Page 50 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 50
Paşi siguri pe calea recuperării
restanfeior, redresării producţiei
O bună perioadă, cariera minerig mecanizatorii, în „Huilă— Cî-mpu lui Neag —
Cîmpu lui Neag era frun tregul nostru colectiv s-a 1.984“ s-a majorat cu peste
taşă pe Valea Jiului în mobilizat exemplar, reu un milion de metri cubi
ceea ce priveşte producţia şind să recuperăm minusul volumul de steril contrac
de cărbune, dar de un timp acumulat de la începutul tat pentru a fi transportat
încoace unitatea nu şi-a anului ia descopertă. în de către I.T.A. Hunedoara—
îndeplinit ritmic sarcinile, Deva, ceea ce înseamnă
r.ămînînd sub plan. în acest un plus deosebit de impor
sens, directorul carierei, LA CARIERA tant la descopertă. per
inginerul Nicolae Radu, spectivă sigură de cărbune.
ne dă amănunte : CÎMPU LUI NEAG — Dar pentru a avea
— Cauzele sîmt mai ritm bun, intens la desco-
multe, dar noi sîntem preo-*
cupaţi să aplicăm ferm şi
hotărît cele mai potrivite
măsuri pentru redresarea
situaţiei, recuperarea res
tanţelor, intr-un cuvin t,
pentru ca producţia zilni
$yb conducerea partidului — 40 de ani că de cărbune să crească, pe.rtă, rolul determinant
să ne realizăm planul. în momentul de faţă avînd revine mecanizării. Care
peste 20 000 metri cubi
de profunde prefaceri socialiste această direcţie ne bucu depăşire la acest indicator este situaţia in această
răm de ajutorul direct şi
permanent al comitetelor de cea mal mare însemnă privinţă ?
— Cariera Cîmpu lui
tate pentru activitatea pre
Activitate susţinută pentru creşterea partid, al conducerii Minis zentă a carierei, dar mai Neag a fost dotată de
judeţean şi municipal de
terului Minelor şi Combi cu seamă, pentru produc curând cu 22 autobascu
lante în plus şi o foreză.
ţia ei viitoare de cărbune.
contribuţiei sindicatelor la înfăptuirea natului minier Valea Jiu De fapt, trebuie să spun Rău este că cele două
ne
Drept
lui.
urmare,
că toate eforturile noastre
excavatoare de mare capa
cel
aflăm
pe
drumul
bun — drumul sigur al sînt con centrate spre mă citate care trebuiau să ne
obiectivelor şi sarcinilor economico- creşterii producţiei de căr pertă — calea hotărâtoare sosească de la JProgre-
rirea ritmului de desco
bune.
-— Concretizaţi, tovarăşe a creşterii producţiei de GH. 1. NEGREA
sociale ala judeţului director, cărbune. Subliniez că prin (Continuare în pag. a 3-a)
— în luna iulie a.c.,
măsurile luate, la acţiunea
Evocarea contribuţiei jude nent de realităţile unităţii or
ţului Hunedoara la tot ceea GRAŢIAN FAUR productive, urmărind întări O NOUĂ Şl ELOCVENTĂ DOVADĂ
ce a înfăptuit poporul nos preşedintele Consiliului rea verigii de jos, grupa sin
tru, sub conducerea partidu judeţean al sindicatelor dicală, precum şi înlăturarea A UMANISMULUI POLITICII PARTIDULUI NOSTRU „RITMURI" -
lui, în marea epopee a fău festivi.smului, a formalismu ATELIER DE CREAŢIE
ririi socialismului, conţine, lui şi superficialităţii.
desigur, şî participarea sin formulate în cuvântările tova îndrumate îndeaproape de Majorarea pensiilor Pentru publicul perma
dicatelor, ca organizaţia cea răşului Nicolae Ceauşescu, către Biroul şi Secretariatul nent şi avizat .„Ritmurile 1
mol largă a minerilor şi s1- mai ales în cea de la Comitetului judeţean de de toate categoriile rămîn o modalitate ine
deriurgişfrloT, constructorilor şi Consfătuirea de la Manga partid, de celelalte organe dită de expresie a actu
energetîoienilor, a lucrători şi organizaţii de partid din lui cultural. O bogată in
lor şi lucrătoarelor din in judeţ, organele noastre sin Corespunzător politicii majorarea pensiilor .de asi cărcătură de forme ar
dustria constructoare de ma dicale abordează cu răspun consecvente a partidului gurări sociale de stat ? tistice şi simţire ce asigu
şini, chimică, uşoară, din dere sporită, mai sistematic nostru de ridicare continuă — începând cu .data de ră acta! Informaţional ba
transport şi telecomunicaţii, problematica organizării, des a nivelului de trai al în 1 august 1984 pensiile plă zat ou precădere pe ma
din toate domeniile de acti făşurării şi urmăririi întrece tregului popor. în confor tite din fondurile de asi rea diversitate a motive
vitate. rii M>ciali5te. In criteriile şi mitate ou hotărârile Con gurări sociale de stat se lor abordate, pe acumu
lări succesive ou fiecare
O asemenea retrospecţie. obiectivele acesteia se pune gresului al XlJ-lea şi ale majorează, în medie, cu 12 ediţie ce se organizează.
însă, în anul marilor eveni un accent prioritar pe rea Conferinţei Naţionale ale la sută. \
mente politice ale poporului lizarea producţiei fizice sor partidului, Comitetul Poli Procentele de majorare „Ritmurile" rămîn, în \
nostru — patru decenii de timentale şi a celei desti tic Executiv al C. C. al sînt stabilite diferenţiat, pe acelaşi timp, o confrun \
la victoria revoluţiei de eli nate exportului, creşterea P.C.R. a stabilit .ca, de la niveluri de pensii, de la tare cu iubitorii de fru
berare socială şi naţională productivităţii muncii, îmbu 1 aug.ust 1984, să fie ma li .5 la sută pentru pensiile mos. Uşile atelierului de
şi Congresul al Xlll-lea aii nătăţirea calităţii produselor jorate pensiile pentru toa peste 4 000 lei, pînă la creaţie sint permanent
partidului — îndeamnă la şi lucrărilor, încadrarea în te categoriile de pensionari. 16,8 la sută pentiu pen deschise. Membrii cena l
examinarea exigentă a mun lia, precum şi de la hotă- consumurile stabilite pentru Penti-u unele lămuriri su siile mici. Mai trebuie clului sint, in primul rind,
cii organelor şi organizaţii rîrea Comitetului Politic Exe materii prime, materiale, e- plimentare în legătură cu arătat, că, prin decret, creatori literari, dar tră
lor sindicale, la evaluarea cutiv ai C. C. al P.C.R. pri nergie şi combustibili. Pen această măsură ne-am a- se fixează un cuantum iesc cu aceeaşi intensita
experienţei câştigate în ve vind organizarea întrecerii tru ounoastereo temeinică a dreşat tovarăşului loan minim pentru fiecare tran te pasiunea pentru artă i
derea amplificării contri socialiste, Consiliul judeţean sarcinilor de pian de către Lu-pşa, şeful Oficiului de şă de pensii, iar pensia ma plastică, muzică, arbitec-
buţiei noastre la finalizarea -ai sindicatelor acordă o aten fiecare colectiv muncitoresc asigurări sociale şi pensii jorată nu poate fi mai mică
în condiţii cît mai bune a ţie deosebită perfecţionării sînt organizate cu regulari de stat din cadrul Direc decât acest nivel minim.
anului 1984 şi a întregului •continue a stilului şi meto tate o largă propagandă ţiei pentru muncă şi ocro — Care categorii de (SARMIS ’84t
cincinal şi trecerea la înfăp delor .de lucru ale tuturor aud i ovizua.1 ă, co nsfătuiri, tiri sociale a judeţului Hu pensii vor fi majorate
tuirea obiectivelor pe care organelor sindicale, aşezării schimburi de experienţă, în nedoara. conform actului normativ
le va adopta Congresul al la temelia întregii activităţi care se dezbat măsurile ce — Ce prevede, concret, la care ne referim ? tură, se bucură de pre
Xlll-lea al partidului. a unui spirit dinamic, rea Decretul Consiliului de zenţa unor personalităţi
Pornind de la exigenţele list, ţinând seama perm a - (Continuare în pag. a 3-a) Stat UT. 283/4984 privind (Continuare în pag. a 3-a) ale culturii şi scrisului ro
mânesc. Tatonează cu
responsabilitate evenimen
tul istoric de excepţie■ De
aceea, numărul din au
gust a fost Închinat glo
riosului jubileu al poporu
lui român şi Congresului
al Xlll-lea al partidului.
Manifestarea,,al cărei am
fitrion a fost prof. Mya
Goschîer, a debutat cu a
inspirată prezentare a îm
plinirilor urbanistice ale
oraşului de la poalele ce
tăţii, realizată de arhitec
tul Troian Dinarel Stăn-
ciulescu, care s-a dovedit
extrem de utilă. Despre
un crimpei al luptei de
eliberare de acum patru
Zilele acestea, in cetăţi le ele foc ele Ia Hunedoara si Călan, sitlerurgiştii muncesc cu hărnicie, pentru a întimpina marca sărbătoare de la decenii, a vorbit profeso
23 August, cu noi succese in muncă. rul Dumitru Susan, parti
Foto N. GHEORGHIU
cipant fa bătălia Pâulişu-
lui in acel eroic detaşa
© — O - © — «9 — © — a — o
o — S — o — ® — o — ® — s ment alcătuit din iureş ti
în majoritatea unităţilor neresc.
din Consiliul unic agro Cooperativa agricolă de In continuare au citit
industrial Ilia prima coasă producţie din Roşcani a din creaţia lor membrii
la fîneţele naturale este depozitat, pînă în prezent, cenaclului literar „Rit
Incheiată, iar la coopei*ati- 100 tone fin. Petru Mircea, muri'“ Deva, prezentaţi de
vele din Dob rn. Lăpu*mic, preşedintele unităţii, evi postul Valeriu Bârgău,
Roşe;ini, Ilia şi altele cea denţia participarea la re momentul muzical - fiind
de a II-a coa să pe su;P -a- coltatul, transportul şi de susţinui de Mariana Păn-
f fel cu luc orrjă şi ti r if ol pozitarea furajelor a coo d-aru.
se a;: - "oplc do . SI n*t peratorilor Corne! T.aslău, La rubrea de artă plas
insă mari sui: pjjţe de■ fî- fost depozitate la coopera cosirea tuturor suprafeţelor, tone fin. Transportăm în Io an Gh ■: '. ăv Ioar; P i orulot, tică, k " - pra
1
nete natural j _ ia C. A P tivele agricole de p c Loc- transportarea şi depozitarea copţi e. în această Gheorgh-c Peţ aş, La .: ican şedinţele Fr'al-i Deva-
:
nu j- ic , 05 iul: G ura' a. da t ' 1 : îurjuc cit mai repede a , lted tivitata se evidenţiază în Petraş -.şi alţii.
— câte -i.o to&e, B; t i mod d osebit m-ecânipato: ii La C. AJP. Ohab . S;a .u
r
i
duceri ie aceri o~ unit A t i 1 . l: .1! . 1 1 l i . n i i ■ (ic vo. 1 ă Cil Gh ■':
C U A SC P ! Taşe'ov. s ■oT -1 fe? .i 7. :b-
tehnice.
s I obţinute — n? spunea Iu — Arh YQZUt Ca îi' b.r-n
:
f -
bii Moisc, clic cl .. al 'ci •'-.t
tirii.- ■ • - ’ •'îT-z , , •>-■
ni . i
ţuri se află ia baza fura-