dobîn- rească, încheiată abia spre Gazdă bună, ospitalieră 10,20 Di
dite în săptămîna record orele înserării. a fost şi de data aceasta' •rilc p
\; n
în producţie, organizată în comerţul, prezent în in ,05 Mi
zilele premergătoare „Zilei' BRAD : Parcul „Filimon tim,pinarea satisfacerii ce 1? 00 Bl
minerului". Sîrbu", alte locuri de a- rinţelor şi gusturilor prin
I,
grement au fost gazde bu 157 puncte de desfacere, la 1
DEVA: Cabanele „Bej a,n“ ne pentru miile do mineri amenajate peste tot la lo mî pent
lei in d<
Ceramica a constituit şi la ediţia din acest an a Tîrgului meşterilor populari ele
şi „Căprioara" au fost gaz (>are şi-au petrecut dumi curile de ieşire la iarbă mentul predominant de creaţie. şi grup
nica, împreună cu familii verde. sate ; 1
de bune, ospitaliere, satis- eonomii
făcînd cerinţele miilor de le. cu bucuria caracteristi Bucuria „Zilei minerului" dicului;
oameni care au petrecut că zilelor de sărbătoare. a fost prezentă pretutin Festivalul obiceiului popular hunedorean ştiri ; r
ziua de duminică, sărbătoa Aşa cum zi de zi mun- deni, răsplătind rodnicia trul vits
gii naţi
rea „Ziilei minerului" aici. c'şc. împreună în subteran, muncii, bărbăteşti a mine Deşi se află la a treia edi unuf ciclu de efort şi trăi Jos şi acurateţea reperto radio ;
Mineri de la minele Deva,' mulţi ortaci au fost tot îm rilor hunedoreni. ţie, festivalul s-a impus re. Şi au adus-o cei de la riului dc colinzi laice, cum A- Re vi
radio ;
ca o manifestare reprezen Hărţăgani, conduşi de în dc altfel impresionează 20,10 IV)
tativă prin calitatea selec văţătorul Viorel Demian, costumul din zona Orăştiei, româno
oră; 23,'
ţionării ansamblurilor fol de Maria Demian. purtat de grupul folcloric mea Un
clorice, dar şi a interpre Un alt ansamblu bun de la Geoagiu, al căror 23,30-5,(
tării autentice, întâlni a fost cel al căminului obicei de „Turcă" rămîne
rea din acest an, găz cultural Crăciune.şti, care inedit. Spectacolul a fost
duită de oraşul Brad, s-a a adus u.n obicei de nuntă completat de modalitatea
constituit într-Un profund pe cit de frumos pe atît de aparte cu care a fost pre
omagiu adus minerilor. Şi curat. lucrat obiceiul „Ursitoa DEVA
minunaţii oameni ai adîn- Ţinutul Văii Jiului, a rele" ca teatru folcloric la să (Pali
cului au răspuns intr-un cărui vatră folclorică nu Dea iu Mare şi şezătoarea propria
HUNEDf
număr -impresionant aces e cu nimic mai prejos, a din Buceş — După-piatră. seriile
tei manifestări. fost reprezentat de căminul în încheiere a evoluat A): Pcn
T ~U (Ji
Rînd pe rînd, în scenă cultural Pafoşeni cu obi ansamblul de cintece şi ikeii
au fost recreate obiceiuri ceiul „Măsuratul oilor", dansuri al Casei de cul a) ;
folclorice de peste an sau iar Valea Grădiştei de că tură Brad, recent laureat (Arta) ;
din ciclul vieţii omului. minul cultural Costeşti cu al Festivalului „Cununa
Deşi e greu să facem o „Nedeea ciobanilor". Im cântului românesc" de la
iţi
deosebire valorică între presionantă este de fiecare Tulcea, lup
obiceiurile de pe fireasca' dată albeaţa costumului Alba
„scenă" a comunităţii ru dubaşilor din Lăpugiu de MINEL BODEA Făt &
rale — .toate sînt monu coaf
dorii
mentale —, scenic, cel mai NO A
izbutit continuă să fie Centrala Ostrovu Mic va fi tuşe
„Cununa griului" de Ia CÂNI
Hărţăgani-, laureat al Festi tezat)
erei ('
valului naţional „Cântarea pusă în funcţiune TIE :
României". Acum, la ter (Patria
In faţa graficului, brigadierul Pelin Moiocca, de la sectorul investiţii, al I.M. Li- căra) ,
vezeni, urmăreşte — împreună cu ortacii din schimbul de dimineaţă — realizările obţi minatul secerişului în în (Urmare din pag. 1) narea risipei, creşterea pro- , Mi-o 1
nute in întrecerea socialistă. tregul judeţ se impunea o ductivităţii muncii (mais- I (Casa
cunună, simbolul încheierii TF.G :
lucru, să ne organizăm tru Roger Sânte — Ostro- cia) ; B
— • — • — • — • — • — • — • — • — • — * — • — • — perfect, pe grafice cu ur vu Mic) ; fii Lu
întâlnire
mărire zilnică a tuturor • Creşterea productivită roşul) ;
A Vlll-a ediţie a expoziţiei-tîrg „Bălţata românească" lucrărilor, să conlucrăm toţi ţii în zilele de simbă.tă (Lumina
factorii, atît de la noi, de
şi duminică la cei chemaţi I
la constructor, cit şi de la la lucru, mai buna cola- j
(Urmare din pag. 1? a producţiei animaliere, 25 familii albine. In anul răni cu gospodărie parti beneficiar. Vom acţiona borare mecanic-constructor
pentru ameliorarea raselor trecut e] a livrat peste culară: Catiţa Alba din cu hotărâre pentru curma (maistru Nicolae Iordache
re în cadrul expoziţiei, s-a şi livrarea unor cantităţi 2 400 lîg carne şi 2 000 1 Peştişu Mare, Gavrilă But rea unor acte de indisci — Ostrov) ; Rezulţi
bucurat de aprecieri deo sporite de produse în ve lapte. Au obţinut, de ase narii din HărăU, Adrian plină sau a unor tendinţe • La lucru să rămână ccptiona
sebite. între unităţile care derea îmbunătăţirii apro menea, premii pentru e- Dan, din Gothatea, comu de plîngăroulă. Lucrând cei ce fac treabă, cei ce 1981': Extr. )
atl oferit produse spre vîn- vizionării populaţiei, în xemplarele prezentate cres na Gurasada, Dragosin serios şi temeinic organi trag chiulul nu au cc căuta 15, 38, :>
zare amintim C.A.P. Bră- lumina sarcinilor şi orien cătorii de animale de la Struţ din Cîrjiţi şi Mari-a zaţi, vom da în funcţiune la noi (maistru Nicolae Extr. ;
nişca, Deva, R-omos, To- tărilor date de secretarul Asociaţiile economice in- Neg-reanu din Valea- Jiului, la termen obieeti vul, para Moga — Ostrovu Mic) ; 13, 15, 2
Extr. ;
teşti, Simetria, Ilia, Băcia, general al partidului, to tercooperatiste Peşteana şi care au fost prezenţi Ia lel cu continuarea celorlal • Nu vom mai admite 2, 32, 4.
Orăştie, Derisus, Şoimuş, varăşul Nicolae Ceauşescu, Ohimindia, Pui, Bobîlna, expoz.Lţia-tîrg cu animale te lucrări •—• spunea ing. ea unii să vină la lucru Extr.
Birsău, Dobra, Boşorod, privind sporirea aportului Beriu, Vaidei, Ilia, Grind de producţie sau de mun Nicolae Puntea, directorul luni la ora 12 şi să plece 22, 13,
Jeledînţi, asociaţiile de lucrătorilor din agricultu şi Birtin, care obţin rezul că. antreprizei. vineri seara, vom înlătura t. 30, 4
sere şi horticolă Deva, uni ră la progresul general al tate tot mai însemnate în Cea de-a VlII-a expozi- Deşi s-au referit la în indisciplina (Aurel Pîrău xtr. ;
tăţi ale C.L.F., Gostat şi patriei noastre. sporirea efectivelor, pro ţ!e-tîrg de animale a re treaga complexitate a pro — şeful autobazei trans 7. 9, 12.
porturi).
Fond <
blemelor cu care se con
altele. ^Pe baza bonitării făcute ducţiei şi ridicarea eficien prezentat o reuşită acţiu fruntă antrepriza, dezba Am spicuit doar cîteva lei.
După vizitarea expoziţiei dd juriul expoziţiei, s-au ţei activităţii în sectorul ne cu caracter zootehnic,
de produse agroalimentare acordat numeroase premii zootehnic. relevând însemnatele re terile nu avut în centrul din luările de poziţii în
şi a standurilor, de anima în obiecte color mai buni Dintre cooperativele a- zerve existente pentru dez lor, ca un lai l-motiv, pu cadrul adunării. Ele ne pot
le, a avut loc festivitatea crescători de animale din gricole de producţie s-au voltarea în continuare a nerea în funcţiune de la crea o imagine destu] de
de premiere a crescători judeţ, ţinînd seama de re remarcat, prin realizările sectorului zootehnic în ju OstroYU Mic, subliniind ce exactă a seriozităţii şi Timpul
lor fruntaşi pentru cele zultatele obţinute în dez dobîndite în îndeplinirea deţul nostru, pentru am trebuie făcut pentru rea fermităţii hotărârii colecti azi, 14 i
mai valoroase exemplare voltarea sectorului zooteh indicatorilor de plan, cele plificarea ' realizărilor în lizarea obiectivului : vului A.C.II. Păclişa de a in gene
pune în funcţiune in de
• Organizarea exemplară
prezentate la . expoziţia- nic şi de contribuţia lor din Sîntandrei, Silvaş, Os acest an jubiliar, în între a muncii, asigurarea eu cembrie a.c. centrala Ostro- rul va
vor căd(
tîrg. Relevîndu-se modul la fondul de stat şi fondul trov, Deva, Aurel Vlaicu, gul cincinal şi în perioada vu Mic, de a accelera însoţite
cum se înfăptuiesc obiec de autoaiprovizionare. Orăştie, Feştişu Mare şi Următoare. dulgheri şi i.'orari, folosi mersul lucrărilor pe în trice. Vi
rea întregii capacităţi de
tivele din programul jude Premiul special al juriu Brad, iar dintre fermele ★ treaga salbă a celor 0 cen derat di:
ten silică
ţean de dezvoltare a zoo lui i-a fost acordat lui de stat amintim pe cele în cadrul expoziţiei-tîrg, încărcare prin asigurarea trale, cinstind prin mun 50 km/
eu mijloace de transport
tehniei, din Programul unic Viorel Crişan, ţăran^ cu din Băţălari, Aurel Vlaicu buna dispoziţie şi veseli® (ing. Cornel Ivănescu — ca lor plină de abnegaţie minime
şi programul de autocon- gospodărie particulară din şî Orăştie. au f-ost întreţinute prin Ostrov) ; anul jubiliar al revoluţiei f.re 9 ‘ ş
mai cob
clucere şi auto aproviziona satul Poieniţa, comuna Bal- Juriul a acordat, de a- frumoasele programe artis de la 23 August 1944 şi cel xime ini
întărirea disciplinei,
•
re teritorială, s-a subliniat .şa, care are în gospodăria şemenea, premii şi altor tice prezentate de nume măi buna gospodărire a de-al XIH-lea Congres al de. D.im
preocuparea existentă pen proprie 6 bovine, 15 oi, 4 crescători de animale — roase formaţii de artişti locurilor de muncă, elinii- partidului. pe văi.
tru creşterea efectivelor şi porci, numeroase păsări şi membri cooperatori şi ţă- amatori din judeţul nostru.