Page 63 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 63
2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 32
„STRĂVECHI LEAGĂN DE CULTURĂ SI CIVILIZAŢIE, AL CĂRUI J
NUME EVOCĂ ISTORIA ÎNDEPĂRTATĂ A PLĂMĂDIRII' POPORULUI
ROMÂN, ORAŞUL DEVA A AVUT, DE-A LUNGUL VEACURILOR, O
PREZENTĂ VIGUROASĂ ÎN LUPTA PURTATĂ DE MASELE POPULARE
ÎMPOTRiVA JUGULUI FEUDAL SI A STĂPÎNIRII STRĂINE, PENTRU
LIBERTATE SOCIALĂ SI NAŢIONALĂ. AICI S-AU SCRIS PAGINI
LUMINOASE ALE MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI SI DEMOCRATICE DIN
ROMÂNIA, ALE ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE PARTIDUL COMU
NIST ROMÂN PENTRU FĂURIREA ALIANŢEI CLASEI MUNCITOARE B E cetate mu
CU ŢĂRĂNIMEA SI UNIREA TUTUROR FORŢELOR PROGRESISTE, i
ALE REVOLUŢIEI POPULARE SI CONSTRUCŢIE! SOCIALISTE". I
NICOLAE CEAUŞESCU \ constr
în anii
Un avans de o lună în realizarea
C o l o a n e l e d e f o r ţ e ş i p r o s p e r i i a f
sarcinilor actualului cincinal
— Pentru această con rabilă. In perioada 1910—
vorbire am răsfoit file de Interviu cu tovarăşul 1948, rata medie anuală de
arhivă şi am citit cam tot creştere a populaţiei a fost Elementele 0 tradiţie Energia
ce trebuie să ştie un locui LERU CIRCO, de 97 locuitori, iar între i
tor al Devei despre istoria prim-secretar al Comitetului anii 1965—1984 a fost de
veche şi nouă a municipiu municipal de partid, 2 385 locuitori. într-un sin caselor si Nu întîmplător, înfiin
lui său, care este şi capi primarul municipiului Deva gur an din „Epoca perpetuată ţarea 'întreprinderii elec- n
tala judeţului Hunedoara. Ceauşescu", cit înainte, în 7 trocentrale (I.E.) în 1966
Activitatea economico-so- 25 de ani !
cială a localităţii, tovarăşe promovată de secreta' dl — Prin ce se poate ex industriilor Industria alimentară are coincide cu prima vizită in 19
prim-secretar, este atît de general al partidului, de . a prima nivelul de trai al o respectabilă tradiţie în de lucru efectuată de la Dev(
complexă, incit îmi cer fi dezvoltate armonios toa locuitorilor municipiului oraşul Deva. Cîţiva lo t o v a r ă ş u l Nioclae de ore:
permisiunea să formulez te localităţile patriei, prin Deva ? noastre calnici cronicari afirmă Ceauşescu, secretar ge u
prima întrebare astfel: de folosirea la maximum a — Prin arhitectura extra că încă în 1918 existau to. _ d<
u.nde să pornim dialogul ? aici o fabrică de conser neral al partidului, în menteie
resurselor locale. ordinară a locuinţelor, prin ve, una pentru brichetat moi multe localităţi hu-
— Să.. începem chiar de — Ce fonduri au fost a- noile căi rutiere ce brăz In 1961, in sudul De baza cc
la rezultatul (dat deja pu dează localitatea de la un nutreţ şi alta de unelte nedorene, printre care şi au izvo
locate de stat pentru dez vei, Io o distanţă de 8 agricole. După 23 August litâtile
blicităţii) obţinut în apro voltarea municipiului ? punct cardinal la altul, km de oraş, a luat fim- 1944, îndeosebi în perioa în municipiul Deva. La lu,i.' Tc
pierea măreţei sărbători de — Un miliard în perioa prin focul viu al culturii ţă întreprinderea de ma da celor 19 a,ni ai „Epo indicaţia secretarului ge Ceauşes
la 23 August: municipiul care arde permanent aici. teriale de construcţii neral, vizionar îndrăzneţ
da 1944—1965 şi 15 miliar cii Ceauşescu", această neral al
nostru şi-a realizat, cu 10 de în „Epoca Ceauşescu" ! Material, sc poate exprima (I.M.C.). în extremitatea ramură a industriei înce oare a militat permanent dicat zc
zile mai devreme, angaja Aşa am putut să construim prin reţeaua largă de pres e-stică, la Cbişcădaga, a pe să se dezvolte rapid, pentru independenţa e- buie ini
mentul asumat în cinstea industrii noi şi să dezvol tări servicii, prin cele 314 început să funcţioneze în bazată pe puternicele re industrie
gloriosului jubileu! Tre tăm ramurile tradiţionale. unităţi comerciale care des 1973 întreprinderea de surse formate în zonă : nergetică a ţârii — azi, seascâ i
buie să subliniez că acest De la circa 27 milioane fac mărfuri în valoare de lianţi (1 .1 .). Dinamismul 9 cooperative agricole obiectiv prioritar îmbrăţi /muncă
succes se adaugă unei ade lei, cit producea, într-un 1,4 miliarde lei pe an. A- construcţiilor de obiective de producţie, o fabrica şat de întregul popor — Resurse
vărate salbe de victorii ca an, Deva după naţionali dică, pentru fiecare locui de nutreţuri combinate, locul de la Mintia, situat niu exi:
re a marcat viaţa localită zare — din care 92 la sută tor al Devei sînt vîndute sociale şi industriale, din serele de la Sîntandrei, la numai 4 km de oraş, in 1974
ţii in cei 40 de ani de li era contribuţia industriei anual mărfuri industriale Deva şi din întreg jude livada de pomi de la a fost bine ales pentru ral al p
bertate şi îndeosebi în anii alimentare — am ajuns la de peste 18 000 lei. ţul nostru, a impus crea Sîntuba.lm, o staţiune de construcţia centralei ter zat la
o producţie industrială de maşini agricole, două transpar
de după al IX-lca Congres aproape 6,5 miliarde lei. — Propun să ne întoar rea acestor două mari u- întreprinderi agricole de moelectrice. Cele 6 gru acestei
al partidului, care vor ră- cem, tovarăşe prim-secre riităţi producătoare de
Iar contribuţia ramurilor stat.., în economia ali puri energetice cu o pu următor,
mîne în istorie sub nume la aceste valori s-a schim tar, la întâia dumneavoas materiale de construcţii. mentară a municipiului tere de 210 MW fiecare, primele
le de „Epoca Ceauşescu". bat, pe primele locuri fiind tră intervenţie, cea privind La început ies pe poarta predomină producţia ani au intrat în funcţiune în metri p.
Iată, un exemplu: în cei malieră, iar în aceasta Producţi
acum, energia cu 45,2 la realizarea cu 10 zile mai l.M.C. doa.r blocuri de două etape — dar, reţi
19 ani de cînd sîntem con sută, materialele de con devreme a angajamentului pivotul principal îl con prinderii
duşi de tovarăşul Nicolae strucţii cu 21,7 ia sută ete. asumat în cinstea zilei de zidărie uşoară, vată mi stituie cea avicolă: 2,1 nem că primul grup a neste 5
Ceauşescu, oel mai iubit Industria alimentară are 23 August 1984. Şi în pe nerală, cahle de teraco milioane păsări pe an (a- început să producă ener
fiu al naţiunii noastre, pro astăzi o pondere de numai rioadele anterioare muni tă, cărămizi dihai,i.t. Azi se dică 74 la sută din pro gie electrică în 1969, iar ‘fugii
ducţia industrială a muni 11,2 la sută, deşi ea însăşi cipiul Deva şi-a îndeplinit produc zeci de tipuri de ducţia de gen a între al şaselea, ult'mul.în 1980. îi conic,
cipiului Deva a crescut de a crescut de 4 ori faţă de în devans sarcinile de plan prefabricate, p a n o u r i gului judeţ) şi 100 milioa în „Epoca Ceauşescu", ne locu
20 ori. Sau, dacă vreţi, o 1965. S-au produs mutaţii obţinând unele rezerve de mari, fîşii cu goluri, be ne de ouă I Efectivele de C.T.E. Mintia şi-a sporit tru a c
r
dimensiune faţă de judeţ : şi în structura populaţiei, timp. Cum se răsfrâng a- ton celular a,utocl avizat animale au crescut faţă producţia de 4,5 ori. prinde c
ponderea economică a De Azi, Deva are 450 oameni de 1965 cu 22 000 cape tapă d<
vei în industria judeţului ai muncii la fiecare o mie eestea asupra actualului (b.c.a.), polis ti ren espain- te. Industria morâritului „Steaua de pe Mureş" - pe plai
a crescut, în aceeaşi peri de locuitori, adică, în me cincinal. dbit etc, Faţă de început, şi panificaţiei, cea a lap cum s-a fixat in limbajul lor cu
moderni
oadă, de la 2 la sută la 15 die, la o familie există 1,5 — Putem raporta cu producţia de prefabrica telui, a viei, şi vinului ş.a., obişnuit al oamenilor, re
la sută. Şi pe plan naţio mîndrie conducerii de te o crescut cu circa dispun astăzi pe raza prezintă astăzi un adevă fluxului
încadraţi în muncă — ci partid şi de stat, perso rat luceafăr al energeti lehnoloc
nal ocupăm locuri de frun fră superioară celei pe ju 115000 mc, -iar cea de municipiului de spaţii noi cii româneşti. Folosind in- privinţa
te în anumite domenii: pri deţ (1,3). nal tovarăşului Nicolae b.c.a. cu aproape 190 000 de producţie, dotate cu tr-o proporţie din ce în lor, ma
Ceauşescu, că în cinstea
mul loc la energie electri — A crescut oraşul... mc. La I.L. Chişcădaga, utilaje şi tehnologii mo ce mai mare cărbunele sionaie.
că, locul 3 la ţesături de măreţei sărbători de la 23 derne, organizate în flu
— Ca număr, avem în August şi a Congresului al producţia de ciment este energetic, drept combus care v<
mătase, locul 4 la minereu prezent exact 75 004 locui XHI-lea al partidului, mu xuri optime capabile să tibil, unitatea produce 12 sfîrşit ir
determine obţinerea unor
de cupru, locul G la ciment tori, fără comunele subur nicipiul Deva a acumulat in prezent de 1 400 ori la sută din energia elec sărat d
ş.a. Toate acestea au fost bane. Faţă de 12 959 în un avans de o lună în rea ma-i mare faţă de anul produse de calitate, cu trică a ţării, ocupînd lo rile uni
cul întîi.
posibile datorită unei judi 1948 şi faţă de 29687 în lizarea sarcinilor actualului iniţial ! productivităţi ridicate. frurnoas
cioase politici economice, 1966, e o creştere conside cincinal.
D E C E B A L
Decebal este numele
marelui rege dac. Dar,
pentru mulţi dintre nai,
acest nume simbolizează
şi vechiul lăcaş de învă
ţă mint (cu a vîrstă de 1i4
ani) din Deva, precum şi
tinărul bulevard al muni
cipiului a cărui grandoa
re face cinste factorilor
de decizie şi visătorilor
noştri arhitecţi. Există în
să alte mii de locuri din
Deva unde talentul arhi
tecţilor şi profesionalismul
c ons truc tor ilar, h ărnicia
oamenilor de pe schele
s-au îmbinat într-o feri
cită armonie numită Gaj- i
du, Dacia, Bejan, 23 Au- \
gust, Bălcescu, Progresu
lui, Horea... Există pe ra
za municipiului Deva
24 600 locuinţe din care
un număr de 18400 sînt
case no'i, apartamente
construite m „Epoca
Ceauşescu".
Cele mai noi efigii urbanistice ale Devei : modernul bulevard Decebal, flancat de blocuri elegante, care sp
