Page 47 - Drumul_socialismului_1984_08

? DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 323 «

A N U L 4 0 A L L I B E R T Ă Ţ I I P A T R I E I

P u t e r n i c ă a n g a j a r e p e n t r u î n d e p l i n i r e a 15.05 Muzică
imagin
13.20
cu fo
Pop
ş î d e p ă ş i r e a s a r c i n i l o r e c o n o m i c o - s o c i a l e 15.30 maghi;
Emisiu
lor)
10.30 Inchitli
lui.
Adunări generale ale oamenilor muncii 20,00 Telcjui
lor)
20.20 Sub Ii
gust -
suri p
20,33 Ctitori;
MOBILIZARE EXEMPLARĂ PENTRU îmbunătăţirea activităţii în velescu, Dorel Mocuţa — nu ţine pasul cu produc­ realizat planul Ia minereu mindri
ansamblu, dar. mai cu au insistat asupra măsuri­ ţia (aceasta datorită numă­ extras în proporţie de 113 21.05 Film .
REALIZAREA LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII seamă, pentru ridicarea lor ce se cer întreprinse rului insuficient de mij­ la sută — spunea Ioan „Cuibu
mieră
calităţii şi răspunderii în în vederea ridicării calită­ loace auto), fapt care se Matei, şeful sectorului. Noi studiot
în cadrul adunării ge­ precieri la stilul şi meto­ muncă, întărirea ordinii şi ţii şi, scurtării duratei re­ va răsMnge negativ asu­ considerăm însă că putem 22.20 Telcju:
nerale a reprezentanţilor dele de muncă- ale consiliu­ disciplinei, creşterea efi­ viziilor şi reparaţiilor la pra producţiei pe perioada face mai mult. Pentru a- 22.30 lor) Inchitb
oamenilor muncii de la lui oamenilor muncii evi­ cienţei întregii activităţi locomotivele din parcul de iarnă, deoarece nu vom ceasta solicităm sprijin din Iui.
Trustul de antrepriză ge­ denţiind posibilităţile co­ economice a depoului. de exploatare, prevenirii avea rezerve pregătite pen­ partea conducerii exploată­
nerală de construcţii-mon- lectivelor din care fac — De ce nu s-a realizat evenimentelor de cale, în­ tru exploatare. rii în vederea introducerii
ta.) Deva s-a scos în eviden­ parte, angajîndu-se să ac- indicatorul transport mar­ tăririi siguranţei în circu­ . Aurel Junea, Gheorghe unei tehnologii noi de
ţă preocuparea susţinută . ţioneze intens pentru fi în­ fă ? — întreba,' pentru a laţie a tuturor trenurilor. Riusu, Gheorghe Grişan, exploatare, de măre pro­
pentru predarea la termen deplini zi de zi în mod da apoi şi răspunsul, ingi­ Au fost nominalizaţi cei Nicolae Popa, Sorin Co- ductivitate — cu surpare
BUCUREŞ
a obiectivelor din planul exemplar sarcinile c;e le nerul Eugen Ivoniciu, şef care au săvîrşit abateri de păiescu şi alţii s-au referit în abataje. Sîntem convinşi programul
de investiţii pe Î084, creş­ revin, a recupera restan­ depou coordonator. Pentru la disciplina muncii la la îmbunătăţirea aprovizio­ că acesta este viitorul minei La ordinea
terea frontului de lucru ţele din prima parte a că au fost multe cazuri calea ferată : Ioan Iosivuţ, nării cu materiale a punc­ la care lucrăm, de aceea tură; 7,00 11
şi a capacităţii de execu­ anului şi a întâmpina cele cînd s-a depăşit durata de Oliviu Petrean, Ioan Stan­ telor de lucru, dotarea ne vom mobiliza toate for­ I n 1944 _ 23 ţ i
i c
a
d
ţie a brigăzilor şi antre­ două mari evenimente ale parcurs pe secţia Simeria — ca, Nicolae Miheţ, Valen­ subunităţilor cu mijloace ţele pentru a aplica noul Nicolae Cea
prizelor, mai buna organi­ ţării — aniversarea a 40 Petroşani, datorită neprimi- tin Grancea, Aurel Şte­ de mică mecanizare, întă­ sc în lapte
zare a activităţii în şantie­ de ani de la eliberare şi rii trenurilor în staţiile fan, Anton Mar-a, faptele în abatajele de care dis­ citoresc în
socialistă; j
re, în aşa fel încît. la finele Congresul al XlII-lea al Peştiş, Simeria-Triaj, Pe­ Io- fiind aspru criticate. rirea disciplinei, asigura­ punem, a creşte producti­ sci; 8,10 C
acestui an; aniversar, bilan­ partidului — cu rezultate troşani. Tot atît de adevă­ rea ‘ unor condiţii optime vitatea, implicit producţia lor ; 9,00 B
ţul să fie pozitiv la toţi bune în producţie. rat este însă că nici indi­ Prin întreagă sa desfă­ de muncă pentru mineri. de minereu a sectorului. 9.05 Răspur
rilor; 10,00
indicatorii. Pe primele şase — în lunile care au mai cele de utilizare a locomo­ şurare. adunarea generală — Pe primul semestru al 10.05 Tara
luni — se arăta în darea rămas din an — spunea in­ tivelor n-a fost întotdeauna a oamenilor muncii de la anului, sectorul Troiţa şi-a B. CORNEL mea. cintee
de seamă — producţia ne­ ginerul Mircea Chlrilă, şe­ cel maxim. S-au înregis­ Depoul C.F.R. Simeria a Din ţările
tă a fost îndeplinită în ful brigăzii nr. 1 Deva — trat şi multe devieri de la evidenţiat hotărârea acestui ACTIVITATEA CU CARTEA - Buletin «
Radioearus»
proporţie de 105.1 la sută, avem de materializat, la graficul de circulaţie şi destoinic colectiv munci­ lumea feric
investiţiile în regie proprie nivel de trust, un volum opriri. Spre soluţionarea toresc de a acţiona cu în­ LA NOI COTE CALITATIVE 11.35 Publi<
100,1 la sută. s-au pre­ mare de lucrări, aproape optimă a acestor deficienţe treaga - putere şi, capacitate letin de şt
(a lului
dat beneficiarilor din ju­ 2 000 de apartamente şi 21 va trebui deci să ne în­ pentru a se sit-ua pe. un Analiza exigentă şi res­ te au stat, fără îndoială, cot a Ic
deţ 937 de apartamente, de obiective de gospodărie dreptăm toată atenţia în loc de frunte îu cadrul ponsabilă a muncii cu car­ acţiunile organizate. în De ' ia :
alte două importante obiec­ comunală, de sănătate. în- acest semestru de muncă întrecerii socialiste în în­ tea desfăşurată de Biblio­ acest sens, Biblioteca jude­ inv : Ifi,
Şti
tive — complexul de ali­ văţămînt. comerţ, agrozoo­ şi în continuare. tâmpinarea zilei de 23 Au­ teca judeţeană a eviden­ ţeană deţine o experienţă ini. ,tc ; :
mentaţie publică din Lu- tehnice ş.a. Brigăzii noastre Alţi participanţi la dez­ gust şi a Congresului al ţiat preocuparea, susţinută pozitivă în popularizarea economice :
medicului;
peni- şi policlinica din îi revine o bună parte din bateri — . Gheorghe Po- XlII-lea a-1 partidului-. pe linia satisfacerii inte­ fondului de carte, reali- Ştiri ; 17,05
Deva. De asemenea, s-au aceste lucrări. Pentru a le pescu, Ioan Weber, Izidor resului de lectură şi infor­ zînd buletinele „Cărţi noi“, voluţiei dii
depăşit sarcinile la activi­ realiza exemplar, solicităm Dumitreseu. Gheorghe Pa- GH. I. NEGREA mare a publicului larg, de informare ş.a. Au fost România d
de miinc ;
tatea industrială, au fost să fim aprovizionaţi la iniţiate manifestări vizînd române ; i
recuperate şi valorificate timp cu materiale de cali­ popularizarea documentelor * Radiojuri
însemnate cantităţi de ma­ tate, în funcţie de comen­ de partid şi de stat, oma­ temaţionali
Radiojurnal
teriale : circa 24 tone fon­ zile lansate, cu mijloace gierea evenimentelor im­ r». >84; 22,00
tă, două tone cupru, 4,2 de transport, să se asigure portante ale acestui an '— 2â,or; în
tone plumb. (5,5 tone hîrtie, integral documentaţiile la împlinirea a 40 de ani de 23,30—3.00 N
8,8 tone cioburi de sticlă, lucrările din plan. la revoluţia de eliberare
alamă, oţel, aluminiu, an­ Tovarăşii Dumitru Bălan, 'socială -şi naţională, anti­
velope ş.a. La ceilalţi in­ Florian Lazea, Gheorghe fascistă şi ariţiimperialiştă,
dicatori — producţia de Buşagă, Toan Preg, Avram Congresul al XlII-lea al
construcţii-montaj. produc­ Gancea, Vasile Ilie, Iuliu ' partidului, 200 de ani de DEVA : ,
tivitatea muncii, stadii fi­ Gros şi-au exprimat hotă­ la Răscoala lui Horia, să (Patria)
zice la unele obiective in­ rârea colectivelor pe care Cloşca şi Crişan. S-a acor­ propria ci
dustriale, indicii de utiliza­ le reprezintă pentru îmbu­ dat atenţie ' lansărilor de HUNEDOA1
seriile
I.-Il
re a principalelor utilaje nătăţirea rezultatelor în carte nou apărută semnată A); Pentru
— se înregistrează restan­ muncă, au făcut propu­ de scriitorii hunedoreni. I-II (Mod
ţe. neri pentru o mai bună Deosebit de eficiente s-au Yankeii — 1
căra) ;
Nerealizarea volumului activitate în domeniu] a- dovedit acţiunile carte-filin (Arta); PE'
de construcţii-montaj de proviziomării cu prefabri­ sau cele din cadrul „Zilelor filme >tă (Pâr i
dis
către majoritatea subuni­ cate. piese de schimb, scriitorilor zărăndeni", în­ bo. „alei
tăţilor (cu excepţia Antre­ schele autoridicătoare. tur- tâlnirile cu creatori de (7 ''—tb
prizei de instalaţii montaj bosoluci, utilaje de mică prestigiu din ţară, consfă­ Gl. v
ral)
Deva) şi a stadiilor fizice mecanizare, fitinguri, al tuirile organizate. Biblio­ nieâ, / i
prevăzute s-au datorat în calităţii finisajelor interi­ teca a fost prezentă activ LONEa
mare măsură insuficientei oare, întăririi disciplinei în sărbătorile „Luna cărţii se înfurie
pregătiri şi organizări a tehnologice şi. de produc­ la sate", „Luna cărţii în TRILA : Seri
(Muncitoresc)
punctelor de lucru, neasi- ţie şi s-au angajat la o întreprinderi ' şi instituţii", Călătorul eu
gurării bazei materiale pe muncă mai susţinută pen­ „Zilele cărţii pentru femei" citoresc); UR
obiective, folosirii neefi­ tru realizarea planului pe întreprinderea de tricotaje Petroşani. Cu maximă atenţie şi răspundere se lucrează şi a săptămînilor cultural- la Zambezi
Albii
BRAD:
ciente a timpului de mun­ semestrul al II-lea. Despre articole pentru export. F oto ŞTEFAN NEMECSEK educative locale. roşie); GURf
că. concentrări] necores­ necesitatea înlocuirii unor în activitatea instituţiei zerabiiii (Mit
punzătoare” a forţei de utilaje vechi — dpzato.are au apărut însă şi neîm pli­ T1E : Rela|
(Patria); Hot.i
muncă existente. Tot atât de agregate şi ciment — PRODUCŢIA DE MINEREU completarea şl valorifica­ niri remarcate cu respon­ căra) ; G
de adevărat este şi faptul efectuării probei la cald rea colecţiilor prin forme sabilitate de participanţii Mi-e teamă >
că ritmurile de lucru au la radiatoare înainte de a VA CRESTE ÎN CONTINUARE specifice şi o îndrumare la discuţii, — Goschlea (Casa de cu
TEG : Aval?
suferit şi din cauza neasi- fi livrate şantierelor, creş­ atentă la nivelul tuturor Moga, Razba Maria, Cio- I-II (Dacia);
gurării mijloacelor de terii productivităţii muncii Reprezentanţii oamenilor nării s-au subliniat şi nea­ instituţiilor de profil. A- robea Elisabeta, Mairilă cu ocliii în
transport conform grafice­ şi a calităţii lucrărilor exe­ muncii de ia Exploatarea junsurile care au existat dunarea generală s-a do­ Ana-Maria, Bodea Maria .—•, RIA : Printei
1LI»
resul);
lor de către I.T.A. şi cutate. încadrarea severă minieră Mintia-Veţel, în­ în activitatea colectivului vedit, în acelaşi timp, un care au venit, în acelaşi (Luminat,
I.J.T.L.. a aprovizionării în normele specifice de truniţi în adunarea gene­ — nerealizarea . producţiei mijloc de stimulare a ini­ timp, eu propuneri pentru
neritmice cu unele mate­ consumuri materiale şi de rală, au analizat cu matu­ marfă vândută şi încasată, ţiativei, întărire a spiri­ depăşirea lor. Acestea au
riale : cherestea, oţel beton, combustibili au vorbit şi ritate şi responsabilitate a lucrărilor de construcţii- tului de disciplină şi res­ vizat aprovizionarea ritmi­
ciment alb. bitum, mozaic tovarăşii .Nicolae Maiores- activitatea desfăşurată în montaj în regie proprie, ponsabilitate a tuturor lu­ că cu carte, menţinerea
de marmură, căzi de baie. cu, Kaschuta Eugen, Ilie primele şase luni ale anu­ indicele de utilizare inten­ crătorilor cu cartea, de unei legături permanente
Timpul
pr
ţeava zineată. carbid etc. Stănilă. Avei Bozan. Ion lui 1984, cit şi sarcinile ce sivă şi extensivă a utila­ creştere a aportului lor la cu rezerva naţională de azi, 15 augus;
Cej care au luat cuvîntul Mardare şi alţii. le revin în continuare. în jelor, aprovizionarea nerit­ activitatea educaţională de carte pentru completarea va fi în gen
s-au referit pe larg la darea de seamă prezentată mică a subunităţilor cu ansamblu ce se desfăşoară colecţiilor care să ducă la şi răcoroasă
aceste aspeete. au făcut a- LIVIU BRAICA de ing. Ioan Ştefănescu, materiale, utilizarea neco­ la nivelul judeţului. îmbogăţirea fondului tradi­ noaptea şi di
va fi variab
directorul unităţii, s-a ară­ respunzătoare a fondului izolat, şi mt
tat că în primul semestru de timp, calitatea uneoi-j în perioada sUpusă dez­ ţional. S-a solicitat nece­ nele deluroa
EFICIENŢĂ RIDICATĂ al anului s-au obţinut rea­ slabă a produselor, indis­ baterii au fost achiziţio­ sitatea Urmăririi atente a averse descărcă
de r
cărţilor apărute pe baza
do
ÎNTREGII ACTIVITĂŢI lizări bune în producţie, ciplina din unele microco- nate şi prelucrate un nu­ unui instrumentar de lu­ Vîntul va si
colectivul exploatării si- Iective ş.a. măr de 2 374 volume, acor- din sectorul
tuîndu-se pe locu] III pe dindu-se atenţie cu priori­ cru. Pentru apropierea peraturile r
Darea de seamă prezen­ moasele rezultate înscrise Pornind de la sarcina cărţii de cititor se impune cuprinse intr
tată în faţa adunării gene­ la rubrica „economii j pe ţară în întrecerea socia­ principală ce revine lucră­ tate cărţii soeial-politice, înfiinţarea de filiale ale de, iar cele
rale a oamenilor muncii primul semestru" : peste listă cu unităţile de profil, torilor de la E. M. Mintia- ştiinţifico-tehnice, agroteh­ bibliotecii în cartierele noi 21 şi 20 de g:
ţa, local se
de la Depoul C.F.R. Sime- 25 ttjme motorină. 248 MW în această perioadă, pro­ Veţel — realizarea exem­ nice, de literatură beletris­ ale oraşului, dar acest lu­ eeaţă.
ria s-a oprit asupra modu­ energie electrică. iar la ducţia marfă a fost în­ plară a planului la toţi tică, pentru copii. în cadrul cru înseamnă, în primul La munte,
lui în care au fost înde­ costurile de exploatare deplinită în proporţie de indicatorii, creşterea pro­ secţiilor bibliotecii au rînd, obţinerea spaţiului răcoroasă, ei
pliniţi. în primul, semestru mai mult de 4 milioane lei. 111,7 la sută, producţia fi­ ductivităţii muncii şi re­ fost înscrişi Un număr de necesar cu sprijinul Con­ bil. Izolat v<
se de ploaie
al anului, principalii in­ Dar nici darea de seamă, zică — 121,5 la sută. pro­ ducerea tot mai accentuată 7 517 cititori. îmbucurător siliului popular municipal descărcări el
dicatori ai planului eco­ nici cei care şi-au spus ducţia netă — 138,6 la a consumurilor de mate­ este faptul că a crescut Deva la parterul unor blo­ va sufla mo
nomic. Consiliul oamenilor părerile în cadrul dezbate­ sută. cheltuielile totale — riale, combustibili şi ener­ ponderea populaţiei active, curi. Şi în activitatea torul nordic. ur
Pentru
muncii a raportat că din rilor — Alexe Cornea. 94,08 la sută. cheltuielile gie —, vorbitorii au pro­ ajungîndu-se la un procent metodică se impune execu_ zile: Vreme:
cei 9 indicatori de bază, Gheorghe Langhe, Ioan materiale — 84,2 la că pus măsuri concrete, me­ de aproximativ 50 la sută. tarea unui contrei perma­ roasă la înce
încălzi
8 au fost realizaţi şi de­ Mînja, Emil Cita — nu, au (econom i si n d u -se m ate ria­ nite să ducă la eliminarea Au existat preocupări pe nent şi exigent. Lipsa a- variabil. uşor.
Cu
păşiţi substanţial. La tone insistat mai’ mult âstipra le în valuare de 94.8 lei nea"corilor, la îmbună- linia impulsionării difuză­ cestuia a condus la activi­ după-amiaza,
kilometriceechivalente, a ceea ce s-a realizat, ci. la 1 000 lei producţie mar­ tăi activităţii. rii cărţii, numărul volume­ tăţi formale în unele bi­ verse de pi.
productivitatea muncii, în mod critic şi autocritic, fă). Contribuţii importan­ lor citite ajungînd la blioteci comunale — Baru, semnala des
ce. V în tul v
transport călători, tonaj au stăruit asupra găsirii te la acest frumos buchet Eugen Ţăndrău şi Iacob Băiţa, Certeju de Sus, rat din sec
mediu pe tren de marfă, căilor de fructificare a re­ de realizări şi-au adus sec­ Jitea au insistat pe nece­ 159 409 în condiţiile asigu­ Crişeior, Lăpugiu de Jos, Temperaturii
productivitatea locomotive, zervelor care mai există în ţiile Boiţa-Haţeg, electro­ sitatea intensificării lucră­ rării unui indice de lec­ Lunca Cernii, Romos, 8 şi 13 gradi
xlmo între 2
lor, realizările se înscriu toate compartimentele, la mecanică Deva, sectorul rilor de primă urgenţă. în tură de 21,1 ]a sută, cu Şoimuş. de. Ceaţă 1.
între 102,3 şi 108,2 la sută. toate locurile de muncă, Troiţa, atelierele Gurasada carierele Gurasada şi mult peste media pe ţară. ta. (Meteor,o)
Acestora li se alătură fru­ făcând propuneri pentru şi Mintia. în cadrul adu­ Ponor-Ohaba, descoperta La baza acestor rezultan­ MINEL BODEA L. Proncenc