Page 59 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 3:
H U N E D O A R I
„ÎNTR-ADEVĂR, HUNEDOARA OCUPĂ UN LOC IMPORTANT ÎN ECONOMIA
NAŢIONALĂ A PATRIEI NOASTRE... AICI AVEM UNA DIN ÎNTREPRINDERILE MARI
PRODUCĂTOARE DE OTELURI - A DOUA CA MĂRIME DIN TARĂ... SÎNT SI ALTE if \ it
SECTOARE IMPORTANTE ALE ACTIVITĂŢII ECONOMICO-SOGALE. TREBUIE DECI FĂ
CUT TOTUL PENTRU CA HUNEDOARA SĂ ADUCĂ O CONTRIBUŢIE SI MAI PUTER româneşti,
NICĂ LA DEZVOLTAREA GENERALĂ A PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE, LA ÎNFĂP iMMim a
TUIREA PROGRAMULUI DE EDIFICARE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL 1944 -1984
DEZVOLTATE Şl DE ÎNAINTARE A ROMÂNIEI SPRE COMUNISM !". jjj imiţi
6UST
NICOLAE CEAUŞESCU
însemne noi pentru stema municipiului
— O noua stemă a mu şi greu ca o stemă, in ^....
nicipiului ? fnterviu cu tovarăşul ION IONESCU, diferent care, să poată ilus
prim-secretar al Comitetului municipal Hunedoara al P.C.R. tra dinamismul transformă
—. Da ! Nici pe departe
rilor înnoitoare pe care le
nu este vorba de o proble
cunosc, mai cu seamă în
mă minoră. Stema trebuie binot siderurgic, şi el işi localităţilor ţării. Şi nu cred
ultimii 19 ani, toate locali
să vorbească. Despre isto are locul distinct şi meritat. că greşesc atunci cînd afirm
ria trecută şi prezentă a lo Un loc pe care îl conferă că municipiul Hunedoara s-a tăţile ţării. Important este
curilor acestea, desp'e mun muJt'plele sale atribute — bucurat, din acest punct de faptul că ele se văd, se
ca şi viaţa oamenilo săi. combinat Erou al Muncii So vedere, de o atenţie deo simt de fiecare dintre noi,
r
în munca şi viaţa liberă,
— Şi despre ce ,,vorbeşte" cialiste, distins de trei ori sebită. Urmare directă a vi
actuala stemă a oraşului ? cu Steaua Republicii c'asa I, zitelor de lucru ale secre fericită, într-o ţară a liber
tăţii şi fericirii tuturor fiilor
— Este prezentă istoria din purtătorul de cuvînt al cali tarului general în judeţul în deplinii armonii
vremea dacilor şi a ui loan tăţii muncii siderurgişti.lor şi municipiul nostru, pe ei.
Corvin. Se află aici însem hunedoreni în peste 45 de harta economică a Hunedoa
nele mineritului din Poiana ţări ale lumii. rei au apărut cele două uni In croni-cc de aur a Hu ned-o renii adi
Ruscăi, ale cărui începuturi — Ce ar mai trebui să tăţi ale industriei uşoare - nedoarei de astăzi — un Alese momente de referinţă de recunoşti-i
puternic centru al siderur conducător, i
se pierd în veacurile dina adăugăm stemei ? întreprinderea de tricotaje, giei româneşti, important
intea erei noastre. Aceleaşi — Istoria nouă, cea mai care, iată, la numai şase bazin de exploatare a mi primul bărbat al ţârii, pe mico-socitală a municipiului, muncă demne
cel mai iubit fiu al poporu in viata siderurgicilor, mi reţele onive
însemne se mai traduc în apropiată, prezentă, indiso ani de la intrarea sa în nereului de fier, un oraş mîndu-Şy
dezvoltarea actuală a mine lubil legată de atenţia pe producţie a ajuns să fie cu modern şi înfloritor —, oa lui nostru, tovarăşul Nicoiae nerilor, constructorilor, a nea deplina <
Ceauşescu.
tuturor celor ce trăiesc şi
ritului, în aportul sporit ia ccire partidul, personal tova noscută prin produsele sale menii acestor meleaguri au Fiecare vizită de lucru a muncesc in acest mînd-ru tul f o r u m
înscris
cu
cu
dragoste,
asigurarea cu minereu de răşul Nicoiae Ceauşescu, se în 13 ţări ale lumii, şi fa mîndrie şi adineă recunoş secretarului general al colţ de ţară. lată de ce tilor, t o v a r
fior, talc şi dotomită a „Ce cretarul nostru general, a brica de încălţăminte a cărei tinţă anii 1966, 1972, 1974, partidului a fost urmată şi acum, în anul 40 al li Ceauşescu să
tăţii de foc". lată, fiindcă acordat-o şi o acordă dez producţie anuală a ajuns 1979 şi 1982, in care l-au de profunde transformări bertăţii patriei şi al celui suprema turn
avut in mi/locul lor pe înnoitoare pe harta econo- de al Xlll-lea Congres, hu- tar general <
am pomenit de marele com- voltării armonioase a tuturor la 1 750 000 perechi. Este
Răspunsuri prin fapte îndemnurilor secretarului general al partidului
PERPETUA TiNERETE A CENTENARE! • în anul 1950, Hune le de foc ale furnalelor şi meni ai locurilor, cei care astăzi care este Hunedoa 9 claca i
doara a produs pentru oţelăriilor, în apropierea au apucat mineritul şi îna ra. la dispoziţia
„CETĂŢI DE FOC e c o n o m i a naţională laminatelor i nea ndescente inte de fierbintele August afla un voi
555 000 tone oţel ; 9 anul şi-au adus obolul de mun 1944. Tot despre sapă, tîr- * în anul 1950, anul furi în valoi
^ 1984, anul marilor evenl- rene, 23 August 1944 a în trecut, producţia de oţel că şi sudoare, de hărnicie năcop, troc şi cai orbi este înfiinţării întreprinderii, milioane lei
i mente din viaţa poporului, semnat pornirea pe un s-a ridicat la 3 690 760 şi tenacitate multe gene vorba şi în spusele lor. Ca s-a pornit la drum cu 21 facerea mc
> patriei şi partidului nostru drum nou, mereu ascen tone... raţii de siderurgişti. Şi, în vremurile străvechi. Dar sudori electrici şi 64 auto- unităţile corr
ţ — aniversarea a patru de- dent. Începutul perioade*’ totuşi, ei, cocsari şi aglo- cu totul altele sini relată geni, 95 lăcătuşi, 58 zi list însumea
( cenii de la victoria revo- propriu-zi.se de dezvoltare a Prelucrarea producţiei de meratorişti, -furnalişti şi oţe- rile lui lordache Scînteie, dari, 49 fierari-betonişti, liarde lei.
i luţiei de eliberare socială oţel lingou într-o gamă la.rl, miile de oameni ai Teodor Cristian, Dumitru 59 dulgheri şi 55 electri
1 şi naţională, antifascistă uzinelor de fier de ia sortimentală în concor muncii din marele combi Sava, Gheorghe lehim, Şte cieni. ® învăţăm
^ şi antiimperiolistă, şi cel Hunedoara este marcat de danţă cu cerinţele benefi nat siderurgic vorbesc des fan Năstase... Ei vorbesc rean dispune
, de al Xlll-lea Congres al punerea în funcţiune — în ciarilor este asigurată de pre „Cetatea de foc" cen despre mecanizare, utilaje Au venit apoi, cu fiecare grădiniţe, in
r partidului - coincide reri- 1952 — a furnalului de 450 grupul de laminoare, care tenară ca fiind o între şi instalaţii moderne de an, sute şi sute de alţi găte' jîr
\ cit cu împlinirea unui secol mc, primul furnal modern cuprinde secţiile de blu- prindere mereu tînără. Şi extracţie şi transport. tineri care şi-a.u dăruit de ei-. 3 87
- de siderurgie modernă pe din ţară proiectat de spe muire şi semifabricate, de au dreptate ! Este tinere întreaga energie şi patosul 26 şcoli ger
i meleagurile de istorie şi cialişti români. Creşterea laminare a profil el or grele, ţea de vîrstă şi suflet a o întreprinderea minie lor clocotitor dezvoltării şi învăţămintul
) muncă ale Hunedoarei. producţiei de fontă s-a rea mijlocii şi uşoare, a sîrmei oamenilor săi, este tinere ră Hunedoara deţine lo înfloririi Hunedoarei, între gimnazial, ci
cul I pe ţară prin cele
^ Actul de naştere a uzi- lizat prin înlocuirea vechi şi oţelului beton, a oţelu ţea pe care o conferă 64 procente din totalul gii noastre patrii. Din bra elevi ; 5 lice
i nelor de fier, care în răs- lor furnale cu altele noi, lui aliat, majoritatea din „prospeţimea" numeroaselor producţiei anuale de mi ţele lor s-au zămislit ca zi şi seral -
r timpul anilor s-au transfor- avînd capacităţi cuprinse tre ele puse în funcţiune succese obţinute în produc nereu de fier indigen. pacităţile industriale şi edi vaţă 6 130
\ mat într-o puternică şi im- între 700 şi 1 000 mc. în anii care au urmat isto ţie, este vigoarea sporită ficiile social-cuiturale cu institut de si
l portantă citadelă de metal ricului Congres al IX-lea pe care i-o dau braţele şi Cuvintele lor ilustrează care se mîndrese hunedo- 430 studenţi
/ a ţării, a fost semnat prin o în cincinalul 1960- al partidului. minţile si-deru rg i şti I or. Este renii, Amintim dintre a- cursurile de
condiţia minerului de as
1 punerea în. funcţiune — în 1965, producţia de fontă tinereţea fără bătrîneţe a tăzi, din anul 40 al mun cestea :
. 1884 — a primului furnal a fost de 5 014 000 tone; ® se produceau, în întregului colectiv, perma cii şi vieţii noastre li ® asistent
\ de mare capacitate pentru o in 1983, intr-un singur anul 1950, 459 000 tone nent angajat în bătălia bere. Munca lor, din a,din o baterii de cocsifica pentru locu
laminate finite pline ; «
^ acea vreme. Pînă în anul an, s-au obţinut peste în 1983, producţia a pentru a da ţării oţel mai eurile pămîntului, se re re ; a fabrici de aglome piului este >
mult, mai bun, răsplătind
i eliberării patriei, la uzi- 2 100 979 tone fontă,.. crescut la 2 601 385 tone, astfel încrederea pe care găseşte în lumina oţelului rare ; a furnale cu capa 220 medici,!
cităţi cuprinse între 450
medii sanita
' neie de fier de la Hune- realizînau-se astfel intr-un partidul şi ţara au învestit-o hunedorean, în lumina vieţii şi 1 000 mc ; ® cuptoare în cadrul 3
\ doara s-au mai construit Însemnate sporuri de an mai mult decît în în vrednicia plămăditorilor noi pe care o trăiesc. Siemens-Martin de 185 şi spitalicesc c
i alte patru furnale, o oţelă- producţie s-au înregistrat întreg primul plan cinci de metal hunedoreni. 400 tone, Ia care se adau turi, celor 8
rie cu patru cuptoare Sie- şi la oţel, în principal prin nal... PARTICIPANŢI sanitare urbi
i mens-Martin şi un cuptor gă cele electrice, de 20
^ electric de 5 tone. un la- mărirea capacităţii vechilor OAMENII LA EPOPEEA şi 50 tone ; e aproape pensare de
cuptoare şi, ulterior, prin Aceste creşteri impresio 25 000 apartamente, faţă şi o policlin
> minor de 800 mm, o tur- nante s-au înregistrat, aşa AD'NCURILOR - CONSTRUCŢIEI de... 33 cîte s-au construit logică.
ş nătorie de tuburi ş.a. construirea de noi capaci cum am arătat, in decursul OAMENI Al LUMINI! SOCIALISTE între anii 1948-1950, zeci
I Moment crucial si în is- tăţi de producere a oţelu- anilor. Ani mulţi şi rod de alte obiective. ® pentru |
I <ţîrlo r |ii ,-/ '*> ~ ''"noftn 'i* ! Martin si electric. nici. Ani in care pe vetre mai utilă
Sorgintea „Cetăţii de S-a instituit, recent, prin
foc" a Hunedoarei trebuie, Decret al Consiliului de Acestea numai în mu timpului liber
cu siguranţă, ancorată pe Stat, „Ziua brigadierului" nicipiul de pe Cernu. Iar au la dispoi
bogăţia în minereu de fier — dovadă a preţuirii acti lîngă „veterani" cresc noi de cultură,
a subpămintului din imedia vităţii eroice desfăşurate de vlăstare, tinerii brigadieri muncitoreşti,
ta vecinătate a oraşului, mai tinerii brigadieri pe marile de astăzi, constructorii tografe urba
3 baze spo
precis din masivul Poiana şantiere ale construcţiei Hunedoarei comuniste de
Ruscăi. Dovezi arheologice socialiste a patriei. Tot în mîine, plexele „Cor
struciorul"
atestă faptul că meşteşu a doua duminică din luna
gul extragerii şi prelucrări’ august a fiecărui an va fi SI CIFRELE baze rir^agre-
ciş, Valea S
fierului nu le era străin şi ziua lui Leonte Pîrvan
dacilor lui Burebista şi sau Anatolie Gheorghe, AU GRAIUL LOR Sînt cifre ca
Decebal. Astftîl, la Ghe- Constantin Achim sau To- dul lor dau e
la.ri şi Teliuc, pe locurile deriţă Panainte, a Maricică' • in anul imediat ur
un,de astăzi se află unită lacob sau Angelei Liss, mător eliberării patriei, tufui umanism
ţile componente ale între Madei Bute sau Lucreţiei populaţia oraşului numă partidului şi st<
prinderii miniere Hune Dinu, a multora dintre ve ra cu ceva peste 6 000 lo în cadrul cârc
doara, au fost scoase la teranii de astăzi ai Între cuitori; e în 1965, în rea şi fericire
iveală truse complete de prinderii de antrepriză Hunedoara se înregistrau reprezintă o
miner, cu dălţi, tîrnocoape pentru construcţii şi repara 36 948 locuitori; * la în
şi sape pentru minerit. ţii siderurgice Hunedoara ceputul aţ££tui an, popu fun da mentală.
Tot istorie a mineritului (fosta I.C.S.H.), brigadieri, - laţia municipiului a ajuns
se poate numi şi ceea ce în urmă cu 34 de ani, pe la aproape 100 000, între
povestesc Apostol Crăciu- şantierul afirmării siderur care peste 45 000 repre
Platformele oţelftriilor — vetre de plămădire a metalului, de călire a oamenilor la nescu, Florea Drăgulescu giei româneşti şi al con zintă numărul celor înca Pagină rec
malta temperatură a muncii. sau Gheorghe Lucaci, oa struirii oraşului modern de draţi în muncă. MIRCEA Dl
