Page 46 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 46
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ Comitetului Central
M < & a! Partidului Comunist Român,
l^j
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
(I A L I S M H L secretor general al Partidului Comunist Stomârij
preşedintele Republicii Socialiste România
Mult iubite şi stimate to
Imnului
nostru
naţio
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL varăşe Nicolae Ceauşescu, piere între tinerii şi spor cucerite de sportivii noş
medaliilor
tivii'întregii lumi, la dez
nal.
Bilanţul
voltarea prieteniei şi cola
Delegaţia Republicii So
cialiste România, partici borării între toate popoa tri a situat România pe
pantă la cea de-a XXIII-a rele, la apărarea păcii pe locul al II-lea în clasamen
ediţie a Jocurilor Olimpi-' planeta noastră. tul general pe naţiuni al
ce de vară, desfăşurată la Gu inimile vibrînd pu Jocurilor ' Olimpice dc la
Anul XXXVI, nr. 8 323 MIERCURI, 15 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani Los Angeles, între 28 iu ternic de profundă emoţie, Los Angeles, la care au
lie şi 12 august. 1984, ra de dorinţa îndeplinirii da participat sportivi din 140
portează Comitetului Cen toriei patriotice, sportivii de ţări.
tral al partidului, dumnea români participanţi la Jo Aceste succese, care con
Sub conducerea partidului — 40 de ani voastră personal, mult iu curile Olimpice de la Los firmă valoarea şi compe
bite şi stimate tovarăşe se Angeles au cucerit 53 de titivitatea sportivilor ro
de profunde prefaceri socialiste cretar general, încheierea medalii, dintre care 20 de mâni pe plan internaţional,
misiunii încredinţate de a aur, făcînd ca tricolorul au fost posibile datorită
reprezenta cu cinste şi României socialiste să se grijii deosebite pe care o
Concordanţă deplină între politica demnitate sportul româ ridice pe cel mai înalt ca acordaţi dezvoltării mişcă-
nesc, de a contribui ia mai
targ al Jocurilor Olimpice,
buna cunoaştere şi apro în acordurile solemne ale (Continuare în pag. a 4-a)
economică şi politica şcolară
Ziua presei române
în politica partidului şi învăţămîntu iui liceal. Faţă de
statului privind dezvoltarea Conf. univ. dr. ing. 1965, numărul liceelor şi
multilaterală a societăţii ro NICOLAE ANDRONACHE şcolilor profesionale a cres O' sărbătoare între sărbă tului scris, constituie un din România, în consens
mâneşti, şcoala reprezintă, inspector general cut de peste 2,5 ori, şcola- torile patriei ale acestui puternic îndemn cuvintele cu întregul popor, şi-au
prin cadrele pe care le for al Inspectoratului şcolar rizînd în prezent peste 30 000 splendid an al împlinirii secretarului general al a-sutnat-o — ctitorirea noii
mează şi le perfecţionează, al judeţului Hunedoara de elevi. Baza au constituit-o şi devenirii României socia partidului, preşedintele noastre societăţi socialiste.
prin aportul concret la ridi meseriile din profilurile mi liste. O secvenţă măreaţă Republicii, t o v a r ă ş u l Treptele acestei deveniri
carea nivelului general de neritului şi metalurgiei pen intr-un cotidian tumultuos, Nicolae Ceauşescu : „Scîn- sînt marcate de efortul oa
cunoaştere, un factor funda nomice din anii deceniului tru care opt licee şi şapte deschisă unui mănunchi teia, toate celelalte publica menilor muncii în dome
mental al progresului. al şaptelea s-a acordat o şcoli profesionale pregătesc de oameni, unei profesii, ţii, Radioteleviziunea tre niul creaţiei materiale, ac
Dezvoltarea impetuoasă a deosebită atenţie acceleră forţa de muncă necesară. unei activităţi care se bu buie să fie pătrunse de un tivităţii ştiinţifice şl cul
economiei în cei 40 de a,ni rii procesului de industria De asemenea, noua revolu cură de preţuire în socie înalt spirit revoluţionar, turale, pentru pregătirea
de libertate a însemnat, ţie din agricultură a deter tatea noastră. Noi o nu patriotic, să militeze cu politică, profesională.
pentru judeţul Hunedoara, minat şcoala să-şi îmbună mim patetic „Ziua presei toată consecvenţa pentru a Parcurgînd eu fermitat»
racordarea, prin resursele tăţească simţitor structura române" pentru că omagia face cunoscută politica drumul celor aproape 35:
saile materiale şi umane, la reţelei ; astfel, două licee ză, an de an, la 15 au partidului şi statului nostru de ani, ziarul „Drumul
efortul, general al ţării. A- din zonele agricole au fost gust, apariţia ,,Scînteii'‘ socialist, pentru a asigura socialismului", organ al Co
ceasta a însemnat mai mult transformate în licee agroin ilegale, întemeiată în 1931. ca toţi oamenii muncii, mitetului judeţean de
cărbune, mai mult metal, dustriale unde învaţă peste în această vară, semnifica fără deosebire de naţiona partid şi al Consiliului
mai multă energie electrică, 2 000 de elevi. ţiile Zilei presei dobîn- litate, toţi cetăţenii patriei popular judeţean a fosî
construcţii noi, investiţii şi, învăţămîntu! hunedorean desc valori noi, într-un noastre să înţeleagă bine cronicarul unei impetuoase*
în primul rînd, mai mulţi li •ffroitttn trebuia să mai realizeze însă context marcat la scară obiectivele acestei politici, activităţi creatoare într-un»
muncitori. Noile condiţii încă o concordanţă, aceea naţională. Acum, întregul rolul pe care îl au în înfăp ţinut pe a cărui emblemă,
create au cerut şcolii să dintre pregătirea teoretieo- nostru partid, întregul po tuirea ei, în victoria so trecutul istoric ca şi împli
răspundă, prin structura şi 1944-1984 practică şi activitatea con por omagiază prin fapte de cialismului şi comunismu nirile anilor socialismului
conţinutul ei, nevoilor pre cretă pe oare o desfăşoară muncă de excepţie împli lui în România". se regăsesc într-o fericită!
4
zente şi de perspectivă ale AUGUST tSnărul după absolvirea şco nirea a 40 de ani de la Ce poate fi mai nobil simbioză, se zidesc la ura
sectoarelor vieţii economice 23 lii. în acest domeniu am înfăptuirea revoluţiei do pentru presă decît misiu- loc durlnd un impresionant
şi sociale. Generalizarea în- acumulat o experienţă inte eliberare socială şt naţio nea-de a consemna cu res edificiu. Un edificiu ale*
văţămintului obligatoriu a lizare, accentul fiind pus pe resantă şi eficientă, care se nală, antifascistă şi anti- ponsabilitate comunistă fie cărui cărămizi înseamnă;
atras după sine sporirea nu raimurile economice de vîrf, referă la stabilirea, încă din imperialistă, şi înlîm.pină care clipă a devenirii ju — problematica majoră «>
mărului de copii în forme pe lărgirea bazei de mate trimestrul I al anului şcolar, cu entuziasm Congresul al deţului, ţării, oamenilor, vieţii economico-sociale,.
organizate de instruire şi rii prime, substanţe utile şi a viitoarelor locuri de mun XlII-lea al .partidului. a grandioasei opere pe
educaţie. La învăţămîntu! energetice, care să asigure că pentru absolvenţi, în aşa Pentru lucrătorii euvîn- care partidul comuniştilor (Continuare în pag. a 3-a)
primar şi gimnazial se înre un ritm ridicat dezvoltării şi fel încît perioadele de prac
gistrează o creştere de peste micşorării decalajului oare tică şi de realizarea lucră
5 ori faţă de 1945, la preşco exista între ţara noastră şi rilor ' de bacalaureat să fie
lari de peste 9 ori, iair la ţările dezvoltate. Aşa au efectuate în unităţile econo
învăţămîntu! liceal şi pro apărut in faţa şcolii hune- mice unde aceştia vor fi imMIfl-ctitorii măreţe
fesional de mai mult de dorene sarcini specifice eco repartizaţi. e
4 ori. nomiei judeţului. In consecin
in strategia activităţii eco- ţă, s-a dezvoltat reţeaua (Continuare in pag. a 3-a) 1 în«m» SOCIALISMULUI l)
Partidul Comunist Român—organizatorul Beriu - vatră milenară, înscrisă
ferm pe coordonatele progresului
mişcării de rezistentă antihitleristă
Primo atestare docu mîntuM, căruia ii smulgeau varea pă mi n-tul ui fi Meşte
mentară a BeriutuJ dotează roadele prind-o neostoită rea animalelor — dar aici
Partidul Comu-nist Român, care reunea reprezentanţi luptă ale mişcării generale din secolul al Xll-iea, dar muncă dusă din primă prea sărace. Insă, toţi tei f
sesizind grava primejdie ai tuturor claselor şi pă europene antifasciste. Ac descoperirile arheologice a- vară-m iarnă., în rotundul oare cunosc comuna, a? frj
pe care fascismul o repre turilor sociale din ţară. ţiunile organizate de P.C.R. testă că pe locurile unde şi .perpetuum-ul ciclu agri prinwl rînd locuitorii m, îţi
zenta pentru poporul nos în conducerea Comitetu prin intermediul Comitetu îţi ou vatra astăzi cele col, au ştiut să-şi păstreze vor răspunde, de-r Vei în !
tru, a ştiut să mobilizeze lui Naţional Antifascist, lui Naţional Antifascist, mai multe din satele co nealterată din generaţie treba, că cei mai irueluoşi,
toate forţele patriotice îm Secretariatul C. C. al precum şi al altor organi munei au existat aşezări în generaţie, fiinţa lor de mai dătători de bunăstare
potriva acestui pericol, P.C.R. a trimis — ca re zaţii de masă legale (Liga încă din vremea strămo români, descendenţi direcţi din milenara existenţă a
găsind în • fiecare etapă prezentant al tineretului re_ muncii, Blocul democra şilor noştri, dacii. De-a din stirpea vitejilor daci satelor Beriului, şsint aceşti
formele organizatorice şi de ’ voluţionar — pe tînărul co tic, Frontul plugarilor) au lungul secolelor, indiferent şi romani. patruzeci de ani de con
influenţat în mod decisiv
acţiune propice, concreti munist Nicolae Ceauşescu. de vicisitudinile vremîlor, Aşa le-a prins şi augustul strucţie socialistă în patria
zate în alianţe şi fronturi în scurt timp s-au consti Prof. DUMITRU BARNA satele comunei au continuat fierbinte al eliberării noas noastră.
comune de luptă. în vara tuit comitete locale regio Filiala Arhivelor Statului să dăinuiască. Oamenii tre. Sate româneşti, nu
anului 1932, din iniţiativa nale antifasciste în princi locurilor, trăindu-şi între prea înstărite - deşi oa M1RCEA LEPADATU
Partidului Comunist Ro palele centre ale ţării, prin Deva bucurii şi necazuri existen menii erau vestiţi prin hăr
mân a luat fiinţă Comite tre care şi în Deva. în (Continuare în pag. a 3-a) ţa lor de pălmaşi ai pă- nicia şi priceperea în culti (Continuare în pag. a 3-a)
tul naţional artirăzboinic prima jumătate a anului
— organizaţie de masă 1934 a luat fiinţă Comite
care grupa muncitori, inte tul Antifascist • al Tine
lectuali, funcţionari. După retului, care avea în frun
venirea lui Hibler la te pe tovarăşul ' Nicolae
putere în Germania, ur . Ceauşescu.
mată de intensificarea ac Principalele obiective sta
ţiunilor agenturii naziste bilite de Comitetul Naţio
din ţară — Garda de fier nal Antifascist vizau stăvi
— în noile împrejurări lirea ofensivei hitl^riste,
create, P.C.R. a hotărît, în demascarea Gărzii de fier,
primăvara lui 1933, înfiin apărarea independenţei şi
ţarea unei organizaţii de suveranităţii României.
masă legale largi, care să Comitetul Naţional Antifas
continue, pe plan superior cist din România şi-a adus
lupta împotriva pericolului o contribuţie importantă
fascist, antrenînd mase tot la lupta contra fascismu
mai importante de cetăţeni. lui pe plan internaţional,
Astfel, în aprilie 1933, m a n i f eşti n d u-.ş i solid a,r ita-
a fost creat un comitet tca prin diferite mijloace
antifascist de iniţiativă, sub cu forţele antifasciste din
îndrumarea căruia a înce ţările europene. Reprezen
put acţiunea de organizare tanţii mişcării antifasciste
a prunelor comitete anti din România au luat parte
fasciste locale. Ca urma la congrese internaţionale
re, în iunie 1933, P.C.R. antifascistă, contribuind Imagine din Beriul de azi. în care tot mai mult, casele noi, arătoase, se înalţă în satele comunei, sporindu-i
a hotărît crearea Comitetu substanţial la stabilirea frumuseţea şi bunăstarea. Foto N. GHEORGHIU
lui Naţional Antifascist, tacticii şi strategiei de
