Page 55 - Drumul_socialismului_1984_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

e

EDIFICATOARE PENTRU MARILE TRANSFORMĂRI Şl ÎNFĂPTUIRI DIN ANII SO­ nDMMaaTHiîrrmm
CIALISMULUI SÎNT Şl REALIZĂRILE DIN VALEA JIULUI Şl DIN JUDEŢUL HUNEDOARA. A" ■ •• SOCIALISMUL
INTR-ADEVĂR, ODATĂ CU PROGRESUL ECONOMIC AL ÎNTREGII ŢĂRI, INDUSTRIA 1 m a n i i
MINIERĂ Şl, ÎN GENERAL, INDUSTRIA DIN JUDEŢUL HUNEDOARA AU CUNOSCUT
O DEZVOLTARE IMPETUOASĂ. TOTODATĂ, S-AU ÎMBUNĂTĂŢIT CONTINUU CONDI­ Valea Huîn
ŢIILE DE VIATĂ.
• ■
NICOLAE CEAUŞESCU m m
muncii şi

Expresie vie a unei orientări
Gînd curat, fapt
realiste, generoase

pentru Minerul ti
— Ni se pare firesc, tova­ Interviu cu tovarăşul — Convingător, tovarăşe
răşe prim-secretar, să înce­ ■ i r VIOREL FAUR, ' prim-secretar. Ce ne puteţi La numai un .an de cînd giind c
pem prin a sublinia, chiar şi prim-secretar spune despre evoluţia pro­ Congresul al IX-lea l-a ales din adîi
succint, ce reprezintă azi al Comitetului municipal ducţiei de cărbune ? în fruntea partidului, tova­ boţii ab
Valea Jiului în orientările de partid — Prin aplicarea progra­ răşul Nicolae Ceauşescu dit la p.
partidului nostru privitoare melor şi măsurilor iniţiate s-a întîlnit cu minerii Văii Minerul
la dezvoltarea bazei energe­ personal de tovarăşul Nicolae Jiului. Apoi, cu tenacitatea şi au ex,
tice a ţării. însumînd o capacitate fina­ Ceauşescu, producţia de căr­ şi înţelepciunea cu care viagătoT,
— După cum se ştie,‘dez­ lă anuală de preparare de bune brut extras se află în abordează zi de zi proble­ au mai
voltarea bazei naţionale de aproape 7 milioane tone de continuă creştere. Ea a fost, mele fundamenta,le ale ope­ că minţi
■ materii prime ‘şi • 'energetice cărbune. Totodată, au fost în 1983, superioară celei din re/ noastre con tt^uctive, a sînt nein
ocupă un loc de primă în­ introduse în producţie aproa­ 1982 cu 964 000 de tone. revenit pfintre minerii noş- interesele
semnătate în orientările pe 50 de complexe mecani­ Producţia de huilă destinată tri. A mai venit de 6 ori, zi de zi
partidului nostru, iar în acest zate, un important număr de siderurgiei a înregistrat o . pentru că au izvarit nevoi bune. A
cadru producţia de cărbune combine de. abataj şi de îna­ creştere de 691 000 tone. concrete, din cerinţa ma­ gada hui
cocsificabil şi energetic are intare, utilaje, de mică me­ Planul pe anul in curs este joră a sporiţii producţiei la Petrila
o importanţă deosebită. Prin canizare etc. cu 1,4 milioane tone mai j de cărbune. Nevoia meca­ putu' -cu;
'repetatele vizite de lucru în ' — Opţiunea umană a parti­ mare decît realizările anu­ nizării, a calilicării şi de pic
Valea Jiului, secretarul gene­ dului privitoare la transfor­ lui 1983. Un important nu­ ; disciplinare a efortului co- cărbune,
ral al partidului, tovarăşul marea minerului... măr. de mine, între care Ic­ : lectiv şi multe altele. Dediu, d
Nicolae Ceauşescu, a deter­ — Da, este mult mai bo­ nea, Petrila, Livezeni, - Paro- In timp, intre secretarul cu 7 7 301
minat fundamentarea ■ unei gată, chiar imposibil de sur­ şeni, Uricani îşi depăşesc în O secţiune tlin Bulevardul Republicii — partea care tra­ general al partidului şi Cristea V
concepţii noi despre minerit prins în cîteva cuvinte. To­ prezent sarcinile de plan, în versează centrul Pctroşaniului. minerii Văii Jiului s-a con­ vezeni —
şi mineri, ceea ce a atras tuşi, iată doar cîteva ele­ timp ce colectivele celorlalte solidat un dialog neîntre­ ordine s
după sine un proces de a- mente: în numai doi ani şi mine depun eforturi susţinu­ rupt care dă roade bogate ceasta tis
ceva, un număr de peste te pentru îndeplinirea planu­
dînci transformări în mine­ pe toate planurile. Condu­ Troian Bc
ritul Văii Jiului, concepţie 8 200 de oameni au fost lui şi recuperarea restanţe­ cătorul partidului a iniţiat Ier Maxir
lor.
structurată într-o viziune ce pregătiţi prin şcoli profesio­ programe şi măsuri care Pop (Uri<
cuprinde munca şi viaţa mi­ nale, licee şi şcoli de cali­ Apropiatele sărbători poli­ Valoarea investiţiilor productive şi social- sint pe cale să schimbe te le. De
nerilor, în ansamblu: ficare, din care aproape tice ale anului — a 40-a ani­ Structural însuşi, modul de bataj, d
4 400 mineri, 803 electrome­ versare a eliberării şi Con­ culturale realizate în Valea Jiului în perioa­ a privi şi practica meseria •-.O-otor, de
Pe baza orientărilor şi in­ canici, 1 400 mecanici de u-
dicaţiilor secretarului gene­ tilaje ş.a.m.d. Mineritul nu gresul al Xlll-lea al partidu­ bărbătească de miner. Sint s-a forme
ral al partidului, în toate se mai concepe fără carte, lui au creat în Valea Jiului da 1966—1983 se ridică la impresionanta cunoscute, pe viu aceste 230 000 d
minele are loc o- puternică fără cunoştinţe tehnice boga­ un climat de puternică an­ măsuri — dovada cea mai cărbune c
gajare a tuturor colectivelor
corespunz
infuzie de tehnică nouă, de te. In perioada 1951—1983 în minereşti pentru depăşirea sumă de peste 22 miliarde lei. convingătoare că intre cu­ trecut.
vintele şi laptele preşedin­
înaltă productivitate, care Valea Jiului au .fost con­ greutăţilor şi realizarea in- telui ţării se allă o stare Acum,
implică transformarea mun­ struite nu mai puţin de 3 5 3 C tearală c sarcinilor de plan. de unitate şi continuitate umăr ci

0
cii tradiţionale într-o practi-, apartamente, din care peste organică. Ei înşişi i-au pro­ pregătesc
că elevată, întemeierea acti­ 20 000 s-au da' în folosin­ pus conducătorului să ac­ de bărbat
vităţii minereşti pe cunoştin­ ţă după Congresul al IX-lea cepte să fie Minerul lor sa le pre.
ţe profesionale bogate, mi­ al partidului. Zestrea edili- de Onoare. Şi conducăto­ rea victor
nerul tinzînd să ajungă la tar-gospodărească a Văii rul a primii cu bucurie pro­ eliberare
scară generalizată miner-teh- Jiului este incomparabil mai punerea. ape
nician. Pentru a fi mai con­ bogată decît oricînd. In can­ Minerii, oameni cu inimile <. .Y-,e'c
cludent voi sublinia că în pe- tinele întreprinderilor minie­ Tonele d
calde şi cugetul curat, au
noada 1966—1983 statul nos- . re se servesc zilnic peste alcătuiesc
înţeles că tovarăşul Nicolae
tru a realizat în Valea Jiu- . 17 000 de mese în mod gra­ Ceauşescu are maximă gri­ rilor la
lui un volum de investiţii tuit. Moi adăugaţi şi faptul jă faţă de e'i şi s-au an­ lui partid
productive şi social-culturale că la Petroşani, Petrila, Vul­ gajat să Iacă tot ce le stă ca la ce
ce se ridică la peste 22 mi­ can, Lupeni a fost creat un omeneşte în putinţă pentru Congres, i
liarde lei, sau că valoarea important număr de unităţi o respecta cum se cuvine re ol ţări
în fruntea
fondurilor fixe „puse în func­ ale industriei uşoare şi ali­ o astfel de grijă şi so dea garanţie t
ţiune în primii trei ani ai ac­ mentare, de prestări servicii, ţârii cit mai mult cărbune.
tualului cincinal este de 2,3 care au creat locuri de mun­ suhii nosir
ori mai mare decît cea din că pentru cîteva mii de oa­ De curînd, ţtrra a săr­ greş, spr
bătorii Zilla minerului, oma­ bunăstare.
întregul cincinal 1966-1970. meni, preponderent femei.
Numai după vizita efec­ Finalizăm lucrările de termo-
tuată de tovarăşul Nicolae ficare a municipiului, care
Ceauşescu în septembrie va înlătura poluarea atmo­
1982, în Valea Jiului au în­ sferei, executăm alte lucrări
ceput lucrările de deschide­ de amploare care să îmbu­ Valoarea fondurilor fixe pr
re a cîmpurilor miniere Lu- nătăţească considerabil viaţa
peni-Sud şi Valea de Brazi, oamenilor. Şi, lista beneficii­ în funcţiune în anii 1981 — 198
a fost dată în funcţiune noua lor de care se bucură oame­ ori mai mare decît cea din înti
prepqraţie Petrila, se află în nii muncii din Valea Jiului 1966-1970.
construcţie prepa raţiile de este departe de a fi înche­
la Uricani si Livezeni, .toate iată.
in anii trecuţi de la Congresul al IX-lea al partidu­
lui, producţia de cărbune o Văii Jiului a crescut de a-
proape 2 ori. în 1983 producţia a fost cu 964 000 de tone
superioară celei din 1982, iar planul pe 1984 este cu
1,4 milioane tone mai mare decît realizarea anului pre­
cedent.

La sfîrşitul actualului cincinal, Valea Jiului
va asigura 50 la sută din necesarul de cărbune

pentru cocs şi semicocs al României, iar pînâ
în 1990 — circa 80 la sută.

In perioada 1951—1983, în Valea Jiului s-au

construit 35 500 apartamente, d'.n care cca. 70
la sută după Congresul al IX-lea al partidului. Ini
potonţi»