Page 6 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 6
•'q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
ANUL 40 AL LIBERTĂŢII PATRIEI
15.00 Tc
Pe harta economică a judeţului — tr<
15,05 Pc
CU
15>20 St
16.20 Im
16.30 A
V'n
Lo
RAMURI INDUSTRIALE NOI 20.00 loi Tc
19,50 10<
20.20 Ac
mi
20,35 Su
gu:
tic
Atunci cînd vorbim despre mineritul hune- poporul şi-au ales în frunte pe cel mai brav con lui, a industriei uşoare şi alimentare, a mobilei, 20,55 Cti
mî
dorean şi despre meşteşugul prelucrării fierului p? ducător, bărbatul dîrz, clarvăzător, neînfricat, turismului... inc
aceste străvechi meleaguri ne folosim de argumen tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi acest minunat colţ Este transpunerea la scara realului a politicii pil
tele tradiţiei, care se măsoară în secole şi milenii, de ţară românească a trăit din plin binefacerile în partidului de dezvoltare multilaterală, echilibrată a 21,15 Fii
pentru a întregi fizionomia de astăzi a hărţii eco noirilor fără seamăn înfăptuite de Partidul Comunist tuturor judeţelor patriei, care a statornicit pe stră 22.00 I>o
Român. vechiul pămînt hunedorean noi ramuri ale indus rc i
nomice a judeţului apelăm adesea la cuvîntul NOU. ţio
Hunedoarancărbunelui Şi fierului de .odiuioară. triei, necunoscute altădată aici. Ele au adus şi în
Această deoarece în cei 40 de ani de libertate, dar soc
a devenit Hunedoara energeticii şi chimiei, a con tregit plinătatea în casele oamenilor,'garanţia unei 22.20 Tc
mai cu seamă în ultimii 19, de cînd partidul şi strucţiei de maşini, cimentului, bauxitei şi cuarţu- vieţi demne, prospere , civilizate. lor
22.30 A
pin
Lo-
CUART DE URICANI CIMENT PENTRU TARĂ
UNA DINTRE REALITĂŢILE VII ALE La fel ca oricare altă altfel decît „oraş al căr Şi imenselor bogăţii de Egipt, Nigeria, Libia, So
aşezare din Valea Jiului, bunelui". Acum, urmare a calcar şi argilă ale melea malia, Bangladesh, în mul
„EPOCII CEAUŞESCU" Uricaniul este cunoscut şi politicii înţelepte a parti gurilor hunedorene le tre te ţări din zona Mării progran
BUCU)
recunoscut ca „oraş al căr dului de valorificare supe buia găsit ' drumul spre Roşii. Dar cimentul şi La ordii
Sînt mulţi cei ce lucrează în ţară şi în străinătate bunelui", E drept, natura rioară a tuturor resurselor oameni, spre folosul lor. tură;
astăzi în secţiile şi atelie- şi însemnele calităţii. Pen- a fost darnică, a înzestrat şi bogăţiilor ţării, cuarţul Soluţia : A fost înălţată varul de Chişcădaga—Deva Olimpiai
rele întreprinderii mecanice că că, într-un viitor foar- subpămîntul Uricaniului brut extras din carieră se întreprinderea de lianţi au asigurat şi locuri de 23 Augu?
citoresc,
Orâştle, oameni care pot te apropiat — în 1985 — cu cărbune din cel mai transformă, la staţia de Chişcădaga—Deva, care a muncă şi cîştiguri frumoa cinstea
povesti din trăirile lor dru- întrepr’nderea mecanică îşi bun. Dar tot bogat este şi preparare, în materie pri devenit în numai opt ani se la peste 1 500 de oa sări ; 8
mul devenirii acestei unităţi va spori numărul muncito la suprafaţă. Acest lucru mă pentru sticlă optică şi una dintre cele mai mari meni, în meserii necu 8,10 C
9.00 Bul
economice de bază a ora rilor cu 2 000, o dată cu l-au aflat oamenii locului cristal, în siliciu tehnic producătoare de ciment şi noscute aici cu cîţiva ani Răspund
şului şi judeţului nostru intrarea în producţie a abia în urmă cu patru pentru feroaliaje, emailuri var din ţară. Intrată în în urmă. Din mulurile 10.00 Bit
Interprci
Pentru neavizaţi, cele po platformei Orăştie II — ani, atunci cînd a început şi porţelanuri. Şi astfel, funcţiune în anul 1976, acestui colectiv muncito Iară, lai
vestite de „veterani" sea Pricaz. exploatarea cuarţului din hărnicia şi priceperea în I. L. Chişcădaga—Deva a resc tînăr, dar harnic şi lui iii
Rom ivnic
mână, într-adevăr, cu... c Constructorii de maşini vîrful Şigiăului şi a intrat muncă a muncitorilor de livrat ţării, pentru noul şi inimos, se remarcă zilnic ştiri ; 11
poveste. Dar drumul de- din oraşul Paliei sînt în funcţiune staţia de pre aici a ajuns să fie apre puterea ei, peste 7,6 mi prin muncă Ion Mariş, — ţară
venirii fostei fabrici de cunoscuţi şi ca oameni parare a fainei de siliciu. ciată şi la Institutul de lioane tone de ciment şi ; n ţie
care întotdeauna îsi res- cercetări pentru sticlă op peste jumătate de milion Bazil Păcurar, Romulus a
industrie locală în puter- - , „> . Mineri şi preparatori, în • ‘ v *1
nica întreprindere de talie P . ° cuvintuL ar ln „'" - majoritate oameni din tică din Bucureşti, şi la tone de var, întreaga can Petruţ, Viorica Lucaci, 13.00 De
tre
e ct
Club un
republicană de astăzi este P" nder « j "l t se părţile locului, se mân „Vitrometan" Mediaş, şi la titate fiind apreciată drept Ioan Dîrlca, Traian Boţoc, lctin de
at est cuv
.. . . cheamo „realizarea planu- dresc cu rezultatele mun întreprinderea de sticlă de cea mai bună calitate. Ion Danciu, Georgcl Dia
folclorice
o realitate. Şi, aceiaşi^ oa- | ţ producţie". în anul cii lor, cu faptul că da menaj din Tg. Jiu, şi la Cimentul de Chişcădaga— conii, Ileana Certejan, Ma Radioga7
u
meni subliniază trainica 40 al libertăţii patriei si torită cuarţului de Uri- „Aluminiu" Slatina, şi la Deva este cunoscut şi lău 16,55 Sfa
legătură ce exista intre , r . . * rin Iorga — pentru a numi Buletin
, , „ , . al Congresului al Xlll-lea cani numele oraşului a Fabrica de produse emai dat astăzi peste mări şi doar pe cîţiva dintre cei litica no
Vlll
dezvoltarea întreprindem partidului, ei s-au an- ajuns să fie cunoscut şi late Focşani. ţări, în India, Algeria, •'•apăr şi t
a]
Program
mecanice şi anii de lumină gajat sâ obţină Importam, mai destoinici cimontişti role seri
hunedoreni.
pe care cu dragoste ii nu- depăşiri la toţi indica- naţională
te
mim „Epoca Ceauşescu". torii . Cuvînt dat, cuvînt cenaclu.
Pă unes ci
Pentru ca numai m acest res pectat : La zi, în dreptul ZĂCĂMINT UNIC oră; 23.
cincinal, pentru dezvoltarea fiecărui indicator economic lleria ri
cagni (se
întreprinderii s-au investit este trecut semnul plus. în pămîntul hunedărean Non sloi
peste două miliarde lei. Un „plus” care se liadu- atît de generos în materii
Pentru că utilajele cu mar- ce prin hărnicie, pasiune, zece ani un nou zăcămînt: mi
prime, s-a descoperit acum
ca „I.M.O." poartă cu ele lucru bine făcut.
bauxita. Locui geografic :
dealul Comarnic, de lingă D E V ,
Ohaba-Ponor. Fiind un mi tria) ;
nereu extrem de necesar (A r t a)
ŢESĂTURI, TRICOTAJE, CONFECŢII fabricării aluminei — mai Runda a
A) ; De 1
apoi, a aluminiului — s-a sala B);
Creaţii ale ultimilor ani, late pe om al muncii de trecut imediat la executa loarc (F
Bac
lui
Jesătoria de mătase Deva, 51 000 lei. In 1983 a reali rea lucrărilor de descoper- TROŞAN
întreprinderea de tricotaje zat 11,4 milioane mp ţesă tă. Practic, zăcămîntul din drag
tip lină Hunedoara, între turi, o producţie valorică de din noua carieră a începu *:-); ti
,«mirca);
prinderea de tricotaje Petro 247 milioane lei şi o pro să fie exploatat în 1983, I-TI (7 >
şani» întreprinderea de con ductivitate de 202 000 lei pe pe acest an jubiliar 1984 PENI :
fecţii Vulcan întregesc ar lucrător. Astăzi, „mătasea y ' > 7 ^ planul ridieîndu-se iu peste — seriile
VULCAN
monios seria noilor unităţi de Deva" este apreciată în 45 000 tone. Fiind vorba re — sei
industriale edificate pe me ţări ca : Iugoslavia, Mozam• de un sortiment unic în nii) ; LO
leagurile hunedorene, la in bic, Algeria, Iordania, Ca ţară (bauxită silicioasă), pa care loc
PETRI LA
dicaţia expresă a secretarului nada, In 1982 a lost pusă în rametrii calitativi trebuie lului inii
general al partidului, tova funcţiune şl Ţesătoria de realizaţi fără nici o aba URICANI
răşul Nicolae Ceauşescu, mătase din Lupe ni. pun &ZAA* tere. Acţionează zilnic roth (i
Ceaţă po
Soţiile şi liicele minerilor şi pentru realizarea sarcinilor (Steaua r
o In cei şase ani de exis ZA : Bici
siderurgiştUor, ale construc xr ptAwtXilxefce ^ oameni harnici, ca Băiuţ
tentă, producţia netă a în ORAŞTIE
torilor din judeţ au benefi Cct dUz-c Duncea, Constantin Frusi- (Patria) ;
ciat astfel de mii de locuri treprinderii de tricotaje Hu na, Luizeta Chioralia, Ionel (Flacăra)
nedoara a crescut cu 212 Stănescu, Gheorghe Buz- Raidul vă
de muncă» şi-au pus in va- tură); II
hore capacitatea de creaţie, Ia sută, „marfa" cu 192 duga ş.a., conduşi de sub- Pi got (
la sută, producţia marfă vin• ingiacrul Eugen Rusii. Spera nţă
aducindu-şi o contribuţie re dulă şi încasată cu 220 fa LAN : Ci
marcabilă la progresul ne (Casa de
sută, productivitatea■ muncii RIA : Vii
contenit ai patriei, cu 190 Ia sută» iar exportul ÎNTREPRINDEREA şui) ; 1L1.
de peste -patru ori. mina) ; G
de aur (
• Jesătoria de mătase din DE BERE
Deva fabrica în 1975 - anul © Producţia întreprinderii
punerii în funcţiune la capa de confecţii Vulcan a sporit
întreprinderea de berc a
citate - 2,2 milioane mp de de la 19,4 milioane lei c o tr judeţului nostru a fost
Timpul
ţesături, avea o producţie ie cţii textile în 1979, la ct- construită în Haţeg. „Uni azi, 2 auj:
marfă în valoare de 28,3 proape 140 de milioane în tatea s-a înscris perfect în se menţii
profilul industriei alimen caldă, cu
milioane lei şi o productivi- 1983. tare a oraşului — ne măr senin, va
turisea economistul Ioan ză. Vintu
]
n
a
Bojin, director adjunct al star est. T
ÎNCĂLŢĂMINTE DE CALITATE întreprinderii. Intre argu nime vor
mentele de amplasament 13 şi 18
Apariţia Fabricii de în mod, soţiile şi fiicele si- an). Intr-un singur tri s-a aflat şi apa Rîului maxime î
grade.
călţăminte Hunedoara, pe derurgiştilor hunedoreni mestru al anului jubiliar Mare — curată şi proas Pentru
vatra fierbinte a fontei au putut, începînd cu 1984 se realizează mai pătă, sănătoasă, în fine, o zile ; Vr<
şi oţelului, se leagă direct data de 1 decembrie 1976, mult decît întreaga pro apă de munte cu multiple frumoasă
cu cerul
de indicaţiile formulate să opteze pentru o acti ducţie a primului an de calităţi. Adăugind la a- noaptea şi
de tovarăşul Nicolae vitate permanentă în noul activitate. Menţinîrid a- ceasta şi calitatea cores rlabll dur
Ceauşescu, secretarul ge domeniu al fabricării de eela.şi termen de compa punzătoare a materiei pri izolat, ma
deal şi n
neral al partidului, de a încălţăminte. Unele femei raţie, putem spune că în me, în speţă a înaltului — averse de
i0 dezvoltate — în peri şi-au început activitatea 1984, cheltuielile mate putem spune că obţinem de destui
metrele unde sînt indus direct în această fabri riale la 1 000 lei produc în prezent o bere bună". Vin tul va
la modera
trii ce folosesc mai mult că, au învăţat, s-au per ţie marfă s-au redus Ia întreprinderea are o pro cari izolat
forţă de muncă bărbă fecţionat... Azi, colegtivul ducţie anuală de peste rată in ti
predomin îi
tească — ramuri puter de muncă poate raporta jumătate, iar rentabilita 500 000 hl de bere blondă, sudic. Ten
tea s-a dublat. Nu în
pe care o realizează cu
producerea a 7 000 pe
nice ale industriei uşoa
mc între
vfty‘i.7 Din inîlnilc înrtcmînailce alo femeilor ies confecţii tf«* re „ în scopul creării de rechi de încălţăminte pe ultimul rînd, încălţămin ajutorul celor 300 de mun iar colfi \
şi 34 gra
tea „de Hunedoara" este
organizaţi
citori,
un
pe
zi (faţă de numai 600,
locuri de muncă potrivite
de
serviri
flux tehnologie dotat eu
tot mai căutată.
mai bună calitate.
media zilnică din primul
:
pentru femei. în acest
utilaje moderne.... gyak).