Page 56 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 56
» VINERI, 17 AUGUST 1984 Pr-^i 3
£ > N O R O C B U N ! CAMPANIA AGRICOLĂ DE VÂRĂ
Paiele şi fînul trebuie depozitate ia baza
ara fierbinte a libertăţii furajeră în cei mai scurt timp posibil!
(Urmare din pag. 1) peratorii Matei Raz, Pavel Suba, Alexe Berar .$> alţii.
lucrare se evidenţiază coo
tori ca Dănilă Maer, Iosif
emnităţii minereşti! la Consiliul unic ag roindus Bercea, Aurel Hodor, Emil Ra transportul linului se
Gaşpar şi alţii. Transportul evidenţiază Octavian Ras-
trial Ilia că s-a eliberat
tot terenul de paiele de finului din cimp insă nu cu, Gligor Petrişor, Traian
grîu — ne spune interlocu ţine pasul eu recoltatul. Sîrbu, Traian Igna şi alţii,
Pînă în prezent în baza în baza furajeră au fost
torul. Situaţia reală însă furajeră au fost aduse a-
nu este asta. bia 100 tone fin. o canti depozitate numai în jur de
— Ra intrarea în Zam tate însemnată din recoltă 70 tone, în cimp aflîndu-se
bogată dinspre Burjuc am văzut aflîndu-se în cimp. Trebuie circa 200 tone furaje. Con
mari suprafeţe de pe care profitat de vremea bună ducerea unităţii şi-a pro
paiele n-au fost strînse. din aceste zile şi urgentat pus ca o mare cantitate
Inoare — Din cele 80 ha ce mult transportul şi depo de fin să fie balotată, dar
: au fost cultivate cu zitarea furajelor, unitatea nu s-a gindit din timp de
lernţie efortul grîu. sînt eliberate cir agricolă din Săiciva avînd asigurarea sforii necesare
iar ei., bor- ca 40 ha, fiind depo în acest an cond'ţii pentru presei de balotat, astfel că
lor, s-cu gin- zitate 210 tone. După a-şi acoperi la întregime această lucrare s-a între
intele ţării, la rupt imediat ce a început.
'acare al ţării părerea mea, în cimp se necesarul de nutreţuri pen Consiliul popular comu
ii cald şi con- află încă 200 tone de paie... tru stabulaţia următoare. nal şi conducerile celor
fapte, tot ce Ra Cooperativa agricolă Pentru iarna 1984—1985^ doUă cooperative agricole
Au raportat de pi'ddttc'ţie din "Sulciva "tf.'AiP'i Zam .are nevoie, au datoria să se' preocupe
şi inimile lor ş-a încheiat efectuarea pri conform , balanţei întocmi-, cu mai multă răspundere
străjuite de mei coase ope suprafeţele ■. te, ele' -240 tone fin.- Coasa
i şi că sporesc cultivate şi pe fineţele na I s-a terminat pe toată su de strîngerea şi depozita
luetic de căr- rea furajelor, numai astfel
proeedat bri- turale şi s-a trecut la cea prafaţa de fineţe naturale puţind asigura realizarea
an Alba, de de a Il-a coasă pe cele 21 — 167 ha — lucrare în sarcinilor de creştere a e-
re de la ince- ha cU trifoi. " Ra această, care se remarcă coopera- fectivelor şi a producţiei
c ^at peste animaliere.
tone de
sa a lui Pavel
i An m oaşa - Deputaţi inimoşi, circumscripţii
s, şi cea a lui
he, de la Li- electorale fruntaşe Valorificate
3 830 tone. in Imaginea de mai sus grăieşte de la sine despre una dintre valenţele noi ale mi î
înscris pe a- neritului. peste 800 tone
’■ alte brigăzi: (Urmare din pag. 1) spunea :
(Vulcan), Va- — ,Am pornit acţiuni de legume
Dilja), Troian secan, loan Brârizan, Mihni înfrumuseţare a spaţiilor
I şi multe al- Crăciuneseu, loan Furdui, dintre imobile dar şi dc
abataj la a- Dincolo «te lumea cărbunelui Vaier Frîncu —- care au întreţinere şi igienizare a Acţionînd cu hotărâre
la sector la participat efectiv la ame caselor scărilor. A fost co pentru realizarea sarcini
mină Ic mină moară, o fabrică de pline, nilor de aici. najări de trotuare, canali sită iarba în jurul blocuri lor ce-i revin din progra
un şuvoi cu Dincolo de cărbune clo noile magazine generale, Imaginea concretă a zări şi nivelări în vederea lor B 3 şi C 21. Au răspuns mul de autoconclucere şi
ane mai mult coteşte un alt univers, depozite, fabrica do pre acestor realităţi o trăiesc, modernizării străzilor Vic permanent prezent la a- autoaprovizionare terito
f in perioada nespecific altădată Văii parate din carne, sînt fără' îndoială, la tempe tor Babeş şi Carol Davilla, ceste acţiuni cetăţenii rială, lucrătorii de la fer
ire a anului Jiului, sau insignifiant, la construirea unui zid de Gheorghe Iacob, Gavril ma de legume din Sime-
în c-omparaţie cu lumea cantinele de la toate în ratura cea mai ridicată sprijin pe strada, în pan Ciubucă, Constantin Săulea, ria Veche, a T.A.S. Simo-
treprinderile miniere, ba
erii, umăr la cărbunelui. Mai erau con zele turistice şi de agre femeile. Căci ele sînt, în tă, Dr. Marinescu, la plan. Miron Alexandru, Ton Su ria, au reuşit să livreze,
număr de aproximaţi v
i1regal popor, structorii, însoţitorii fi ment din mai toate loca 10 000, cele care benefi tarea de flori şi arbuşti în san ş.a. pînă acum, peste 800 tone
ste noi, fapte reşti ai minerilor, căci ei ciază de locuri de mun zonele verzi şi de pomi Tot ce înseamnă verdea legume — ceapă, varză, to
emm‘, pe care le dădeau case noi, altfel lităţile. Sînt... Cit ar fi că în unităţile create în fructiferi în grădini. ţă, flori, igienă, în circum mate, rădăcinoase, fasole,
de lungă lista dacă ne-am
s la aniversa- gîndite şi făcute decît anii de după Congresul De asemenea, prin con scripţia nr. 28, este rezul ardei şi castraveţi. în a-
revoluţiei de coloniile mohorîte. Ei au referi şi la învăţământ, şi al IX-lea al partidului. tribuţia în muncă patrio tatul vredniciei locatarilor ceastă perioadă se află in
la aşezămintele de cultu
’alâ şi natio- adus senin şi lumină şi ră, comerţ, meşteşuguri Tot atâtea inimi vibrea tică, cetăţenii din strada din ansamblurile 8, 10, 12 plină desfăşurare recolta
la C- 'cjresu'l culoare, integrîndu-se vie ză cu recunoştinţă şi de Victor Babeş, au construit de pe bulevardul Dacia şi rea şi valorificarea produ
ol ) 3 ului. ţii productive, de la Civn- de toate felurile. votament pentru partid, un punct alimentar. Ro- Aleea Cîmpului, nr. 1 şi 2 selor, în special a verzei
peste plan pa la Uricani. în Valea Jiului pulsea pentru secretarul său ge catarii de pe strada Tudor — siiderurgişti, mineri, con de vară. Şeful fermei, ing.
ilurarea mine- Pe această arteră, care ză un univers comple neral, tovarăşul Ni colac Vladimirescu şi din Chizid structori. „împreună ho- Ionel Voica, ne spunea < ă
: unea intregu- se numeşte „Republicii", mentar lumii cărbunelui. — zonă veche a oraşului — tărîm, împreună acţionăm ferma depune eforturi pen
pe cale să se transforme Este universul cercetării Ceauşeseu, făuritorul a
popor pentru tot ce este trainic şi fru se întrec în a-şi întreţine pentru ca tot ce ne încon tru a se înscrie în grafie
e a! Xlll-lea intr-un unicat la scară ştiinţifice şi ingineriei mos în Valea Jiului. cât mai curate faţadele joară, începînd cu aparta cu predările, dar este ne
erul de Onoa- naţională — cel mai lung tehnologice, al creaţiei Acum, pe tot viitorul caselor, grădinile şi curţile. mentul, scana, blocul, stra cesar ca beneficiarii să o-
■ă fie reales bulevard al ţării — au literare şl sportului, uni bulevard al Republicii, Pe bulevardul Dacia, nu da să fie cit mai curate corde întreaga atenţie pre
rrtidului, ca o apărut, dc-a dreapta şi versul minţii şi sănătăţii de aproape 40 de kilo meroase intrări ale blocu şi bine întreţinute" — luării unor cantităţi mai
'intită a mer- de-a stingă, o suită de u- oamenilor. . metri, tinzând să intre în rilor sînt încadrate de mi subliniază deputata. Rucia mari de varză de vară. in-
nainte in pro- nităţi ale producţiei in Aşa a conceput viaţa poala Retezatului, conti nunate arcade de iederă Troia, care pentru stră trucît pînă acum nu s-a
civilizaţie şi dustriei uşoare, alimen în Valea Jiului secre şi trandafiri, adevărate daniile sale a fost distinsă valorificat nici jumătate
tare şi ale deservirii nuă prefaceri, iar aces perdele de verdeaţă prote de cinci, ori consecutiv cu din cantitatea ce se pro
populaţiei. tarul general ul parti tea se completează gene jează balcoanele. insigna de fruntaş în gos duce în acest an — .peşte
dului, tovarăşul Nicolae
Sînt întreprinderea de Ceauşeseu, şi aşa se dez ros ou altele şi altele. Deputata Rucia Troia, ne podărirea oraşului. 700 tone.
tricotaje din Petroşani, voltă azi şi tuîine sub Universul de dincolo de
Fabrica de confecţii Vul privirile şi eu contribu lumea cărbunelui se am
can. Fabrica de mobilă plifică, se intensifică, pu-
luctive puse din Petrila, noile capaci ţia oamenilor care for nîndu-şi pecetea pe mun
tăţi de hi întreprinderea mează localităţile Văii ca şi viaţa tuturor oame Cartea de vizită a şeolii —
este de 2,3 de fire artificiale Rupem, Jiului. Căci gînd'Ul şi- nilor din Valea Jiului,
guI cincinal marele spital, două mo proiectul partidului tra cărbunele dînd, însă, sub
teluri relativ noi, o fa versează spre împliniri stanţa şi vigoarea a tot emblema gospodarilor ei
brică de răcoritoare, o noi viaţa şi muncă oame ee mişcă aici.
(Urmare din pag. 1) şi la Şcoala generală nr. 2 Şeoala generala Beri».
Orăştie. „Rucrările de pregătire sînt
amenajarea ambianţei ne Liceul industria] nr. 1 în toi — ne întâmpină to
cesare unei săli de clasă. Orăştie. „Cum vă pre varăşul Eugen Bruzan, se
DIN ZESTREA Am primit asigurări de la gătiţi noul an şcolar ?". cretar adjunct ou proble
SOCIAL-EDIUTARĂ tovarăşul Aurel Maior, se „Intens — ne răspunde mele de propagandă al
cretarul Consiliului popular ing. Miliaela Mureşan. în comitetului comunal > de
A MUNICIPIULUI ;
al comunei Turdaş, că, prima săptămână de va partid. Acum se zugră
pînă la 1 septembrie, „şcoa canţă elevii şi cadrele di veşte cantina, a mai 'ră
•' un institut de studii
superioare, 53 de şcoli cu la din Spini va fi pregăti dactice au amenajat fie mas de vopsit tîmplăria si
525 săli de clasă; tă corespunzător. care laborator, cabinet, soclul în internat, iar şcoa
• 93 biblioteci, 7 clu Şcoala primară Turdaş, sală de clasă ; cantina s-a la — eu toate clasele —
buri şi cămine culturale, Şi aici e prezentă activita zugrăvit, iar în această e gata pentru a-şi primi
2 case de cultură, 15 ci tea de vară a grădiniţei, săptămână se încheie lu elevii". Echipa de zugravi
nematografe şi un teatru; dar şi mina bunului gos crările de igienizare în — Gheorghe Ob/moi.
• 7 stadioane, 5 bazi podar. Ri'vada, culturile internat; zilnic aerisim Nicolae şi Vasile Brun —
ne de înot, 3 săli de de plante pe care elevii cabinetele, laboratoarele. de la cooperativa do pro
sport ; le studiază în şcoală, flo Elevii aflaţi în practică ducţie, achiziţii şi desfa
© 4 spitale cu 1 812 rile, sala de grădiniţă ame (clasele a Xl-a şi a Xll-a) cerea mărfurilor ne asigură
paturi, 4 policlinici, 13 najată cu forţe proprii, sînt repartizaţi la lucrări că în câteva zile lucrările
dispensare de întreprin fiecare încăpere se consti agricole în cadrul C.A.P. dc aici vor fi încheiate
dere şi 20 dispensare te tuie intr-un argument al şi în grădina proprie, de pentru a lc continua la
ritoriale ; muncii celor trei dascăli ; unde au şi fost recoltate şcoala primară clin Căstău.
• 7 creşe şi 48 grădi Wiliam Barza, Rigia Gher- o seamă de produse, pe Hărnicie şi 1a Beriu, ra
niţe. man. Gelu Igreţ — trei care le-am conservat de poşte tot în raidul între
adevăraţi gospodari. pe acum pentru 'auloapro- prins; pentru că gospodarii
Şcoala generală nr. 1 vizionarea şcolii. Inten unităţilor şcolare ţin la
Orăştie. Aici cursurile pot ţionăm ca, tot în această cartea lor de vizită, alăni-
Pagină realizată de începe niîine. Totul este vacanţă să asfaltăm curtea rîndu-se cu răspundere
CORNEL ARMEANU, , pregătit .cu gust şi în. cel liceului". Ra faţa locului, efortului cu care lianedo-
Fotografii - mai mic amănunt. Gaudă cuvintele cadrului didactic renij întîmpinn marea săr
CRISTIAN ŞTEFAN"'? >• * .întregului, cplectivi-de aici ! .aflat-,.. în , activitate aveau? bătoare - a-, sugnst'tiţsii ju
Cursurile ar putea începe acoperire în fapte. biliar.
