Page 48 - Drumul_socialismului_1984_08

’tlERCUKI, 15 AUGUST 1984 Pag. 3

S3SH38SBI DECRET AL CONSILIULUI DE STAT Partidul Comunist Român—organizatorul

IZEUBME
CU PRIVIRE LA DECLARAREA ZILEI DE 25 AUGUST 1984
tiiene CA ZI NELUCRĂTOARE mişcării de rezistentă antihitleristă
strumcntalil
ia Marius
Ţinând seama de faptul gust 1984 se declară zi ne­ Timpul lucrat în zilele (Urmare din pag. tţ nie liberă şi independen­ fascismului şi pericolului
în limba că ziua de 25 august 1984 lucrătoare. nelucrătoare în aceste uni'-
(parţial <"• >- este zi lucrătoare, iar zilele, , In acest fel, personalul tăţi va fi compensat cu tă. Demonstraţii antifas­ hitlerist.
de 23, 24 şi 26 august 1984 muncitor va beneficia de timp liber, potrivit progra­ opinia publică, determinînd ciste au mai fost organi­ „Trebuie să subliniem
programu- zate de P.C.R. şi la 1 de­ . că tocmai în aceste împre­
sînt nelucrătoare, şi' ele do­ 4 zile nelucrătoare, în pe­ mului ee se va stabili pen­ o vie activitate a oameni­ cembrie 1938, cu ocazia
(parţial co- rioada 23—26 august 1984. tru fiecare unitate. lor muncii. în lupta anti­ jurări partidul nostru şi-a
rinţa exprimată de nume­ aniversării Zilei Unirii.
ra lui Au- roase colective de oameni în compensarea timpului Ministerele, celelalte or­ fascistă. La începutul anului .1939, intensificat activitatea îm­
tece şi ver- ai muncii ea şi ziua de 25 nelucrat in ziua de 25 au­ gane centrale, comitetele Amploarea luptei anti­ potriva fascismului şî răz­
;icc gust 1984, personalul mun­ şi birourile executive ale fasciste a maselor popu­ P.C.R. a adoptat o .serie boiului, împotriva alianţei
i care nc august 1984 să fie nelucră­ citor va lucra în ziua de lare s-a manifestat puţer- de măsuri în vederea inten- - cu Germania liitleristă —
toare, urmînd ca timpul consiliilor populare vor :
ic (color) : nelucrat să fie eompe-nsat 19 august 1984, potrivit stabili programe speciale nic în timpul acţiunilor sificării luptei antifasciste . arăta tovarăşul ' Nicolae
iilor". Prc- programului stabilit pentru şi acordurilor de Front a maselor. Invadarea şi li­ Ceauşescu în cuvântarea
’roducţie a prin munca prestată într-o fiecare unitate. pentru unităţile comercia­ Unic Muncitoresc şi Front
indiene zi nelucrătoare. le, de transporturi publi­ chidarea Cehoslovaciei ca ţinută cu prilejul sărbăto­
(parţial co- Art. 2. — Prevederile Popular Antifascist, orga­ ririi a 60 de ani de la
Consiliul de Stal al Re­ art. 1 nu se aplică unită­ ce şi alte asemenea urii- nizate şi conduse de P.C.R. stat şi ameninţarea directă
programu- publicii Socialiste România ţilor productive în care se -tăţi. care să asigure servi­ în anii care au urmat. ce plana asupra. României, crearea P.C.R.. Un rol
d e c r e t e a z ă : desfăşoară proces continuu rea populaţiei în zilele de Acordurile de la Băcia, în martie 1939, au sporit deosebit au avut în această
Art. 1. — Ziua de 25 au­ de muncă. 23—26 august 1984. Bucureşci şi Ţebea, înche­ îngrijorarea poporului ro­ privinţă sindicatele, folo­
iate la sfîrşitui anului mân. Manifestul C. C. al sirea formelor legale de
NICOLAE CEAUŞESCU 1935 între • organizaţiile de P.C.R. din 17 martie 1939 activitate — care au făcut
Preşedintele masă legale, conduse . sau chema ia unirea tuturor ca anii 1938—1939 să fie
tG,OI) Radio- influenţate de P.C.R., şi forţelor democratice din ani de puternice greve şi
icţii ; G,30 Republicii Socialiste România Partidul Socialist, au dat mişcări ale oamenilor
in agricua- ţară pentru a putea stăvili
nrnal ; 7,30 un nou impuls luptei anti­ pericolul hitlerist. Chema­ muncii, culmlnînd cu ma­
st — 1984. fasciste, pentru apărarea rea demonstraţie de Ia
tovarăşului integrităţii teritoriale şi rea lansată de P.C.R. a
u transpu-’ Concordanţă deplină între politica avut un larg ecou în rîn- 1 Mai 1939 împotriva fas­
port mun- independenţei patriei. dul maselor, al tuturor for­ cismului şi războiului, pen­
» întrecere Acţiunile organizate de
îvista pre- ţelor progresiste democra­ tru apărarea drepturilor
il inelodii- partidele şi organizaţiile democratice, a independen­
de ştiri ; economică şi politica şcolară clasei noastre muncitoare tice, organizîndu-sc o serie
ascultăto- împotriva fascismului au de manifestaţii împotriva ţei şi integrităţii ţării".
n de ştiri;
mîndria (Urmare din pag. 1) înfăptuirii unui echilibru dului, tovarăşul Nicolae căpătat o amploare deo­
ularc; 10,30 ----------------------------- i Ceauşescu, ctitor de şcoală sebită în cursul- anului
iste ; 11,00 demografic. 1936. între aceste acţiuni
ri ; 11,05 După cum este cunoscut, Problema calităţii în acti­ românească modernă, care Ziua presei române
tpiilor... sn progresele ştiinţei şi tehnicii la Conferinţa Naţională a s-au înscris şi ' pregătirea
copilăriei; determină astăzi puternice vitatea economică a devenit P.C.R. din decembrie 1982 şi victoria forţelor demo­
12,00 Bu- un imperativ şi pentru învă­ (Urmare din pog. 1)
2,05 Ş*iin- şi profunde mutaţii în teh­ ţămînt. Aceasta înseamnă spunea : „Problema ridicării cratice în alegerile parla­ blou al vieţii economico-
12,r in nologia fiecărei romuri eco­ nivelului de calificare, a lăr­ mentare parţiale din ju­ sociale a judeţului, cola­
lui; ,00 nomice, declonşînd adevărate un învăţămînt cu un nivel girii orizontului de cunoştinţe deţele Mehedinţi şi Hune­ ştiinţifice şi culturale, for­ boratorii, corespondenţii
00 ~ v ubul ştiinţific ridicat, folosirea marea, omului nou, înfăp­
le revoluţii tehnologice în fie­ unor metode moderne de al oamenilor muncii, al ca­ doara, din 18 februarie săi se angajează să trans­
ra rr care domeniu şi meserie. De 1936, demonstraţia antifat­ tuirea neabătută a sarcini­
.'oordl...atc aici, necesitatea ca în pre­ instruire şi educare în con­ drelor, constituie o necesi­ eistă din 13 mantie 1936, lor Congresului al Xll-lea pună cu fidelitate în fapt
i5 Sfatul diţiile existenţei unei baze tate imperioasă pentru solu­ concepţia partidului nostru,
Buletin de gătirea forţei de muncă, didactieo-materiale . moder­ ţionarea în bune condiţii a din Bucureşti, şi alte cen­ şi Conferinţei Naţionale împlinind funcţiile presei
‘molia re- instruirea tehnologică să fie ne. marilor probleme pîivind tre ale ţării. în cadrul ale partidului, a orientă­
igust 1944. dinamică. acestor mari demonstraţii şi menirea ziaristului în
România Realizarea concordanţei dezvoltarea economiei naţio­ rilor date de secretarul etapa pe care o parcurgem,
)dă limbii Hunedoara nu înseamnă dintre gradul mereu creşcînd nale". masele au militat împotri­ general cu prilejul vizite­
rele serii; numai cărbune şi metal, ea va fascismului, pentru res­ reliefînd oamenii ş-i fap­
tevista in- este în acelaşi timp o mare de tehnicitate al întreprinde­ : InvăţămîntuI fiunedorean se pectarea drepturilor demo­ lor de lucru efectuate pe tele lor, clipele cele mari
o ; 20.00 rilor hunedorene şi calitatea încadrează, prin structurile pămîntul hunedorean. ale istoriei contemporane
Agriculti*' furnizoare de energie elec­ cratice, pentru desfiinţarea
ntr-o ori»? trică, lianţi, ţesături şi încăl­ forţei de muncă pregătită în sale elastice, în noile direc­ organizaţiilor .fasciste, pen­ La sărbătoarea Zilei deschise de . Congresul al
operetei; ţăminte, maşini şi produse şcoală se află în plină des­ ţii de dezvoltare ale econo­ tru 'pace, pentru o Roinâ- presei române, colectivul IX-Iea al partidului con­
► muzical. făşurare. Avem, în acest miei judeţului. Calitatea este
chimice. Economia judeţu­ redacţional al ziarului tinuate atît de strălucit în
lui s-a diversificat foarte domeniu, realizări care ne principalul nostru obiectiv — „Drumul socialismului" im­ perioada pe cave cu n1în-
mult, acoperind o gamă dau garanţia că ne aflăm atît în instruire cit şi în edu­ plicat cu înaltă responsa­ drie o numim „E p o c a
largă de activităţii Ca ur­ pe un drum sigur. Numai caţia tinerei generaţii. Tre­ DEPAŞIREA bilitate în complexul ta­ Ceausescu".
mare, şcoala a trebuit să-şi în ultimii patru ani elevii buie să pregătim tineri ou
mister! oa- dovedească ia cote înalte noştri au abţinut peste 400 un larg orizont de cunoştin­ PRODUCŢIEI MARFĂ
ăgostit la de-premii şi menţiuni la ţe ştiinţifice, bine instruiţi
(Arta) ; competenţa în pregătirea practic, oameni crescuţi în
traciul — muncitorilor şi tehnicienilor concursurile pe meserii şi Oamenii muncii de la
ern, sala necesari noilor ramuri de discipline şcolare. Mai mult spiritul dragostei de patrie, CAMPANIA AORICOtĂ DE VARĂ.
— seriile chiar, în ultimii trei ani în cultul muncii şi al păcii. întreprinderea mecani­
saia B) ; activitate. A fost diversificat că Orăşţie raportează :
I-II (Fla- evantaiul meseriilor în care şcoala hunedoreană a fost Viitorul, ne apare luminos producţia marfă a fost
ora legii liceul trebuie să pregătească prezentă la' concursurile in­ şi avem convingerea nestră­ depăşită cu 13,6 milioa­ Toţi locuitorii satelor la coasă,
NI : Ca-n ternaţionale pe obiecte de mutată în el, deoarece
Femeia muncitori. In reţeaua învă­ ne lei, iar principalele
I ; ţăminte lui hunedoreaa au învăţămînt. Desigur, toate Hotorirea plenarei C. C. al
eriik apărut licee cu profil de acestea sînt doar un început P.C.R. privind reînvestirea sortimente fizice au fost la adunatul şi transportul finului i
LI T realizate astfel: produc­
i- chimie, construcţii de maşini, în pregătirea la un nivel t o v a r ă ş u l u i Nicolae ţia de strunguri — 102
i- de industrie uşoară şi ma­ calitativ superior a forţei de Ceauşescu în înalta funcţie Recoltarea, transportul şi — s-au cosit, pînă acUm,
<); teriale de construcţii, care muncă tinere şi integrarea sa de secretar general al Parti­ la sută, piese de schimb depozitarea furajelor se 170 ha. Finul obţinut a
aigret sistematică în fluxul efor­ — 151 la sută, recondi-
al): PE- i au pregătit peste 8 000 de dului Comunist Român, - la tionări piese de schimb desfăşoară cu tot mai fost adus, în mare parte,
!. galante muncitori din care 80 la sută tului general, pentru edifi­ cel de al Xlll-lea Congres, — 137,4 Ia sută, S.D.V.- multă intensitate în cele în baza furajeră avînd de­
INOASA: sînt fete. in acest fel s-a carea unei economii echili­ constituie garanţia sigură : a patru cooperative ' agricole pozitate peste 90 tone. •
5C (Mun- brate, puternice şi moderne. uri — 196 Ia sută, repa­ de producţie din comuna — înseamnă eă în cîmp
t: Vişinei j răspuns şi comenzii sociale continuării ferme şi neabă­ raţii capitale — 148 la
Retezat) ; i de a stabiliza forţa de La baza întregii noastre tute a mersului nostru înain­ Baia de Criş. este încă mult fin ?
(Steaua muncă, de a valorifica re­ activităţi stau orientările se­ te, spre progres, spre co­ sută. — Avem de recoltat o — Este. Pentru a-1
ZA : Mi- suprafaţă de 619 ha fineţe
; ORAS- sursele umane şi în direcţia cretarului general al parti­ munism. transporta cît mai repede
: familie şi vrem să adunăm nutre­ am mobilizat toate mijloa­
ace (Fla- ţuri ia nivelul necesarului cele do tracţiune animală
(ttt-bAT : pentru a asigura o bună din sat — 25 de căruţe.
riile t-II
; FA- furajare a animalelor în La această acţiune iau
— serHle (Urmare din pag. 1) male. Dovadă este'faptul că stabulaţia următoare — parte atît membrii coope­
\zr : EU la această dală în cele
: stmr- Şi argumente au destule Beriu - vatră milenară ne spunea tovarăşul Aron ratori — printre cei mai
un ffllu- patru cooperative agricole Medrea. secretarul comite­ harnici numărîndu-se Vio­
1 sas el ea la îndemînâ locuitorii co­ din comună, in complexul tului comunal de partid. rel Vasiu, Ileana Lăucean,
munei să demonstreze a- Evident, nu ne Vom re- - restier; patrugrădiniţe, A.E.I. Beriu - realizare a Până acum, s-au recoltat Ioan Vasiu. Letiţkr şi Te-
coste afirmaţii. zuma dear la aceste lu­ unde învaţă 600 de elevi. ultimilor ani — şi la gos­ peste 500 ha şi au fost rente Drăgan — cît şi cei­
— Ce poate să ilustreze cruri în încercarea noastră - O dată cu dezvoltarea co­ podăriile populaţiei sînt a- aduse în bazele furajere lalţi locuitori ai satelor
mai concret bogăţia unei de a ilustra ce reprezintă■" munei . a simţit nevoia dez­ proape 4 000 bovine, peste aproape 400 tone fin. Rişca, Rişculiţa şi Baldo-
comune - sublinia Rodica comuna. pe plan spirltual- voltării unei reţele de uni­ 8 000 de ovine, 1 670 porci, Am efectuat un raid în vin, care au venit şi ei
pentru Moţa, primarul Beriului — cuhural şi educativ, acum tăţi prestatoare de servicii 15 000 păsări ş.a. Din a- cele patru unităţi agricole la transport de fin. Viorel
Vremea de cit bunăstarea oamenilor în cel de-ai 40-lea an al pentru populaţie şi comer­ cestea, 880 de bovine, din comună pentru a con­ Ciur. Olivia Lupşa şi alţii
Irumoasă
ai ales săi relevată de cele peste libertăţii patriei. Pentru ciale, care să pună la 1 650 porcine şi toate pă­ semna concret cum se au lucrat zile la rînd la
[a. Cerul 700 de case noi — aproa­ locuitorii satelor, din a- îndemînâ locuitorilor ei toa­ sările sînt in gospodăriile desfăşoară strângerea fu­ adusul finului din cîmp,
î totul pe 75 la sută din totalul te mărfurile necesare, cit populaţiei, care contrac­ rajelor. cu animalele şi carele lor.
i în zo- ceastâ comună au fost înăl­
r cădea caselor din comună — , ţate şase cămine culturale, şi servicii prompte, de ca­ tează şi livrează an de an La C.A.P. Lunca Moţilor, Două din cele patru
însoţite sănătoase şi arătoase, de în cadrul cărora activează litate. Acest lucru s-a îm­ însemnate cantităţi de pro­ ''ictor Ticiu, preşedintele fînare ale unităţii agricole
ilectrice. acareturile bine puse la plinit mai ales în aceste duse agricole şi anima­ Unităţii, ne-a relatat: din Ţebea sînt pline cu
moderat punct, filme cu animale permanent 24 de formaţii
e. Tem- artistice, — toate înscrise în ultime două decenii, cînd liere la fondul de stat. — Muncim la cositul şi furaje. Gheorghe Toma,
vor fi şi păsări, de nivelul de trai numărul unităţilor presta­ Numai în acest an, sti­ adunatul finului, lucrare la secretarul comitetului de
14 gra- ridicat al locuitorilor sa­ Festivalul, naţional „Cînta­ toare de servicii pentru mulaţi de prevederile Pro­ care se evidenţiază Iosif partid din cooperativa agri­
ae între rea României'. „Şi nu
Jiminea- telor noastre ! populaţie a crescut de la gramului unic, gospodarii şi Sabin Loliş, Ioan Gligor, colă, ne-a spus că s-au de­
produce Dorind să sublinieze, o dată — relevă Eugen Scu­ 5 la 20 şi al unităţilor co­ din Beriu s-au angajat să Ioan Oprişa, Viorie Ievuţa, pozitat 120 tone fin. Am
mai concret creşterea nive­ zară secretar adjunct al co­ merciale a crescut la şapte, predea la fondul de stat Pascu Bărăştean şi alţi încheiat prima coasă pe
a va fi mitetului comunal de
1 vario­ lului de viaţă al celor din valoarea desfacerilor prin 70 bovine, 245 porcine, cooperatori harnici. Avem cele 215 ha fineţe. Avein
la aver- Beriu, secretarul biroului partid — formaţiile noastre magazinele săteşti fiind în 280 ovine, 2 150 hi lapte depozitate 150 de tone mult fin în cîmp din care
,ite de executiv al consiliului popu­ au ajuns pină in etapele acest an de 12 milioane lei, de vacă şi 180 hl lapte furaje, acţiune la care sînt transportăm de zor în a-
. Vintul superioare ale festivalului
lin see- lar comunal, Alexandru iar al prestărilor de servi­ de oaie, depăşindu-şi sar­ folosite toate căruţele din ceste zile bune de lucru.
Mureşan, caută prin scrip­ naţional al muncii şi crea­ cii către populaţie de cinile la acestea din urmă. sat. Pentru a grăbi acţiunea
elc trei te şi găseşte că la ora ac­ ţiei libere. In ediţia o IV-a, 750 000 lei. La C.A.P. din Cărăstău am mobilizat tot satul şi
3 răco- Aceasta este- comuna
od se va tuală în comună sînt înre­ de exemplu, taratul cămi­ Arătam mai înainte că Beriu, aşa se prezintă .ea, i-arn găsit la coasă şj !a toate mijloacele de trans­
I va fi gistrate 112 autoturisme nului cultural din Căstău, d întotdeauna cei de prin oamenii săi, in anul 40 al adunatul finului pe coope­ port, ţi jn Ţebea. în frunte,
izolat, proprietate personală, 812 solistul instrumental Viorel părţile Beriului au fost libertăţii patriei. Cu rea­ ratorii Sabin Banciu, Antim la stringerea furajelor se
ădea a- televizoare, aproape 1 000
se vor (Reia) Sfbişan şi Opreana vestiţi prin priceperea in lizări frumoase pe toate Haida, Sinesc Nedrea, Ni- situează comuniştii, oameni
electri- de aparate de radio, nu­ Mihărlâ au obţinut locul I cultivarea pămin tulul şi planurile muncii şi vieţii, chifor Valea şi alţii. Aici de bază ai unităţii noastre,
mode- meroase alte articole teh­ şi titlul de laureat pe ţară“. creşterea animalelor. Şi pe care sînt hotărîţi să le coasa I se află spre sfî-sit ca Nicolae Mihoc. Gheor­
nordic. nice de uz casnic, care au
ne între Mai amintim că pentru astăzi, oamenilor de aici îmbogăţească, ridicînd co­ şi ao’-oape toată cantitatea ghe Rişcan. Petru Ilieş,
ele ma- netezit deosebirile dintre copiii Beriului funcţionează le place să-şi muncească muna pe noi trepte de de fin este adunată şi Ileana Dragoşa. Veturia
de era- traiul de la oraş şi de la şapte şcoli generale şl una bine pămîntuJ, să crească progres, bunăstare şi ci­ depozitată. Stana. Letiţia si Saveta
timinea- sat.
erviciu: profesională cu profil fo­ vite, oi, porci şi alte ani­ vilizaţie. — Din cele 238 ha fînete' Simen, Ioan P^na. Ioan
— ne spunea Marin Bo-za, Oprisa si alt..
preşedintele C.A.P. Rişca TRAIAN BONDOR