Page 60 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 60
ÎÎMBĂTĂ, 18 AUGUST 1984 Pag. 3
- p i v o t a l s i d e r u r g i e i SARMIS ’84 ample acţiuni. Deva a unor
şianu“ din
Ziua Editurii „Cartea Ro
mânească" a programat
Festivalul giind realizările anilor so prezentarea volumelor „Sim
cialismului, în cei 40 de ani
leieaţi de împliniri In „Din toată inima" de existenţă liberă şi inde fonia în albastru" de Necu-
poeţilor populari
lai Chirica şi „Ţara poe
pendentă a ţării. A mărtu
risit cu căldură Gheorghe mului meu" de Eugen Evu,
membri ai Uniunii Scriito
Drumul prin Ţara Zaran- Luncă (Timiş) : „De - 40 de rilor din R.S.R., nume cu
ani în pace şi dreptate/
dulu-i a oierii participanţi
mg ev socialist lor la a IX-a ediţie a Fes Români, maghiari, germani/ noscute ale liricii hunedo
rene şi naţionale. Ca o a-
populari Trăim în libertate".
poeţilor
tivalului
„Din toată inima“ clipe u- Un alt moment al festi preciere a scrisului lor,
prezentarea a lost făcută
nice, bogate în încărcătură valului a avut loc la Cure- de Cornel Popescu, redac
emoţională, generatoare de chiu, localitate cu bogate torul şef al editurii-. La
puternice sentimente pa rezonanţe în istoria Zaran- acţiune a lost prezent poe
triotice. dului. In căminul cultural tul Bujor Pădureonu.
Intîiul popas l-a consti împodobit sărbătoreşte, in Ieri, Ziua Editurii „Alba
tuit complexul de monu prezenţa a numeroşi locui tros" a cuprins lansarea vo
mente de la Jebea. Pele tori, s-a desfăşurat o am lumelor de poezie ale al
rinajul la acest sanctuar al plă şezătoare literară în tor doi creator! hunedoreni
neomului românesc a pri cadrul căreia au fost pre care se bucură de aceeaşi
lejuit un prim contact cu zentate culegerile de ver frumoasă apreciere. Este
poezia populară adusă de suri ale poeţilor Ioana Pre- vorba de „Plantele din fe
către cei 25 creatori din reastră" de Valeriu Bârgău
cup (Hunedoara), Vetuţa
nouă judeţe ale ţării — şi „Fără armură“ de loc-n
Manga şi lli'e Dobre (Ar
Arad, Argeş, Caraş-Severin, geş). Căldura cu care au Evu. Cele două culegeri au
Gorj, Mureş, Prahova, Su lost prezentate de scriito
lost recepţionate în conti rul Mircea Sintimbreanu,
ceava, Timiş, Hunedoara.
In umbra gorunului lui Hori-a, nuare versurile celorlalţi directorul editurii, care a
lingă mormîntul lui Avram poeţi populari participanţi, făcut o caldă apreciere la
simple, curgătoare, dar atît
lancu, s-au rostit versuri adresa celor două căiţi,
de adincă simţire patrioti de pline de suflul vieţii, de recomandindu-Je cu toată
că pornite din conştiinţe faptul cotidian, au generat bucuria prilejuită de apari
curate şi sincere. „Stator comuniunea firească de ţia lor, cititorilor.
nici fiind, trăim mai ome gînduri creator-public atît
neşte/ Lingă mormîntul a- de specifică actului cultu Evocare
cesta, la un loc", a răsu ral. In încheiere, gazdele literar-istorică
in osul lor Oraşul văzut nai in imensitatea muzeu au oferit un reuşit program
iubitului Muza lor - urbea lui în aer liber glasul lui artistic în interpretarea ta Clubul „Constructorul"
lapte de cu ochii simţirii Ion Colojoară (Caraş-Se rafului şi soliştilor de mu din Deva, în colaborare cu
stind mă- verin). Gindul său a fost zică populară. (Minei Bo- Biblioteca judeţeană au
, expri- „Hunedoara înseamnă continuat de Grigore Cucu dea). organizat o evocare literar-
pentru mine, în afara istorică cu tema „40 de ani
yziu- celor 30 de ani lucraţi în care trăiesc (Suceava) — „Aud nemu
! upropia- în cadrul întreprinderii rirea-a stincă/ Craiul mun „Salonul hunedorean de la revoluţia de elibe
c omuniş- ţilor şi-o cintă". rare socială şi naţională,
de construcţii siderurgi al cărţii" antifascistă şi antiJmperia-
I Nicolae ce, locul în care au ve Poezia cu nuanţă istori listăParticipanţii — con
reales in nit pe lume cei doi că dedicată personalităţi structori de la loturile 11 şi
de secre- copii ai mei — astăzi, Picătura de suflet lor proeminente ale nea lui Ediţia a IX-a a „Salonu
cărţii, 12 ale brigăzii nr. 1 - au
al
hunedorean
artfidului. băiatul inginer în com mului, evenimentului răs
binat, iar fata studen De-o lungul vromilor şi de al Xlll-lea Congres al coalei lui Horia, Cloşca şi prestigioasă manifestare e- rememorat momente istori
tă. Mai înseamnă acest vremuirilor, alături dar şi în partidului ce se va desfă Crişan care a zguduit în ducaţionalâ, organizată de ce de rezonanţă de acum
oraş, „oraşul meu", locul inima zbaterii pentru zi şura în acest an amintitor 1784 cu tărie o orinduire Centrul judeţean de libră 40 de ani, parcurgînd cu
în care m-am împlinit direa ISTORIEI au stat al celor patruzeci ce au nedreaptă, a fost fericit rii, a prilejuit desfăşurarea ochii minţii pagini de eroi
ca om, ca meseriaş şi şi ctitorii de cuvint, aşa trecut de la minunatul completată cu versuri oma la Librăria „Ovîd Densu- că vitejie.
comunist; este punctul cum stau şi astăzi sub lu August 1944, susţin cu în
de plecare, dar şi de minile patriei, liberă şi in credere neţărmurită reale
nul 1965, dependentă. gerea tovarăşului Nicolae
lulaţiei se împlinire ă marii satis Transportul şi depozitatul
de măr- ( facţii de a mă număra, Sînt unul dintre cei ce Ceauşescu în funcţia de 333M
de 495,5 din anul 1972, printre îşi lac din cuvint, armă ; secretar general al parti
pămînt dului.
acest
pe
trăiesc
ităzi deş ) cei distinşi cu titlu] de minunat hunedorean. Sin-t Avem o ţară minunată, furajelor din cîmp
ilor prin Erou al Muncii Socia şi eu unul dintre luptătorii sub o înţeleaptă ocîrmuke C.S.M. Reşiţa —
liste". (Constantin Dia-
ilui socia- conescu, şef secţie me marii armate ce stă sub şi cu un viitor strălucit. Aurul Brad 1—1 (1—0)
i canizare, A u t o b a z a scutul şi drapelul patriei Ţară a strămoşilor, a pre eliberat de paie 215 ha, din
1,268 mi- (Urmare clin pag. 1) rul şef al unităţii — s-au
I.A.C.R.S.H.). şi partidului, sub semnul zentului şi a năzuinţelor. mulţumit de modul în care cele 300 ha care au fost Formaţia brădeană (an
il hunedo- „Hunedoara este ora răspunderii comune. Tră Ţara noastră ! s-a desfăşurat activitatea cultivate cu grîu, depozi- trenată de Ioan Ionescu)
iesc, trudesc şi visez aici,
lată de ce cred că scrii
tâzi de 27 şul în care, în 1955, am dar sufletul meu e îndă- torul e om al gindului şi de recoltare, transport şi tîndu-se, pînă ieri, peste a susţinut joi un alt joc
e se ore- văzut lumea. Ani în şir ruit întregului pămînt al al neamului său, slujitor depozitare a furajelor. „Oa 650 tone. Au mai rămas de de pregătire la Reşiţa, cu
ia a fost singura lume pe menii şi-au dovedit hărni balotat şi transportat pa formaţia locală C.S.M.
din cu mărire şi cu cinste al
neamului
şi
graiului
ireşc». „ri ; •care o puteam concepe care m-am întrupat. Sub graiului pe care l-a supt cia şi dc această dată — iele de pe aproape 100 ha Brădenii au evoluat bine.
ile pentru că există. De la mama, luminile de azi, aprinse de la pieptul mamei sale, că sublinia interlocutorul —, şi de aceea — sublinia in Localnicii au marcat o
ifimar şi fostă brigadieră pe măreţia Congresului al IX- scriitorul, oriunde ar trăi ieşind zilnic la muncă în ginerul şef — ne-am con singură dată prin Orme-
iste 13 000 şantierul de reconstruc * lea al partidului, vieţuiesc în patria sa, e fiu al ţârii cîmp. Aşa am reuşit ca centrat forţele la această ni.şan şi aceasta in gre
- curs de ţie a Hunedoarei, am şi mă dăruiesc climatului întregi. pînă în prezent să înche lucrare. şeala portarului RudisUli.
i care în- aflat că oraşul nu a fost literar al împlinirilor. iem coasa a Il-a de pe 20 într-adevăr, în tarlaua Aurul a egalat din lovi
evi şi un dintotdeauna aşa frumos Aşteptind cu emoţie cel NECULAI CHIRICA ha trifoliene şi să depo „Luncă" .se acţiona cu trei tură de la 11 m.
igineri, cu ţ cum l-am cunoscut eu, zităm 95 tone. Am cosit, prese de balotat, conduse Duminică, formaţia bră
înscrişi la \ aşa frumos cum este de asemenea, fîneţele natu de mecanizatorii Horia Cu- deană va juca la C.F.R.
şi seral. ei astăzi. Aici am cres fericită e patria rale de pe toată suprafaţa, tcanu, Aurel Tarrişa şi Ioan Timişoara. (Alex. Jurca).
cut, am învăţat carte, depozitînd întreaga canti Ratz. Transportul paielor
medicală am învăţat să muncesc tate, adică 152 tone, în fî- din cîmp îl efectuau, cu
ii munici- şi să cresc un copil. Fericită este patria răsuflarea celor ce narc. două remorci şi un trailer. PE S C U R T
guratâ de A fost, este şi va fi în care poeţii sînt liberi o chită... Ieri se strîngeau paiele mecanizatorii Liviu Buştea
!7 cadre \ mereu „oraşul meu", al fericită e patria în care Aşa cum cerul din August de pe ultimele 10 hectare şi Constantin Vasiliu. aju Competiţia de penta
activinc! t miilor de tineri născuţi, fîntînile răsar din pieptul se sprijină pe limpezimea ce au fost ocupate cu pa taţi de cooperatorii Gheor tlon modern „Cupa a
smplexului crescuţi şi deveniţi oa eroilor cum griul din zorilor lpase. Cu presa de balotat ghe Chemeci, Cornel Moga. 40-a aniversare" s-a în
1 394 pa- meni în anii luminoşi doine se afla mecanizatorul Va- Aurel Cornea şi Ion Bu cheiat cu victoria lui Ma
cumscripţii ai socialismului". (Flo- şi unde copiii învaţă fericită e patria, fericită, sile Varga, care nc-a asi suioc. în acelaşi timp, un rian Gheorghe (Steaua),
;, 5 dis- rica Curcă, secretar al numele ei pe umerii drepţi gurat că pînă seara va în grup de cooperatori din care a totalizat 5 552
ireprindere comitetului de partid înaintea celui de mamă ai muncitorilor. cheia lucrarea, iar trans brigada Şoimuş, dintre ca puncte, fiind urmat în
i siomato- * de la Fabrica de încăl Fericită e patria aceea portul baloţilor îl efectuau re am notat pe Andronic clasamentul fina] de co
l ţăminte Hunedoara). care se sprijină pe EUGEN EVU mecanizatorul Sebastian Păcurar, Vasile Popa. Fe- echipierii săi Dragoş Pă-
\ Pădurean, ajutat de coope renez Ilieş şi Nicolae Ma- trui — 5 404 puncte şi
recerea cit ratorii Emilian Livezeanu, ier, transportau cu atela Lucian Ţintea — 5 388
plăcută a Alexandru Budai, Balogh jele proprii finul cosit în puncte.
unedorenii t Franoisc şi Ştefănoaică Flo tarlaua „Ciumaga". Din Pe echipe, întrecerea a
; : o casă re. Bilanţul acţiunii ar fi, cele 750 ha cu fineţe na fost cîştigată de Steaua I,
rei cluburi deci, pînă ieri, eliberatul turale, aparţinînd coopera cu 16 344 puncte, urmată
î cinema- a 110 ha de teren şi depo tivei din Şoimuş, au fost de Politehnica Industria
şi săteşti, \ zitatul a 320 tone de paie. cosite pînă acum 314 ha şi lizarea Lînii Timişoara —
'e - corn \ La C.A.P. Şoimuş — ne s-au depozitat 345 tone de 15 487 puncte. Steaua II'
ul", „Con- spunea Ioan Ilerţ, ingine- fin. — 14 465 puncte şi Olim
„Minerul", \ pia Bucureşti — 13 431
:nt l«; C' " s puncte.
n
:â, Chizid. (Agerpres)
\ SOLARilLE ROSCAN!
prin gra- \ în curtea C.A.P. Roşea ni, rile au fost vîndute popu ~k
resie înal- \ în Imediata apropiere a laţiei. In locul lor au VARŞOVIA 17 (Ager
al politicii porţii, se afla o baltă, în fost cultivate roşii, vinete, pres). — După zece run
ilui nostru, \ care se lăfăiau raţele şi ardei. Produsele obţinute de, în turneul internaţio
bunâsta- \ giştele satului. Consiliul de se livrează la fondul de nal de şah de la Polianiţa
conducere al cooperativei stat. Pînă în prezent uni
poporului \ Zdroj (Polonia), conduce
a hotărît să valorifice acest tatea a realizat din aceste Eihorn (U.R.S.S.), cu 7,5
problemă \ teren. Astfel, aici a fost solarii venituri în valoare
s adus pămînt fertil, locul a de 30 000 lei. Preşedintele puncte, urmat de compa
triotul său Zaicik — 6,5
fost nivelat şi bine îngră cooperativei, Petru Mircea,
\ şat cu gunoi de graid. Mai ne-a spus că în acest an puncte (1).
\ apoi, în locul respectiv s-au se vor construi încă două Maestrul româr Dan
rată de amenajat două solarii în solarii si astfel suprafaţa Bărbu'.escu. care în run
\ da a 10-a a -emizat cu
CONU suprafaţă de 300 mp, care acoperită destinată produ
\ Fabrica do încălţăminte — tînără imitate a industriei uşoare hunedorene. au fost cultivate cu răsa cerii de lequme se va du Jose Vilela f 'nba), tota-
f
duri. in primăvară, răsadu bla. ’izeazâ 5,5 puncte.