Page 58 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 58
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
Se acţionează intens la transportul
[judeţul hunedoara]
şi depozitatul furajelor din cîmp
în cooperativele agrico se, Leontin Gabor, Ionel torii Romului Crişan, Ga-
le din Consiliul unic agro Păcurar, Avram Gabor şi vrilă Cociş, Petru Pleter,
industrial Deva-, importan Ionel Motoc, care şi-au co Andrei Căni-je, Petru Ior-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C te forţe sînt mobilizate în sit şi au transportat primii dache şi Nicolae Gabor, la
r
aceste zile l a eliberatul ul finul de pe parcelele re încărcatul baloţilor în re
timelor suprafeţe de teren partizate. morci, acţiona în tarlaua
de paie, la recoltatul finu O producţie bună au ob „Mirieş". Cealaltă forma
lui, transportul şi depozi ţinut cooperatorii din Bîr- ţie, din care făceau parte
tatul acestuia. Petru Tuţu Dălie, Vasile
Anul XXXVI, nr. 8 326 S1MBATÂ, 18 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani — La C.A.P. Bîrsău — Crişan, Mihai Todor, Va
sublinia Toma Lenghel, in sile ITolba.n, Mezinea Gran-
ginerul şef al cooperativei C.U.A.S.C. DEVA cea, Eugenia Lehaci, Maria
ANUL 40 Al LIBERTĂŢII PATRIEI —• la cositul fîneţelor na Gabor, Floarea Tămătaş şi
Lenuţa Dudaş, descărca şi
turale a participat toată
suflarea satului, reuşind ca său pe un teren de 10 ha stivuia baloţii în şiră. în
pînă la această dată să cultivat cu lucerna, de treaga activitate era con
Activitate susţinută pentru îndeplinirea exemplară a planului strângem finul de pe toate unde, după a treia coasă, dusă de brigadiera Lucre-
cele 119 ha planificate şi au obţinut 40 tone furaje ţia Gavrilă, care ne spunea
să depozităm 140 tone. A- şi există condiţii să se re că au fost transportate şi
colteze şi a patra oară.
erea parametrilor cesta a fost transportat în în acelaşi timp se mun depozitate, pînă ieri, 220
tone de .paie, eliberîndu-se
fînare, îndeosebi cu atela
jele proprii ale membrilor cea la baiotatul şi trans 125 ha din cele 145 ha pla
cooperatori. portul paielor de pe mi nificate.
Dintre cei care s-au re rişti, lucrare la care erau Inginerul şef al C.A.P,
marcat prin hărnicie, in antrenate două formaţii Hărău, Andrei Dima, era
ginerul şef îi amintea pe de cooperatori. Ieri, for
ibiectiv prioritar Ion Susan, Petru Hăncilă, maţia compusă din meca MIRCEA LEPĂDATU
Vi'ohente Albu, Ion Opreau, nizatorul Ioan Cîzu, ia [Dre
NicU Păcurar, Nicolae Moi- sa de balotat, şi coopera (Continuare în pag. a 3-a)
în lunile trecute din a- cestor rezultate un aport
cest an, la Exploatarea mi- însemnat l-au arvut lucrăto
nieră Coranda—Certej s-a rii de la sectoarele Vorţa,
lucrat bine, s-au obţinut Bocşa I şi II mină, funi-
rezultate frumoase. Adrian cularul vechi, precum şi I
Gligor, secretarul comite preparatorii de la uzina
ÎN CINSTEA tului de partid din unitate, veche, care au asigurat o
MAR31 SĂRBĂTORI ne-a spus : funcţionare corespunzătoa
— în întîmpinarea apro re â instalaţiilor. Maistrul
NAŢIONALE piatelor evenimente pe care principal Constantin Şu-
poporul nostru se pregă fană, inginerul Ion Filipaş,
MUNICIPIUL DEVA — teşte să le întâmpine — a şefii de brigadă Marton
CU angajamentul 40-a aniversare a eliberă- Ferencz, Constantin Maxim,
ÎNDEPLINIT , rii patriei şi Congresul al secretarul organizaţiei de
XIII-lea al partidului — bază de la uzina de pre
Puternic mobilizaţi I minerii şi preparatorii de
pentru a cinsti cu noi I la Certej şi-au intensificat parare — Petru Vasiu, s-au
şi remarcabile fapte <le eforturile pentru a extrage referit la posibilităţile insu
muncă cea de-a 40-a a- ' şi prelucra cantităţi spo- ficient valorificate de care O .O. ăb 1 6
uiversare a eliberării ţ rite de minereuri. Chiar dispun colectivele de mun
că.
patriei şi Congresul al i din prima lună a anului,
Xlîî-lea a! partidului, accentul prioritar a fost Preocuparea centrală a (PAGINILE II-
oamenii muncii din u- ) pus pe îmbunătăţirea ran- lucrătorilor de la E. M.
nităţile economice ale ^ damentelor în sfibteran, a Coranda—Certej o consti
municipiului Deva ra l calităţii minereurilor, iar tuie asigurarea condiţiilor
portează îndeplinirea J la uzina de preparare pe corespunzătoare de func
ţionare la capacitate a
înainte de termen a an ţ creşterea coeficientului de
gajamentului asumat în ţ extracţie. noului obiectiv minier care
întîmpinarea zilei de I — Efectul preocupărilor a intrat în acest an în
23 August. Fină la sfîr- producţie. Începînd din
şitul lunii august, între , de plită acum — a conti carieră, unde activitatea
nuat subinginerul Eugen
prinderile municipiului î Micşan, de la serviciul se desfăşoară p6 cinci
vor realiza o producţie plan, retribuire, organizare trepte, pe întregul flux
marfă suplimentară în i — se regăseşte în depăşi- de transport al minereu
valoare de peste 35 mi 1 rea producţiei marfă „la lui, pînă în noua şi moder-'
lioane lei, concretizată ţ zi" cu peste 5 milioane lei, na uzină de preparare, do
în: 600 tone minereu în i în încadrarea, chiar depă- tată cu instalaţii şi utilaje
fier marfă, 200 tone me i şi'rea cu 16 Ia sută a indi- de concepţie românească,
tal în concentrate, 80 ţ catarului de calitate la de mare productivitate, şi
milioane kVVh. O contri i concentratul de minereu mai departe, la iazul de
buţie deosebită la ono complex. La zinc randa- decantate a sterilului, s-au
rarea exemplară a an 1 montele de extracţie au executat o seric de îmbu
gajamentului asumat în fost mai mari dccît cele nătăţiri în scopul derulării
cinstea zilei de 23 Au i planificate cu 4 la sută. normale a producţiei, va
gust au avEit-o E.M. De 1 Iar dacă ne referim la ac- lorificării superioare a mi
va si Mintia-Vcţel, nereului prelucrat.
i. m. c„ i. p. i. c. c. r„ I) tivitaten din subteran, efi- — Au fost greutăţi, încă
I.E.E.L.I.F., Î.J.T.L., C.T. ( cienţa măsurilor tehnico- mai sînt — a reluat tova
I organizatoj'ice se materiali-
Mintia, F.N.C., I.V.V. ţ zează în depăşirea sarcini răşul Adrian Gligor. Co
Deva şi altele. le dor la deschideri şi pre- lectivul întreprinderii noas
CU PLANUL PE OPT , gătiri cu 842 ml, ridicarea tre este ferm hotărlt să le
LUNI REALIZAT | i productivităţii muncii şi înlăture în cel mai scurt
\ obţinerea unor importante timp, acţionează cu toată
Exploatarea minie- i l economii la consumurile energia pentru a atinge Vedere din „Cetatea de
ră Mintia—Veţel ra- ' J normate. De fapt, pe ex- capacităţile de prelucrare foc“ h Hunedoarei, muni CEREMONIA DECERNĂRII DRAPELULUI
portea/ă, cu 15 zi- \ \ ploatare, consumurile au proiectate, a obţine reali cipiul care in anii socia DE LUPTĂ GĂRZII PATRIOTICE
le mai devreme, in- ( ( fost, in cele şapte luni tre- zări care să facă cinste lismului a cunoscut impre
I deplinirea planului la ' ; cute din an. mai mici cu minerilor şi preparatorilor sionante prefaceri înnoi DIN C. S. HUNEDOARA Şl DECORĂRI!
producţia industrială pe \ cele pre- de la Certej. toare.
opt luni ale anului, ţ DRAPELULUI GĂRZILOR PATRIOTICE
I Piuă la sfirşitul lunii i LIVIU BRAICA DIN MUNICIPIUL HUNEDOARA
^ august, sporurile de J
producţie de la începu- \
> tul anului vor însuma t Cu prilejul celei de a partid, comandantul găr
ţ aproape 10 milioane lei" 40-a aniversări a revolu zilor patriotice din judeţul
I ia producţia marfă, 17,5 ţ ţiei de eliberare socială şi Hunedoara.
I milioane lei la produc- i naţională, antifascistă şi Decernarea Drapelului
i ţia globală şi 12,8 mi- ? antiimperialistă, pentru re de luptă celei mai mari
iioane lei la producţia l zultatele deosebite obţi gărzi patriotice din jude
1 netă. Vor fi realizate ţ nute în pregătirea pentru ţul Hunedoara şi decora
\ suplimentar însemnate î apărarea patriei şi îndepli rea Drapelului de luptă al
cantităţi de produse fi- 1 nirea obiectivelor clin Di gărzilor patriotice din mu
zice : 2 250 tone minereu ^ rectiva Comandantului Su nicipiul Hunedoara consti
complex extras, 2 550 1 prem, ieri, într-o atmo tuie un prilej de satisfac
tone minereu complex ) ţie şi mîndrie pentru
prelucrat, 14 tone zinc, ţ sferă sărbătorească, s-a
100 tone plumb, 409 ( desfăşurat ceremonialul de- luptători şi comandanţi,
tone sulf, 12 toile cu- 1 cornăt■ii Dr< ipelului de pentru toţi oamenii muncii
pru, 850 tone fier în 1 luptă gărzii patriotice a — furnalişti, oţelari, mineri
concentrate, 3 555 tone ( Comb i natului siderurgie si constructori din Hune
bentonită, 100 tone i Hunedoara şi decorării doara — dar, în acelaşi
bauxită, pie^ de schimb 1 Drapelului de luptă al găr- timp, şi un prilej de an
in valoare de 3,5 mi- ţ zi lor patriotic ■e din inimi gajare totală, cu hotărâre
Iioane lei. ( cipiul Iîuned oara, cu Or- fermă, muncitorească, re
Contribuţii deosebite ' dinul „Apăr area Patriei" voluţionară, de a munci
la succesele de piuă \ clasa a Il-a. în mod exemplar pentru
acum au colectivele sec- l
Disl incţiile au fost înmî- traducerea în viaţă a sar
ţ iî lor Mintia, Troiţa, 1 na te de către tovarăşul cinilor şi ordinelor Co
Boita, Haţeg şi Gurasada. ) Secţia de preparare a cuarţului Uricani: Maistrul Gh eorghe Socolescu cu echipa
lucrează la concasarea minereului brut. Foto: AL. TATAR Radu Bălan, prim-secretar mandantului Suprem, tova
al Cornitetulu i judeţean de răşul Nicolae Ceauşescu.
