Page 54 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 54
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! Sesiunea ştiinţifică naţională;
Revoluţia de eliberare socială si naţionali,
antifascistă şi antiimperiaiistă—temelia marilor
realizări obţinute de poporul român, sub conducere
Partidului Comunist Român, in construirea
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N socialismului, in afirmarea idealurilor de libertate
independenţă, suveranitate, pace şi progres in
Anul XXXVI, nr. 8 325 VINERI, 17 AUGUST 1984
Joi, 16 august, a avut ...meni de ştiinţă, artă şi lui de Stat; „Dezvoltarea
loc la Ateneul Român, Se cultură, generali şi ofiţeri. de către Partidul Comu
siunea ştiinţifică naţiona Lucrările sesiunii au fost nist Român, de secretarul
Hărnicia colectivului — evaluată în valori lă cu tema „Revoluţia de tru Ennche, membru su sau general, tovarăşul
deschise de tovarăşul Pe
eliberare socială şi naţio
Nicolae Ceau.şescu, a con
nală, antifascistă şi anti pleant al Comitetului Po ceptului marxist dc revo
de milioane peste plan rilor realizări obţinute . de luţie proletară, precum şl
imperiaiistă — temelia ma
a conceptului de revoluţie
poporul român, sub con de eliberare naţională" —
întreprinderea de confec ţa poporului nostru — a maturizat — arăta Victoria ducerea Partidului Comu Dumitru Popescu, membru
ţii Vulcan se înscrie între 40-a aniversare a eliberă Roşea, secretarul comite nist Român, în construirea al Comitetului Politie Exe
noile unităţi industriale rii patriei şi' cel de-al tului de partid pe uni socialismului, în afirmarea cutiv al C.C. al' P.C.R., rec-.
edificate pe meleagurile XlII-lea Congres al parti tate —, reuşeşte tot mai idealurilor de libertate, in tor al Academiei „Ştefan
hunedorene, la indicaţia dului. bine să facă faţă sarcini dependenţă, suveranitate, • Gheorghiu"; „Strategia şi
expresă a secretarului ge Discuţiile cu muncitori şi lor. Pregătirea temeinică pace şi progres în lume". tactica Partidului Comu
neral al partidului, tova maiştri din întreprindere a comenzilor înainte de Au participat membri şi nist, Român în. organizarea
răşul Nicolae Ceau.şescu. au fost orientate spre fac lansarea în fabricaţie, spe membri supleanţi ai Comi şi conducerea tuturor for
în cei cinci ani de exis torii care au stat la ba cializarea pe operaţii şi tetului Politic Executiv al ţelor democratice;, patrioti-
tenţă, întreprinderea a za obţinerii acestor suc policalificarea muncitorilor, Comitetului Central ăl . ce.. a întregului popor : in
cunoscut o continuă, dez cese. Maiştrii- Traian Chis- autocontrolul sînt alte ele partidului, membri ai C.C. lupta ■ pentru vietoria Re
voltare, contribuţia acestui pal şi Ştefan Ţurculeanu, mente determinante în, fi al P.C.R., ai guvernului, litic Executiv, secretar al voluţiei de eliberare’ socia
harnic colectiv . de muncă ajutorii ' de maiştri Eugen nalizarea corespunzătoare reprezentanţi ăi unor in C.C. al P.C.R. lă şi naţională, antifascistă
la acoperirea cerinţelor Nariţă, Victoria Ene, Elena a contractelor cu benefi stituţii centrale, organiza Au fost prezentate .comu şi antiimperiaiistă din Au- .
pe, plan naţional cu arti Mandia, Aurica Fornade, ciarii, noştri.' ţii de masă şi obşteşti, nicările : „Partidul Comu gust 1944“ — Gheorghe.
cole pe care a fost profi muncitoarele Aurica Costi- — Ce noutăţi oferă pro- vechi militanţi ai mişcării nist Român, stegarul luptei Rădu.lescu. membru al Co
lată fiind tot mai mare. că, Balogh Elisabeta, Geor- ■ ducţia pentru această a muncitoreşti din ţara noas poporului român împotriva mitetului . Poliţie Execuţii'
:
De altfel, producţia de con- geta Stan, Ana Bordeă, doua.parte a anului ? pericolului fascist şi răz al. C.C. al. P.C.R., vicepre
— Pe lingă produsele tră, participanţi ia revolu boiului, pentru apărarea şedinte al Consiliului de
noastre de bază vom avea ţia’’de eliberare socială şi independenţei, suveranită Stat; „Roiul şi locul ar
\P R O P U C m F tZ ffA -\ în lucru 45 - dp modele naţională, antifascistă şi ţii şi integrităţii patriei" — matei române. ia înfăptui
antiimperiaiistă, oameni • ai
Manea Mănescu; membru
dintre, care 20 sânt şte
rea Revoluţiei de elibe-ra-
creaţiei proprii. Executăm muncii din întreprinderi al Comitetului Politic Exe
REAUZATA EXEMPLAR ZI DE 2! o gamă largă de- articole biicureştehe, ' academicieni, cutiv al C.C. al P.C.R..
— rochii pentru adoles profesării cercetători, oa- vicepreşedinte al Consiliu (Continuaro in pag. a *-«)
cente, pijamale, fuste, blu
feoţii textile a sporit de la Ftaveca Gristea, Susana ze, pantaloni copii şi adulţi
19.4 milioane lei, cât era Gorcea şi altele — cu aport ş.a. O contribuţie însem
în 1979 — anul punerii în însemnat la realizările. ra nată la conceperea şi exe Valea Jiului în vara CâMAWA AGRIC01*m VAR*
funcţiune —, la aproape portate, îndeosebi în fabri cuţia modelelor pe care le fierbinte a libertăţii
140 milioane în cursul anu carea articolelor destinate oferim au avut-o modelierii
lui trecut. exportului — au reliefat Incze PLroşca, Ileana Ianc, muncii şi demnităţii
—• Cu c-e realizări aţi unanim că buna organi Rozalia Teliu, Matilda Să- minereşti ! Paiele şi finul trebuie depozitate
încheiat primele şapte luni zare a muncii, . aprovizio voiu, conduse de maistrul
din acest an ? — am în- narea ritmică cu cele ne Mariana Bogdan. (pagi iia a Ii-a) în baza furajeră în cel mai
trebaţ-o pe tovarăşa Maria cesare, folosirea deplină a
Lasso, inginerul şef al în timpului de lucru, respec LIVIU BRAICA scurt timp posibil!
treprinderii. tarea cu stricteţe a disci
— La toţi indicatorii de plinei tehnologice, continua Pe agenda de . lucru a tori, precum şi numeroase
plan înregistrăm depăşiri. preocupare pentru ridicarea co opera to r i lor, m ec a n iz a- mijloace de t.ranspoi-t cu
La producţia marfă, de la calităţii şi perfecţionarea torilor şi specialiştilor din tracţiune animală. In.cîmp
începutul anului şi pînă lucrătorilor sînt numai eîţi- comuna Zam,, în aceste zile, însă se mai află circa 250
„la zi“ am realizat în plus' va dintre factorii care au un loc de seamă îl ocupă tone de paie, ceea ce im
7.4 milioane lei, la confec asigurat producţiei flux eliberarea terenului de pune ca lucrarea să se in
ţii textile 17,4 milioane lei, continuu, au condus la paie, adunarea şi transpor tensifice, conducerea uni
la producţia globală 6,8 importante depăşiri. tăţii avînd datoria să or
milioane lei, la producţia Gradul de complexitate tul acestora în bazele, fura ganizeze munca în aşa fel
netă 3,3 milioane (produc a producţiei a' crescut an jere, precum şi recoltarea, îneît acţiunea să se încheie
tivitatea muncii raportată de an, atât la fondul pieţii transportul şi depozitarea în cel mai scurt timp.
la valoarea nou creată, oît şi la export, totodată finului. Referindu-ne la La C.A.P. Zam discutăm
comparativ cu semestrul şi numărul de modele con prima dintre cele două lu cu Ioan Andrăşesc, conta
întâi . al anului trecut a fecţionate. Piriri măsurile crări, trebuie să menţio bilul şef al cooperativei,
crescut cu 5 la sută), la luate de conducerea între năm că la C.A.P. Sălciva despre stadiul eliberării
export 2,2 milioane, ne-am prinderii, coordonarea " şi au fost adunate paiele de terenului.
încadrat (cu unele econo urmărirea atentă a produc pe mai bine de jumătate' — Văd că inginerul şef.
mii'). în cheltuielile totale ţiei, cei peste 850 de lu din suprafaţa ce a fost cul Sorin Moraru, a raportat
De la A.E.S.C.H. Deva, Ie.r
şi cele materiale la 1000 crători din unitate au reu sute dc tone dc legume, la ca ma 8 solarii, au lost livrate tivată cu grîu, fiind depo
re
adus
contribuţia
şi-au
şi
iei producţie marfă, arn şit să realizeze la timp muncitoarele diu echipa dc transport, condusă dc Frăgufa zitate pînă în prezent cir- TRAIAN BONDOR
obţinut beneficii' suplimen- comenzile lansate în fabri l’rlcope. . ea 250 tone. La această ac
.rtare. Prin urmare, rezul caţie, să execute confec Foto N. GHEORGHIU ţiune iau parte zilnic un
tate bune pe care le de ţii de calitate pentru toţi mare număr de coopera- (Continuare în pag. a 3-a)
dicăm evenimentelor de beneficiarii.
importanţă majoră din via Colectivul nosbrit s-a
Noul ari de îriyaţâmînt se pregăteşte acum
CONSILIUL POPULAR —
Cartea ele vizită a şcolii-emblema gospodarilor ei
ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA, PENTRU OBŞTE
Deputaţi inimoşi, circumscripţii
Noul an de învăţământ Gheorghe Stănilă de la penar, administratorul şco cheiată" — promite Cornel
se pregăteşte acum, cînd S.G.C.L. Simeria — se în lii — iar acum, după cum Todea, şef de sector la
electorale fruntaşe vacanţa verii se împarte trec în hărnicie. ' Gabrtel vedeţi, clasele de la parter S.G.C.L. Simeria.
cu dărnicie între momente Baco, din clasa a VIII-a B. şi de la etaj sînt aproape Şcoala generală Sîntan-
— încă din primele luni rele repartizate, conform de recreare şi acţiuni de Emil Florea (a VII-aB), gata". drei. „Am făcut doar o
ale acestui an, dar ou deo programului stabilit, pen muncă patriotică. în nu alături de alte zeci de elevi, Şcoala generală nr. 1 Si curăţenie sumară după
sebire acum, în înţîmpina- tru efectuarea permanentă meroase şcoli hunedorene, ne împărtăşesc satisfacţia mcria. Simţim de sub ar evacuarea paturilor viermi
îea zilei de 23 August şi a curăţeniei şi păstrării elevii şi cadrele didactice de a participa cu răspun cada de verdeaţă ce ne lor de mătase, pentru că
a Congresului al XlII-lea unui aspect general civi a-- intrat eu adevărat în dere de matur la pregă conduce spre intrare arn- am predat, împreună cu
al partidului, în cartierele lizat. vacanţă doar după ce ca şcoala din Bîrcea, 40 kg de
municipiului Hunedoara Circumscripţia electorală binetele, laboratoarele şi gogoşi — ne spune prof.
Luliana
în
Berbeceanu.
s-au desfăşurat şi se desfă nr. 39 cuprinde 27 de străzi sălile de clasă au fost RAID PRIN UNITĂTI ŞCOLARE aceste zile vom începe lu
şoară ample acţiuni' de' cu şi alei şi este una dintre primenite pentru ca noul
răţenie şi refacere a zonelor zonele ai căror locatari au an de învăţământ să fie DIN ZONELE SIMERIA Şl ORAŞTIE crările propriu-zise de igie
verzi, de construcţii şi re obţinut cele mai bune pregătit din timp. Aseme nizare şi amenajare a' spa
paraţii de străzi, trotuare rezultate în întrecerea pri nea unităţi şcolare am în bianţa de căldură oferita ţiilor şcolare.
şi drumuri, ca şi amena vind înfrumuseţarea stră tâlnit şi în raidul organizat tirea viitorului lor... loc de o casă bine gospodă Şcoala primară Spini.
jări de terenuri de joacă zilor şi aleilor. in zonele Simcria şi Orăş- de muncă. „In patru zile rită. „N-a fost nevoie să Două încăperi. într-una
pentru copii, acţiuni la — Circumscripţia în care tie. Dar să concretizăm. vrem să fie şcoala ca zugrăvim decît o clasă, iar este încă activitate :- e" gră
;
care au participat mii de am fost ales —• ne spune Şcoala generală nr. 2 Si- paharul" — intervine Ca- acum începem vopsirea diniţa cu program c\e vară-
cetăţeni, mobilizaţi de deputatul Nicolae Iacob — meria. Adevărat şantier. rolina Olar care, împreună soclului şi a tîmplăriei", ne Cealaltă încăpere îşi aş
deputaţi şi comitetele de a fost distinsă cu Diploma Se zugrăveşte, se spală cu Maria Mihai, erau întâmpină înv. Victoria teaptă mina de gospodar.
cetăţeni — ne relatează de circumscripţie electora soclurile, giurgiuvelele, se exemple de hărnicie pen Piscoi, aflată în activitate. Pentru că sînt multe de
Vasile Floriccl, şeful sec lă fruntaşă pe municipiu. curăţă parchetul, lambriu- tru copii. „N-a fost uşor, „Au fost reparate sobele făcut — de la repararea
acoperişului, zugrăvire, la
torului administraţie de Meritul este al cetăţenilor rile, geamurile, mobilierul. mai ales că, tot în această şi chiar- azi va sosi echipa
stat al Consiliului popular — şi aş aminti aici pe Elevi, personalul de ser vacanţă, am crescut şi am de vopsitori. Dispunem dc LUCIA LICIU
municipal. în acelaşi timp, Constantin Toma, Ioan Pre- viciu, cadre didactice — predat 80 de kg gogoşi de MINEL BOCEA
s-au mobilizat mai mult şi ESTERA SÎNA preocupaţi să nu ofere un mătase, acţiune în care materialele necesare, aşa
unităţile economice, acţio moment de răgaz echipei copiii au fost la înălţime că, în decurs de cîteva (Continuare in pag. a 3-b)
nând continuu, în sectoa (Continuare în pag. q 3;a) ,dq zugravi condusă de. — apreciază Elisabeta Pe- zile lucrarea va fi în.-.
i
