Page 5 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 5
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele
Republicii Populare Chineze, tovarăşul Li Xiannian,
va efeGtua o vizită de stat în ţara noastră
Tovarăşul Li Xiannian, stat, la festivităţile prile Nicolae. ;Ceauşescu; pre
membru al Comitetului— juite de cea de-a 40-a ani şedintele Republică Socia
Permanent al Biroului Po versare a victoriei revolu liste România, preşedintele
litie al Comitetului Central ţiei de eliberare socială şi Republicii Populare Chi
al Partidului Comunist naţională, antifascistă şi neze, tovarăşul Li Xian
Chinez, preşedintele Repu antiimperialistă, Ziua na nian, va efectua, în conti
blicii Populare Chineze, va ţională a Republicii Socia nuare, o vizită de stat în
participa, în fruntea unei liste România. România, în ultima deca
delegaţii de partid şi de La invitaţia tovarăşului dă a lunii august.
Puternică angajare pentru creşterea
producţiei de cărbune cocsificabil
Adunarea generală a re folosire a forţei de muncă cu peste 24 000 tone, lu
prezentanţilor oamenilor şi a dotării tehnice. crările dc pregătire au fost
muncii de la mina Uricani Darea de seamă prezen îndeplinite în proporţie de
Sub conducerea partidului — 40 de ani s-a desfăşurat sub semnul tată de Traian ITamz, pre 102,6 la sută, productivita
puternicei angajări de a şedintele consiliului oame- tea muncii fizice pe între
prindere s-a ridicat la
* de profunde prefaceri socialiste spori necontenit producţia 105,5 la sută, iar cheltuie
de cărbune cocsificabil pen
tru nevoile economiei na Âdunâri generale lile la 1 000 lei producţie
marfă şi cheltuielile pe
Educat la şcoala muncii, tineretul ţionale. Cu acest prilej ale oamenilor tona de cărbune au fost
s-a făcut o analiză profun
muncii
reduse cu 6,5 lei şi, res
dă şi exigentă a realiză pectiv, 50,53 lei. Colecti
hunedorean participă activ şi responsabil rilor obţinute în semestrul nîloe muncii, a evidenţiat vele sectoarelor I, II A,
întîi al anului curent, cît
III şi microcarierele Bn-
lomir şi Sud au obţinut
şi a lipsurilor'şi neajun pe larg, în spirit critic cele mai bune realizări
ia înfăptuirea exemplară a sarcinilor surilor ce s-au mehifestat şi autocritic, aspectele cele la extracţia do cărbune,
în activitatea unor sec
semnificative
ale
mai
toare ale minei, s-au adop muncii minerilor, care şi-au LIVIU BRAICA
economico-sociale tat măsuri menite să asi depăşit, pe primele şase
luni ale anului, planul la
gure ritmicitate în extrac
ţia cărbunelui, o mai bună producţia de cărbune brut (Continuare in pag. a 3-a)
in tablou! măreţ a! dez fiind dovada supremă a
voltării economico-sociale a VIRGIL SICOE patriotismului revoluţionar
patriei, tînâra generaţie, prim-secretar ce-i animă pe toţi fiii ţării
parte integrantă a poporu al Comitetului judeţean — cei peste 92 000 de ute- CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
lui, se regăseşte plenar, cu Hunedoara al U.T.C. cişti, cîţi numără organiza li
munca sa, cu năzuinţele şi ţia noastră judeţeană, îm
idealurile sale, cu voinţa sa Expresia acestui fapt o preună cu toţi tinerii ţării,
de a participa activ la ridi constituie înscrierea în Pro se integrează activ, implicîn- Din zori şi pină-n seară, cu toate
carea României socialiste pe gramul Partidului Comunist du-se ou răspundere pe toa
cele mai înalte trepte de Român a unui capitol spe te fronturile muncii, cercetă
progres şi civilizaţie. cial cu privire la tineret, la rii şi învăţămîntului, contri forţele la secerişul griului!
încă din primele zile ce locul şi rolul său în noua buind la îndeplinirea mari
au urmat actului istoric de Io societate românească, la sar lor sarcini ce revin colecti Marţi a fost o zi foarte „Glorii", decât pentru a mobilizat oamenii cu coa
23 August 1944, în acele mo velor hunedoren-e în acest bună pentru lucrul în servi masa. „Sini tare vred sele. îl taie' şi-I introdu
mente fierbinţi de începu! an şi cincinal. cîmp la secerişul griului. nici — îi lăuda Maria Ne- cem în combină pentru a
ale revoluţiei şi construcţiei Răspunzînd exigenţelor ac La C.A.P. Burjuc, unde culai, inginera şefă a coo nu se pierde nici un bob
socialiste, tovarăşul Nicolae tuale ale dezvoltării accele pînă marţi s-â recoltat perativei. aflată alături de clin recoltă".
Ceauşescu, aflat atunci în rate a economiei şi socie griul de pe 65 de ha din ei. Fac lucrări de cea mai Notăm pe harnicii cosaşi,
fruntea organizaţiei revolu- tăţii lomâneşti, sarcinilor ce cele 160 ha cultivate, toa bună calitate, uitaţi-vă nrulţi dintre ei oameni ai
ţonare de tineret, a subli revin organizaţiilor de tine te forţele au fost grupate numai cit de jos merg cu muncii de la unităţi eco
niat cu tărie că „tineretul ret din documentele şi hotâ- la „Unghi", o tarla dc 32 masa de tăiere. Astăzi nomice clin zonă,- dar
este viitorul ţârii, că locul rîrile partidului, din orien de ha din brigada Tisa. Se şi-au propus să nu iasă care-şi fac şi datoria de
tinerei generaţii este în linia tările şi indicaţiile tovară aflau cu combinele în lan din lan pînă nu-1 seceră
întîi a muncii pentru ţară". şului Nicolae Ceauşescu, din Crăciun Cioază, Ion Că- în întregime". locuitori ai comunei:
Răspunzînd insufleţitoarelor documentele Congresului al lean şi Iosif Orşa. Trans Traian şi Tiberiu Finelui,
tată şi fiu. Emil Ignn, Oc-
chemări adresate de partid, Xl-lea al U.T.C. şi Confe Tot in acel lan se afla tavian Vlad. Teofil Nistor
mii şi mii de tineri, din rinţei a X-a a U.A.S.C.R., portul boabelor in bază îl si o echipă de cooperatori şi Moise Ignat.
toate categoriile sociale, au cinile actuale şi de perspec organizaţiile U.T.C. din jude efectuau cu citc două re cu coasele. Ce s-a întim- A fost într-adevăr o zi
participat cu elan revoluţio tivă ce revin tinerei genera ţul nostru, sub conducerea morci şi un autocamion plat ? „După cum vedeţi
nar la reconstrucţia ţârii, pe ţii a patriei. Definind astfel nemijlocită d organelor şi or Virgil Todosiu, Petru Pă- —- ne răspunde Gheorghe în care s-a muncit din
plin şi bine organizat. Pe
şantierele naţionale ale ti tînâra generaţie ca puterni ganizaţiilor de partid, acţio traşcu şi Ionel Costea. Or.şa, preşedintele unităţii
neretului, în fabrici, mine şi că forţă socială, viitorul în nează insistent pentru educa Către amiază soarele dogo — aici, pe câteva hectare, tarlaua „Brad", mecaniza
torii Gheorghe Peica şi
pe ogoare, dovedind că suşi al naţiunii noastre so rea tinerilor în cultul mun rea, dar cei trei combi- griul este culcat. Din cauza Teofil Suba, cu presele de
munca şi învăţătura nu nu cialiste, Partidul Comunist cii, urmărind permanent an- neri nu s-au dat jos de pe ploii şi a mistreţi lor. Am balotat, eliberau terenul
mai că pot fi împletite ar Român evidenţiază trăsătu trenarecf acestora la soluţio do paie, iar brigadierul de
monios, dar se şi condiţio rile calitative ale afirmării narea problemelor legate de
nează reciproc. multilaterale a tineretului, ridicarea nivelului tehnic şi AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL cîmp Iosif Orşa-Tălucă,
împreună cu cooperatoare
De aceea, constituindu-se considerîndu-l factor activ, calitativ al producţiei, apli le Ileana Mariş, Titiana
ca un obiectiv permanent conştient, pe deplin integrat carea noului mecanism eco- Mobilizîndu-sc puternic în muncă, organixîndu-şi Furdui, Zoiţa Orşa, Brîn-
în activitatea partidului nos în opera de construire a noii nomica-financiar. temeinic activitatea în această campanie, cooperato duşa Florea, Marin Beluş,
tru, a tovarăşului secretar societăţi socialiste multilate Urmărind creşterea contri rii şi mecanizatorii dc la C.A.P. Rapoltu Mare au Monica Orşa şi tractoristul
general Nicolae Ceauşescu, ral dezvoltate în România. buţiei nemijlocite, prin ac raportat ieri încheierea secerişului griului. Meritul
problematica formării şi edu in prezent, cînd întregul ţiuni specifice, a organizaţii este în primul rînd al mecanizatorilor Ion Bălosu, Eugen Han le transportau
cării prin muncă şi pentru nostru popor, strîns unit în lor U.T.C. la eforturile depu Nicolae Gligor, Ion Cordea, Ion Mert, Ionică Adani, în depozitul de furaje.
muncă a tineretului, a pre jurul partidului, al secreta se de oamenii muncii hune- Viorcl Păcurar, Ioan Morar şi Ioan. Mărgineanu, „In două zile — spunea
brigadierul — am eliberat
gătirii sale profesionale, po- rului său general, tovarăşul doreni pentru realizarea o- care în aceste zile au muncit exemplar, din zi în terenul pe 24 de ha, trans
litico-ideologice şi culturale Nicolae Ceauşescu, participă biectivelor economice ale noapte, reuşind să recolteze griul de pe toate cele portând şl depozitând peste
reprezintă idee-a centrală a activ la înfăptuirea marilor judeţului şi ale patriei, s-a 150 ha cultivate.
concepţiei profund ştiinţifi sarcini ce-i revin din do intensificat munca politico- In continuare, cooperatorii din Rapolt acţionea 70 de tone de paie".
ce a partidului nostru pri cumentele Congresului al educativă în sprijinul pro- ză la eliberatul terenului de paie, la strînsul şi de
vitoare la tineret in societa Xll-lea şi Conferinţei Naţio pozitatul furajelor, la întreţinerea şi recoltarea fără MIRCEA LEPĂDATU
tea socialistă. nale ale partidului — munca (Continuare in pag. o 3-a) pierderi a legumelor.
(Continuare în pag. a 3-a)
„Căutătorii de comori" sau
noţiunea permanenţei
în mişcarea artistică
7
O modalitate eficientă dc să desemneze formaţiile şi
activizare şi permanenti creatorii ce se vor prezen
zare a mişcării artistice în ta la etapa pe consiliu
mediul rural, iniţiată dc unic ^agroindustrial a Fes
Comitetul judeţean dc tivalului naţional „Cinta-
cultură şi educaţie socia rea României". A fost in
listă, o constituie ştafeta stituit, de asemenea, un
culturală „Căutătorii dc album ale cărui file sînt
comori", ediţia sa din acest completate cu roadele mun
an purtînd amprenta ma cii de creaţie — costume
rilor evenimente din viaţa populare (miniaturale), mo
partidului şi a ţării. în tive de pe ţesături şi cu
regulamentul de desfăşu sături, elemente de sculp
rare au fost prevăzute evo tură în lemn, fotografii-
luţii scenice lunare ale document.
tuturor genurilor dc for în majoritatea comune
maţii artistice la nivelul lor judeţului, ■ ştafeta s-a
satelor, schimburi de spec
tacole între localităţi, în M1NEL BODEA Strîngerea la timp şi fără pierderi a întregii recolte ele grîu reprezintă obiectivul la care sân concentrate toate
cheiate cu manifestări de mijloacele mecanizate de caic dispune C.A.P. Burjuc.
amploare pe comune care (Continuare în pag, a 3-a)
