Page 52 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 52
* JOI, 16 AUGUST 1984 Pag. 3
UN MOMENT IMPORTANT AL LUPTEI ANTIFASCISTE
Majorarea pensiilor de toate categoriile
VIZIUNE
Marea demonstraţie de la 1 Mai 1939 (Urmare din pag. 1) zultate ca Urmare a majo pînă la data majorării
pensiilor.
rării.
— în conformitate cu — Pentru exemplificare — Ce noutăţi intervin
fm Atâtca între- Evenimentele de la 1 Mai monstraţiei a avut-o tînă- fasciste. împotriva aces
opor (Iii) tora, pe întreg traseul de prevederile decretului res să luăm o pensie de 1 750 privind majorarea pensii
tineretul,ui, 1939 din Bucureşti şi din rul militant al Partidului pectiv vor fi majorate toa lei. Va fi majorată cu lor membrilor C.'A.P. şi
al (părţii co- alto oraşe, ale ţării au con Comunist Român, Nicolae monstraţiei, muncitorii au te categoriile de pensii sta 11,6 la sută, devenind 1 953 ale ţăranilor din zone
stituit un moment impor Ceauşescu. scandat: „Jos Garda de bilite pînă la 1 august lei, deci crescînd cu 203 necooperativizate ? ,
nul în con-
arii tant al luptei antifasciste Sărbătoarea zilei de 1 fier !", „Jos agenţii trădă 1984 şi anume : pensiile Ici. O pensie de 3 020 ' lei — Decretul Consiliului de
ăm frumoasă şi antirevizioniste a po Mai 1939 avea loc în con tori de ţară !“. pentru munca depusă şi va primi o creştere de Stat nr. 284/1 august 1984
color). Melodii porului român. Marile ma diţii specifice, determinate Acţiunile revoluţionare limită de vîrstă, pensiile 333 lei (11 la sută) de prevede majorarea pensii
nifestaţii muncitoreşti din de încercarea autorităţilor
rial pentru ii- au continuat în după-amia- de invaliditate, de urmaş, venind 3 353 . iei. Compen lor membrilor cooperative
.. Eroii nu au acea zi au relevat intensi de a denatura caracterul za zilei în cadrul serbări p e n s i i l e militare şi saţiile pentru reaşezarea lor agricole de producţie,
(color). Pro- ficarea activităţii antifas şi semnificaţia acestui eve lor cîmpeneşti organizate I.O.V.R., precum şi aju preţurilor la produsele în medie, cu 14,5 la sută.
. studioului de
Episodul I ciste a maselor, ca şi o niment. Situaţia creată a pe Stadionul muncitoresc toarele sociale şi ajutoarele agroalimentare şi respec Se majorează, de aseme
a pe ţară creştere a influenţei Parti determinat membrii Comi din cartierul Filnret şi în pentru copiii urmaşi, inva tiv, pentru majorarea pre nea, pensia de urmaş, în
literar-arlisti- dului Comunist Român, a siei conspirative dc orga alte locuri ale Capitalei. lizi de gradul I sa.u II. ţurilor la energia electrică, cuantum fix pentru orfanii
capacităţii sale de a mo nizare a campaniei politice Cu toată interdicţia impusă
ial (parţial co- Subliniem faptul că ma termică, gaze naturale şi copii de cooperatori la 137
biliza masele. a P.C.R. ele 1 Mai 1939 să de autorităţi, întruniri jorarea prevăzută prin de alţi combustibili se vor lei pentru fiecare copil
Născută din lupta prole accepte programul oficial muncitoreşti au avut loc şi cret se aplică şi pensiilor acorda şi în continuare dacă aceştia sînt orfani de
tariatului internaţional pen — din punctul său pur for în alte localităţi din ţară, re se vor stabili după tuturor pensionarilor indi Un părinte şi la 206 lei
tru obţinerea zilei de mun mal de desfăşurare — şi muncitorii înfierînd poli 1 august 1984 în cazul pen ferent de cuantumul pen pentru fiecare copil cînd
că de 8 ore, sărbătorirea să-i transforme conţinutul tica teroristă şi trădătoare sionarilor care îşi aleg ca siei. aceştia sînt orfani de
zilei de 1 Mai a căpătat în sens revoluţionar. în a organizaţiilor fasciste bază de calcul numai re De asemenea, pensiile a ibii părinţi. Pensiile
cu trecerea anilor un ca locul unei „sărbători a din România si chemind tribuţii anterioare datei de majorate nil afectează drep ţăranilor cu gospodărie
I I: 6,00 Radio- racter din ce in ce mai muncii naţionale" care ar .la unitate de acţiune pen 1 august 1984. turile de alocaţie de stat individuală din zonele ne-
limineţii ; 6,30 angajat, mai combativ. în fi trebuit să evidenţieze o
;ilei in agricul- tru apărarea independen — Vă rugăm să ne ofe pentru copii şi cuantumul cooperativitate se majo
idiojurnal ; 7,30 deceniul al IV-lea, acţiu a.şa-zisă „unitate de inte ţei şi integrităţii patriei. riţi câteva exemple privind chiriilor pentru locuinţe, rează, în medie, cu 15,8
Vugust ~ 1981. nile organizate în vederea rese" între regimul burghez sporurile de venituri re stabilite în condiţiile legii la sută.
1 e tovarăşului sărbătoririi zilei de 1 Mai şi masele populare, comu „Numai îndu-sc printre
işescu transpu- puţinele manifestări din
Raport mmi s-au desfăşurat sub semnul niştii au găsit forme a- Europa care au avut Ioc
narea întrecere luptei împotriva fascizării decvate şi mijloace practi
00 Revista pre- ţării, pentru salvgardarea ce de acţiuni prin care au în condiţiile cînd fascismul \
irierul melodii- era în ofensivă după (Urmare din pag. 1) ţ
ilctin de ştiri ; democraţiei şi a indepen mobilizat forţele înaintate,
Icni ascult A to- denţei naţionale, pentru democratice şi progresiste Miinchen — sublinia tova ------------------------------ l
talctin dc ştiri; pace şi progres social. ale naţiunii intr-un front răşul Nicolae Ceauşescu — Cimpcanu, laureat cri Fes
ifc folcloric cu 1 Mai 1939 s-a transformat
'estivalului na- Desfăşurîndu-.şi activita larg de luptă. 1 tivalului naţional „Cinta
Românici"; tea în condiţii de ilegali T.a întrunirile co au avut într-o puternică manifes rea României
ştiri ; 11,05 tare împotriva fascismului (Urmare din pag. 1) cărbune la cariera Cimpu
a, v ară de croi; tate, P.C.R. . a reuşit să loc în sala „Tomis" şi în lui Neag ? Oaspeţi de seamă, scrii
late ; 12,00 Du- transforme întrunirile şi alte locuri din Bucureşti, şi războiului. Poporul ro sul" Brăila, încă din 15 torul Vasile Sălăjan, re-
; 12,05 Din co demonstraţiile din ziua de precum şi la demonstraţia mân, sub conducerea comu — Faţă de luna iunie, în dactor-şel al revistei „Tri
rului; 12,15 Ma- niştilor, în alianţă cu so iunie n.c., nu şi-au făcut iulie gradul de realizare a
•-ştiintific; l3,Oo 1 Mai 1939 în puternice ce s-a desfăşurat pe Calea apariţia în carieră. Apoi, buna" şi criticul Valentin
15,00 Club u- manifestaţii de protest îm Victoriei şi pînă în Parcul cialiştii, cu a.lte forţe înlîmpinăm unele greutăţi planului a sporit cu 18 Taşcu au abordat in cu-
5,00 Buletin de potriva dictaturii instaura Libertăţii au fost purtate democratice, şi-au expri procente, în condiţiile re vintul lor direcţiile noi in
Solişti şi for- te de regele Ca rol al ll-lea, pancarte şi s-au strigat mat voinţa de a face în asigurarea cu piese de ducerii simţitoare a con proza şi poezia româneas
ice de la sate; schimb, mai cu seamă ţinutului de cenuşă a căr
izeta economi* împotriva fascismului şi a lozincile muncitoreşti şi totul pentru a împiedica că în anii libertăţii pa
itul medicului; pericolului de război, pen antifasciste : „Vrem 8 bre ascensiunea fascismului, pentru utilajele grele — bunelui livrat, deci o îm triei, dind prestanţă aces
de ştiri ; 17,05 tru apărarea independenţei de muncă !“, „Cerem mă buldozere, excavatoare. bunătăţire vizibilă şi a
stră; 17,35 Te instaurarea dictaturii fas tei importante manifestări
nt, patria mea. şi integrităţii teritoriale a rirea salariilor!", „Trăiască ciste în România. A fost Este adevărat, acţiunea calităţii cărbunelui de educaţionale organizate
zi cal ; 18,00 O- României. Organizarea u- independenţa naţională a o dovadă a maturităţii R.R.R. ar trebui intensifi Cimpu lui Neag. Luna a-
Rcvista inter- de Biblioteca judeţeană.
io; 1.9,30 Radio- nor asemenea manifestaţii ţării !", „Jos fascismul !“, clasei muncitoare, a posi cată şi la noi, dar anumite ceasta, obţinem zilnic (Minei Bodea).
lizalor Adrian a fost posibilă prin ela „Să apărăm graniţele îm bilităţilor de care dispunea piese oricum n-avem cum 1 500—1 600 tone de căr-
,00 O zl intr-o borarea unei tactici adec potriva agresorului liitle- atunci poporul nostru, for btine. Măsurile luate ne
per a „Domniţa le recondiţiona sau pro SIMPOZION
i« de’ niaiisi vate de colaborare cu so rist !“, „Vrem front pa ţele sale revoluţionare şi duce în atelierele proprii, dau certitudinea că pînă
îmente) ; 23,30— cialiştii şi cu social-de- triotic !“, „Unire cu toate progresiste de a organiza la Congresul al XTII-lca Activitatea de presă şi
p muzical. moeraţii şi printr-o muncă popoarele democratice !“, cu succes lupta împotriva în soluţionarea acestor pro al Partidului Comunist tipărituri desfăşurată în \
de propagandă intensă în „Trăiască pacea !". războiului şi fascismului". bleme solicităm sprijin în. Român vom recupera res Orăştie la sfirşitul seco
rîndurile muncitorilor. Un Demonstranţii au dat o continuare. tanţele şi ne vom înscrie lului al XlX-lea şi începu 4 \
rol important în activita ripostă hotărîtă membrilor Prof. VASILE IONAŞ — Ce ne puteţi spune, în sarcinile de plan. Ceea tul secolului XX" a fosf *
tea organizatorică preala Gărzi; de fier care nu în Arhivele Statului tovarăşe director, despre, ce spun este angajamen tema simpozionului deslă-
bilă si în conducerea de cercat' să lanseze slogane Filiala Hunedoara-Deva redresarea producţiei de tul ' comuniştilor, al între \
ul şi fiara — — ■ - • - o gului colectiv de mineri, \
(Patria) ; mecanizatori, al tuturor
t a) ; HU-
Vr ^ — (Urmare din pag. niere sînt organizate cu bună un grad superior a dotării care nu abordează tot lucrătorilor dc la întreţi j S A R M I S ’ 8 4 t
r> sala frecvenţă dezbateri, schim tehnice şi în alte direcţii im timpul cele mai importante, nere şi reparaţii care
atrie ~ seriile se impun, în funcţie de spe buri de experienţă, consfă portante. probleme ale P'Oducţiei, ale muncesc la cariera Cimpu
n, sala B) ; cificul ramurilor şi unităţilor, tuiri, mese rotunde, analize j-------------------------------- ---
riile I-II (Fla- Nu este vorba aici despre vieţii social-educative, pier- lui Neag.
idorul Hooper în vederea îndeplinirii lor în centrul cărora aşezăm renunţarea la iniţiativele ce zîndu-se in lucruri mărunte.
oşani : c.a-n ritmice. probleme de fond ale a,cti- se nasc în întrecerea socia Printre acestea se numără I şurat, marţi, la Casa de
ul); De dragul De asemenea, în prezent ' vi'tăţii miniere — recrutarea, listă, ci de a le adapta la cultură dm Orăştie. Re
Unirea); Râz- consiliile orăşeneşti Lupeni, uniunea, organizată de
— seriile I-II avem instituit un sistem ope calificarea şi stabilizarea for cerinţele şi exigenţele de Vulcan, Căla.n, Haţeg, comi Cositul
) ? LUPENIi rativ de urmărire a rezultate prim ordin, să stimulăm cu tetele sindicatelor de la comitetele judeţean şi o-
ice (Cultural); lor, prin care se evidenţiază ţei de muncă, cu toate im I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, răşenesc Orăştie de cul
ă mori rănit plicaţiile sale socio-profesio- atenţie altele, capabile să
de viaţă (Lu- locul întreprinderilor fruntaşe aducă o contribuţie reală la I.G.C.L. Hunedoara, I.A.S. Si- şi depozitatul tură şi educaţie socialis
)NEA « Comi- din judeţ faţă de cele mai nale, creşterea productiva îndeplinirea sarcinilor eco- meria, Fabrica de bere Ha tă a beneficiat de docu
t se înfurie bune din ramurile respec tăţii muncii, sporirea indi- nomico-sociale ce ne stau \
ÎTR1LA I Sor- cilo'r de folosire a agrega ţeg şi altele. finului mentate comunicări ştiin
3 (Muncito- tive, precum şi în ce direc în faţă. O altă carenţă a muncii ţifice, urmărite cu interes
ţii trebuie să se acţioneze telor şi maşinilor miniere, Asemănător acţionează şi
NT: vişind la noastre constă în faptul că de un public avizat. „Ti
ezat); BRAD: în perspectiva imediată. calitatea cărbunelui şi a sindicatele din centrele si se acordă încă un sprijin (Urmare din pag. 1) părituri vechi româneşti
teaua roşie) ; s
De altfel, majoritatea co- utilajelor miniere, sprijinirea derurgice, unde se urmăreş slab grupelor sindicale, ceea . cu circulaţie in zona O-
î Mizerabilii
iRAŞTIE î A- vîrşitoare a acţiunilor în brigăzilor rămase în urmă, te mai insistent creşterea ce face ca un mare număr — Fiindcă n-am început \ răştiei" (susţinută de prof.
Ee (Patria) ; treprinse de sindicate este să transportăm de-.ât în i Maria Basarab), „Orien-
ilmbălă seara orientată în direcţia mobili dintre acestea să nu ţină
SOAGIU-BÂI : cu regularitate adunările lu ultima vreme. Mai avem ■ ţări politice ale „Revistei
prezece (Casa zării tuturor colectivelor de nare, să analizeze superficial încă mari suprafeţe de Orăştiei“ (prof. Rodica
HAŢEG: A- oameni ai muncii pentru în Creşterea contribuţiei • problemele îndeplinirii sarci recoltat. Marea majoritate Andruş), „Prezenţe litera
L'ii'le I-IT (Da- deplinirea sarcinilor de plan,
Fii cu ochii nilor de plan, avînd astfel a cooperatorilor i.u ieşit re în revista „Cosinzea-
/IERIA : Prin- ţinind permanent seama de sindicatelor o slabă influenţă asupra la coasă. Cooperatorii Ro i na“ (prol. Maria Razba)
ureşul); 1LTA: faptul că, în orientările ma comportamentului oamenilor man Crişan, losif Dobrcan.
Dişnuită (Lu- jore ale partidului pentru 1 au fost momente de rete-
ELART: între in producţie, în v.iaţa socia Ghcorghe Lupşa, Vasile i rinţă in cadrul simpozio-
de apă (Mi- etapa actuală un loc central lă. Mai există multe comi Manga şi alţii au ieşit prin
îl ocupă dezvoltarea bazei nivelul, conţinutul şi eficienindicelui de utilizare a agre tete de sindicat, între care tre primii la coasă — ne-a , nului ca şi comunicarea \
naţionale de materii prime ţa adunărilor grupelor sin gatelor, a procentului de spus brigadierul loviţă I „Tipărituri la Orăştie“ pe
şi energetice, care aşează dicale, a activităţii politico- scoatere şi a ponderii oţe cele de la I. M. Lonea şi Angliei. ^ care artistul plastic Nico-
economia judeţului în pri educative şi cultural-artistice lurilor aliate şi înalt aliate, Bărbăteni, I.P.L. Deva, Pe Ioan Cimpureanu pri i Ice Adam a insoţit-o cu
mele rînduri ale solicitării. şi de agrement etc. întărirea disciplinei tehnolo I.P.I.L.F. Haţeg, antrepriza marul comunei Lăpugiu de ) valoroase documente eta-
în acest context, ne ocu Tot ie Valea Jiului abor gice, realizarea sarcinilor la Rîu Mare-Retezat, care se ţ late intr-o apreciată ex-
ocupă superficial de organi Jos l-am găsit în satul
păm mai consistent de spri dăm intr-un mod nou iniţia export, cele din domeniul Teiu ocupîndu-se de mobi ^ poziţie.
>babil pentru jinirea consiliilor locale şi tivele muncitoreşti, pe de producţiei de energie elec zarea şi conducerea între
1981: Vremea cerii socialiste. lizarea mijloacelor de trans
;ral frumoasă comitetelor sindicatelor din o parte structurmdu-le la cele trică, din investiţii, trans port particulare la trans \ intilnire cu cineaşti \
in special marile centre miniere şi si care răspund cel mai bine porturi, din unităţile de stat în munca multor organe portul finului. Elena Buco-
iminenţa. Ce- derurgice, din domeniul pro cerinţelor actuale ale pro ale agriculturii. mai persistă încă formalism ) Filmul românesc „Impo-
•iabil. Vintul ducţiei de energie electrică, ducţiei de cărbune, aban- • şi superficialitate în organi- vicean, vicepreşedinta bi l si bila iubite", adaptare
ierat din est Dincolo de asemenea prio . zarea acţiunilor, în antrena roului executiv, se ocupa
Temperaturile de pe şantierele unde ur donind cu mai mult curaj rităţi, organele şi organiza dc aceeaşi problemă în , cinematografică a roma-
i c c \' inse in- mează să fie puse în valoare maniera statică, imobilă, ţiile , sindicale abordează rea colectivelor de oamepi. 1 nului „Intrusul", ds Marin
•ade; iar cele no' capacităţi productive, ai muncii la îndeplinirea satul Lăsau, Pe losif Bu-
mai bine problemele promo
23 şi 28 gra- după care, indiferent.de mer- , planului şi, a angajamente joi'an, secretarul biroului \ Preda, producţie distinsă
ţă dimineaţa. noi surse de energie ‘elec sul producţiei, se practica ' vării progresului tehnic, sti executiv al consiliului i cu patru mari premii Ta
trică. un număr mare de . iniţia mulării mişcării inventatori lor în întrecerea socialistă. ) Festivaiul de la Costiineşti
popular comunal, l-am gă
vremea va fi O pondere importantă in tive, uneori chiar de dragul • lor şi inovatorilor, respectării ■ Amploarea şi însemnătatea
Cruindăsă, cu sit la sediu — deşi nu avea ) (august 1984) va prilejui
Izolat vor activitatea organelor şi or numărului, fără să ^ se ur- ,. normelor de securitate şi .majoră a obiectivelor puse o treabă concretă do făcut. ţ astăzi o manifesta:e cui-
de ploaie in- ganizaţiilor sindicale ocupă, mărească în toate cazurile protecţie a muncii, economi de partid în faţa sindicatelor
ărcări eleclVi- aşa cum a indicat in repe Interlocutorul nostru ne-a 1 turală. La cinematograful
spu's cu răspunde .de bunul
suflâ mode-) utilitatea, eficienţa, in aceste sirii, : recuperării, 'recondiţio ne ' obligă . să acţionăm ■ cu , „Parrngul" din Petroşani,
osifică ri de tate rînduri. secretarul genecondiţii, capătă valoare deo năm şi refolosirii materia toată : răspunderea pentru mers al 'campaniei de vară
din sud-est.' ral al partidului, tovarăşul sebită iniţiativele „Brigada lelor, subansa'mblelor şi .pie perfecţionarea întregii noas •în . brigada din -I-Toldca a i publicu : l şe va intilni cu
Nicolae Ceauşescu,„ stimulafă ă nici 6 absenţă nemoti- . selor de schimb, îmbunătă tre activităţi, 'să. imprimăm ţ regizorul Constantin Vaehr,
r
ăt oarele trei .C.A.P. Ohaba.
se va încălzi rea tot mai susţinută a efor vată", „Judecata muncito- - ţirii activităţii de educaţie acesteia mai multă forţă de — .Cum se lucrează la- i distins pentru HTmuT „Im-
i fi temporar tului colectivelor de muncă rească", urmărind întărirea multilaterală a . oamenilor convingere şi mobilizare, J posibila iubire" cu pre-
vor cădea a- pentru îndeplinirea în condirăspunderii, . ordinii şi disci muncii, soluţionării cerinţe- pentru ca sindicatele să recoltatul şi transportul' ) miul pentru regie. Miine,
ie însoţite de finului ? Ham ■ întrebat. . ^ la orele 19, la cinemato-
ctrice. Vintul ţii cit mai bune a sarcinilor plinei in veriga de bază a lo- de ordin social. > ' aducă o. contribuţie tot mai — Merge. Mai este încă
jrat din sud- de plan. Acestei preocupau' producţiei. Acesta este doar Analiza activităţii sindicate importantă la transpunerea de coasă, iar transportul l graful „Patria" din Deva,
rem peraturile îi consacram un mare nu un exemplu, dar care tre 1 reputatul regizor se va în-
1 şi 16 grade, lor în raport cu exigenţele în viaţă a orientărilor şi sar încă nu l-am început. O
ime intre 25 măr de acţiuni. în Valea buie urmat de altele ca-re să actuale relevă însă şi o sea cinilor ce stau în faţa ju să-l începem zilele urmă \ tîlni cu publicul cinefil
(Meteorolog Jiului, împreună . cu Comite concentreze efortul pentru \ din oraşul reşedinţă de
Alexandrina mă de lipsuri şi neajunsuri deţului Hunedoara în 1984 toare...
tul Uniunii pe ramură, con Creşterea productivităţii mun care vizează nemijlocit ni şi 1985 şi a celor pe care în această unitate lucră- ţ judeţ.
siliile oamenilor muncii din cii, îmbunătăţirea calităţii velul şi conţinuţii! . muncii. le va adopla cel_ de. iiile. teebuie să. fie puternic
C.M.V.J. şi ăTe unităţilor mi cărbunelui, valorificarea la Avem încă organe sindicale Xlll-lea Congres al partidului. intensificate ! s