Page 62 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 62
<*'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! : S i m p o z i o n
M<CL Promovarea progresului tehnic—
io? JUDEŢUL HUStDOiRftl; obiectiv prioritar al economiei
S i C I Ă U S M l l L judeţului Hunedoara
în Epoca Ceauşescu
nRGH ai nnMiTETULiii juphian hunedoara ai P c. lefi o avut loc, la Deva, vor bltorul a relevat orienta a modernizării producţiei în
uri importa rut simpozion avînd rea prioritară a cercetării perioada iniţiată de Congre
»¥lSU U L A R J U D E Ţ E A N oa temă „Promovarea pro ştiinţifice şi ingineriei teh sul al IX-lea al P.C.R.", ing.
gresului tehnic, obiectiv pri nologice pentru dezvolta Iulian Costesou, directorul
oritar al economiei judeţului rea bazei naţionale de ma general al Combinatului mi
Hunedoara în E p o c a terii prime şi energetice, per nier Valea Jiului : „Mecani
Anul XXXVI, nr. 8 327 DUMINICA, 19 AUGUST 1984 4 pagini - 50 bani Ceauşescu fecţionarea şi adaptarea teh zarea — moment şi factor
Au participat membri ai nologiilor de lucru, aplicarea hotărîtor in dezvoltarea ba
comitetelor judeţean şl mu soluţii Iot care să asigure zinului carbonifer Valea Jiu
nicipal Deva de partid, ai creşterea mai accentuată a lui" ; dr. ing. Aurel Lăpuşcă,
Calitatea produselor, livrarea lor la consiliilor judeţean, munici director tehnic al Centralei
pale şi orăşeneşti ale sindi minereurilor Deva : „Valorifi
catelor, cadre d'e conducere carea superioară a resurselor
termen—clauze care garantează succesul din economia judeţului, oa minerale — obiectiv major al
meni ai muncii, activişti de unităţilor din Centrala mine
partid, reprezentanţi ai in reurilor Deva" ; ing. Ieronim
— Comuniştii din cele partidului vom mai livra rii Isaia Drăghici, Lucian stituţiilor judeţene, ai orga Rusan, directorul întreprinde
trei organizaţii de bază de 5 000 tone. Este angaja- Dumulescu, Aurel Sandu, nizaţiilor de «naşă şi obşteşti. rii electrocentrale Deva : ,,E-
pe schimburi, întregul co NLcolae Goi a, cei care se Lucrările simpozionului au nergetica hunedoreană şi
lectiv muncitoresc de la îngrijesc permanent de bu fost deschise de tovarăşa contribuţia ei la dezvoltarea
secţia chimică a combina LA C.S. „VICTORIA" na întreţinere a utilajelor Maria Mitrofan, secretar al sistemului energetic naţio
tului acordă atenţie prio şi instalaţiilor : Anton Ma- Comitetului judeţean de nal" ; ing. Mii cea Rotea, di
CĂLAN ier, Ioan Jur jiu, Vaier Mo-
ritară îndeplinirii sarcini partid, care, prezentînd sem rectorul întreprinderii meca
lor la export — ne spunea ruz, ca şi cei trei comu nificaţia momentului, a dat nice Orăştie : „Aplicarea
nişti din fruntea organiza
inginerul Ştefan Zota, şe ţiilor de bază : lenăşel Pri cuvîntul tovarăşului Gheorghe productivităţii muncii, redu tehnoIo griIor n-econvenţionale
ful secţiei. Două sînt căi montul comuniştilor, al tu beag, NLcolae Beioa, Şte Vâsle, .secretar al Comitetu cerea consumurilor de mate şi reducerea con.sumurilo r
turor lucrătorilor secţiei,
le pe care acţionăm în per prin care cinstim cele două fan Fazekaş, mereu exem lui judeţean de partid, care rii prime, materiale, energie specifice în construcţia de
a relevat un bogat tablou
manenţă : îmbunătăţirea şi combustibili, îmbunătăţirea maşini unelte la Întreprinde
calităţii produselor chimice de preocupări şi realizări a- calităţii produselor, creşterea rea mecanico Orăştie" ; dr.
destinate exportului, livra ACTIVITATEA DE EXPORT le colectivelor hunedorene, competitivităţii produselor ing. Alexandru Pop, şef de
rea lor la termenele stabi orientate spre promovarea noastre pe piaţa internaţio atelier la Institutul de pro
lite, chiar în avans, către calitate • dinamism « eficienţa progresului tehnic în toate nală. iectare Hunedoara—Deva :
partenerii noştri externi. domeniile, integrate organic Au prezentat comunicări „Construcţiile — trepte de
Drept urmare, de la înce în orientările fundamentale tovarăşii : ing. Sabin Faur, progres pe scana devenirii
date de Congresul al Xll-lea
putul anului am expediat măreţe evenimente politice ple de angajare şi dăruire şi Conferinţa Naţională, de directorul general al Centra noastre" ; ing. Mircea Sil
suplimentar beneficiarilor ale acestui an. în muncă. secretarul general al parti lei industriale siderurgice Hu vestru, directorul Direcţiei a-
din Italia 10 720 tone gu Afirmaţiile interlocutoru — Printr-o mobilizare dului, tovarăşul Nicolae nedoara : „Introducerea teh gricoie judeţene : „Contiibu-
dron de cea mai bună ca lui nostru au deplină aco mai puternică a întregului nologiilor de vîrf în siderur-
litate, ceea ce înseamnă a- perire în fapte, în modul nostru colectiv, urgentarea
proape 1,1 milioane dolari. responsabil în care se ac finalizării lucrărilor la ce
In cinstea zilei de 23 Au ţionează pentru ca sarcini le două decantoare (con
gust, cea de a 40-a aniver le la export să fie îndepli structor I.A.C.R.S. Hune
sare a eliberării patriei nite exemplar. O contri doara) şi asigurarea ritmi
noastre, avem pregătite şi buţie meritorie o au lucră că a vagoanelor-cisternă
vom livra o cantitate de torii conduşi de maistrul putem să depăşim substan
I 000 tone, iar pînă în ziua de la exploatare, Gheorghe ţial cantităţile livrate la
deschiderii lucrărilor Con Cîrţina. Din rândurile lor export — sublinia chimis
gresului al XlII-lea al se remarcă zilnic operato tul Vaier Stezar, directorul
uzinei cocsochimice. Dacă
în ultima vreme produsele
noastre sînt tot mai mult
ti m căutate şi solicitate pe pia
ctitor» \
ţa externă ne revine înda
torirea să creştem autoexi
genţă faţă de calitatea lor,
să respectăm termenele de
(Paginile INII) livrare şi chiar să livrăm
în avans. ,Printr-o mai bu
nă exploatare a tuturor ca
pacităţilor de producţie, a-
Transmisiuni directe la radio şi televiziune vem posibilitatea să reali
zăm şi să expediem la ex
port anul acesta peste
buni, 20 august a.e., în jurul orei 9,30, posturile 16 000 tone de produse chi Instilutul judeţean de proiectare prezintă practici şi opţiuni noi în domeniul con
de radio şi televiziune vor transmite direct festivitatea mice, cu deosebire gudron, strucţiilor, Imagine din expoziţia „Realizări liuncdorcne prin introducerea progresului
tehnic".
care este cel mai mult so
deschiderii oficiale a Expo ziţiei „Dezvoltarea econo-
licitat. Vom contribui în
mico-socială a României", organizată cu prilejul ce felul acesta şi noi la de C O M U N I C A T
lei de-a 40-a aniversări a Revoluţiei de eliberare so păşirea planului de export
cială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din ce revine judeţului, ne vom Potrivit hotărîrii Comi ziua de 22 august a.e., ora Adunări Naţionale şi Con
România. îndeplini una dintre sarci tetului Politie Executiv al 16,30 va avea loc, în Sala siliului Naţional al Fron
nile prioritare pe care tului Democraţiei şi Unită
partidul, secretarul său ge C.C. al P.C.R., Consiliului Palatului Republicii Socia ţii : Socialiste; consacrată
neral, tovarăşul Nicolae de Stat şi Biroului Execu liste România, Sesiunea so . împlinirii a 40 de ani de la
Ceausescu, ni le pune în tiv al Consiliului Naţional lemnă comună a Comite înfăptuirea .actului revolu
GÂMPANÎA AORICOLÂ DB VARĂ faţă. al Frontului Democraţiei tului Central al Partidului ţionar de ,1a- 23 August
GH. I. NEGREA şi Unităţii Socialiste, în Comunist Român, Marii 1944.
Trei direcţii de acţiune:
Urmînd chemarea partidului, întregul popor
• Asigurarea unei baze furajere bogate
• Strîngerea legumelor s-a ridicat la luptă, asigurînd victoria
• Pregătirea producţiei anului viitor
actului istoric de la 23 August 1944
La ora actuală, în baza are condiţii să-şi asigure
furajeră a fermei zooteh în întregime necesarul de
nice a C.A.P. Rapoltu Ma furaje pentru iarna viitoa Victoria revoluţiei de e- catalizator al voinţei şi in rînd urilor sale, crearea for Partidul Comunist Român,
re, se află puse Ia păstrare re, ba poate să-şi creeze liberare socială şi naţiona tereselor fundamentale ale maţiunilor patriotice înar Frontul Plugarilor, Uniu
300 tone fin şi 600 tone şi o rezervă. lă, antifascistă şi antiim naţiunii noastre, partidul mate şi a grupurilor de nea patrioţilor. Uniunea
paie. Acest fapt este o do Ferma legumicolă a rea perialistă din August 1944 comunist a orientat lupta partizani, sabotarea pro oamenilor muncii maghiari
vadă că în această vară lizat venituri în valoare de şi-a avut originea în ridi pentru libertate şi indepen ducţiei şi a transporturi din România (Madosz) şi
se acţionează cu multă peste 500 000 lei prin livra carea la luptă a întregului denţă pe calea revoluţiei lor pentru frontul hitlerist. Partidul Soeialist-Ţărănesc.
responsabilitate pentru a- rea a 10 tone fasole verde, nostru popor, hotărît să de eliberare socială şi na Treptat şi într-o modali în aprilie 1944, între
sigurarea unei baze fura 50 tone varză timpurie, 20 zdrobească dominaţia străi ţională, antifascistă şi an- tate originală, s-a realizat P.C.R. şi P.S.D. s-a ajuns
jere bogate. într-adevăr, tone ceapă, 10 tone mor nă, să fie liber şi stăpîn în tiimperialistâ. „înfăptuirea Frontul unic naţional an la înţelegerea pentru rea
s-a cosit la timp, finul a covi ş.a. Vi orei Cor nea, ţara sa. Este meritul Parti actului istoric de Ia 23 Au tihitlerist, alcătuit din mai lizarea Frontului Unic
fost adunat şi transportat şeful fermei, ne spunea că dului Comunist Român de gust — arată tovarăşul multe înţelegeri, alianţe şi Muncitoresc, fapt care a
cu operativitate. Florica în zilele următoare vor în a fi reuşit să canalizeze, NICOLAE CEAUŞESCU — coaliţii, diferite ca structu sporit capacitatea de orga
Sicoe, brigadieră de cîmp, cepe recoltările masive la într-un singur şuvoi, lupta a fost astfel expresia voin ră şi componenţă, dar le nizare şi acţiune a clasei
ne spunea că adusul fura culturile principale din clasei muncitoare — forţa ţei întregului popor, rezul gate prin obiectivele Plat muncitoare. O nouă înţe
jelor din cîmp s-a efectuat grădină — ceapă, roşii, ar hotărîtoare a mişcării an tatul coalizării celor mai formei — programul din 6 legere se încheagă la 26
exclusiv cu atelajele uni dei ş.a. Ferma din Rapoltu tifasciste —, opoziţia dîrză largi forţe sociale, politice septembrie 1941 — prin ro mai 1944 între comunişti
tăţii şi ale membrilor coope Mare are culturi foarte a ţărănimii, protestul ener şi militare, în rîndul căro lul polarizatei- al clasei şi social-democraţi pe de o
ratori. finul a fost cîntărit frumoase, fapt ce se dato gie al intelectualităţii pro ra clasa muncitoare şi muncitoare şi prin prezen parte şi gruparea liberală,
rează muncii pline de hăr condusă de Gheorghe Tă-
şi depozitat în fînare. In gresiste, puternica stare de partidul său comunist au ţa şi acţiunea partidului
terlocutoarea evidenţia hăr nicie a legumicultorilor spirit antihitleristă din rîn- avut rolul conducător". comunist în fiecare dintre tărăscu şi reprezentanţi ai
nicia dovedită de coope Victoria Nuţiu, Ana Mur ar, dul soldaţilor şi ofiţerilor, Activul de bază al P.C.R. ele. Partidului Naţional Demo
ratorii Iosif Benţa, Iosif Margareta Iancu, Iosif Jurj împotrivirea întregului po. a elaborat planul concret Un prim succes pe a- crat (fost al lui Nicolae
Oa-nă, Marioara Tudor, Li TRAIAN BONDOS por faţă de nazişti şi de al acţiunii insurecţionale, a eeastă linie, l-a constituit Dr. MIRCEA VALEA
na Spaniol, Maria Jurj, războiul dus împotriva U- întreprins un ansamblu de crearea, în toamna anului
Victoria Deac, Maria Deac, niunii Sovietice. măsuri pentru reorganiza 1943, a Frontului Patriotic
Ana Jurj şi alţii. Unitatea (Continuare în pag. a 3-a) Afirmîridu-se ca adevărat rea conducerii şi întărirea Antihitlerist, alcătuit din (Continuare in pag", a 3-a)
