Page 64 - Drumul_socialismului_1984_08
P. 64
DUMINICĂ, 19 AUGUST 1984 Paq 3
Simpozion din institutele de -cercetare
şi proiectare pentru moder
nizarea proceselor tehnologi
ce de producţie şi a produ
rii mareieV Istoria „la zi“ (Urmare din pag. 1) juJ expoziţiei „Realizări hu- selor, sporirea productivită
participat, apoi, la vernisa'
nedorene prin introducerea ţii muncii, reducerea costuri
ţia cercetării ştiinţifice la lor de producţie, creşterea
• 23 August 1944 : în cul lor pe tovarăşul Nicolae dezvoltarea agriculturii jude progresului tehnic", deschisă gradului tehnic şi calitativ al
cepe istorici nouă a Pa Ceauşescu. Secretarul ge ţului Hunedoara". la sala sporturilor din Deva. produselor. Sînt astte bine
1
hwmtZJ triei • 1948, august : este neral este alături de oa Organizată pe ramuri şi
Lucrările simpozionului s-an reprezentate rezultatele do-
creat Clubul sindicatelor meni, ii îmbărbătează, le constituit intr-un minunat domenii de activitate, expo bîndlte de unităţile de cer
Deva. • 7 noiembrie 1949 : arată ce trebuie făcut. prilej de evocare a faptului ziţia înfăţişează prin expo cetare şi productive ale Com
« 1975, toamna : se termi
apare primul număr al zia
, fortificată nă lucrările la digul de a- că rezultatele de prestigiu nate, grafice şi panouri, tot binatului minier Valea Jiu
rului nostru „Drumul socia
obţinute de oamenii muncii ce s-a realizat mai valoros lui, combinatelor siderurgice
lismului". • 1957 : este da
părare a localităţii împotri
promovarea în economia judeţului în ul
Hunedoara şi Călan, Centra
tă în folosinţă „la întreaga va inundaţiilor. 0 1976, 7 hunedoreni în ştiinţific-tehnic, timii ani în direcţia introdu lei minereurilor Deva, între
progresului
capacitate"... maternitatea martie : este dezvelită sta ca pîrghie esenţială a spori cerii mai intensive a progre prinderii mecanice Orăştie,
oraşului, 0 1960 : începe tuia ecvestră a Iul Decebal, rii producţiei materiale, re sului tehnic. Trustului de antrepriză gene
construcţia primelor blocuri opera sculptorului Ion Ja prezintă o expresie convingă Un loc important în expo rală de construeţii-montaj,
de locuinţe. • 1962 : are lea. 0 1977, 9-10 noiem toare a justeţei orientărilor ziţie il ocupă ramurile de G.I.G.C.L., de unităţile din
i c ia liste loc dezvelirea statuii Dr. brie : o nouă vizită de lu fundamentate de secretarul bază — mineritul, siderurgia, energetică, industria uşoară
Petru Groza, realizată de general al partidului, tova energetica, construcţiile şi etc.
cru a tovarăşului Nicolae
sculptorul bucureştean Con Ceauşescu, secretar gene răşul Nicolae Ceauşescu, în agricultura, transporturile şi Expoziţia, deschisă' pină la
stantin Baraschi, în Piaţa ral al partidului. Se stabi cei aproape 20 de ani de te lecom un i câţi i le, ind u stnia
27 august, oferă vizitatori
Unirii, m 1965 ; an de co făurire a societăţii noi, so construcţiilor de maşinii, chi lor o bogată imagine asu
lesc căile principale de în cialiste. mică şi industria uşoară şi pra efortului hunedorean
titură in edificarea Româ
a l e o r a ş u l u i niei moderne - cel de-al florire a economiei şi cul Participanţii la această alimentară. consacrat transpunerii în
0
municipiului.
1978,
turii
5 IX-lea Congres al partidu august : se inaugurează importantă manifestare poli Din tot ce este prezentat viaţă a sarcinilor izvorîte din
lui alege in funcţia supre tică consacrată aniversării aici se degajă cu forţă pre orientărie date de partid,
mă de secretar ,general noul pod peste Mureş, în victoriei revoluţiei de elibe ocupările majorităţii colecti de secretarul său general, to
pe t o v a r ă ş u l Nicolae tre Deva—Şoimuş. 0 1980— rare socială şi naţională au velor hunedorene, ale celor varăşul Nicolae Ceauşescu.
Ceauşescu, cel mai iubit 1983 : Noi obiective indus
fiu al poporului nostru mi triale — fabricile de produ
mul Luminile lenar. • 1966, 7—9 octom se lactate şi de pline, Sta
brie : vizita de lucru a tova
ţia Dacia-Service ş.a. — în
răşului Nicolae Ceauşescu cep să lucreze la parame
asii adincului pe meleaguri Ininedorene. trii proiectaţi. Se dă în
La Deva, secretarul gene
ral al partidului dă indica funcţiune noul complex ho
ţii precise asupra dezvoltă telier „Deva". • 1984, 15
luat fiinţă in Deva se află sediul rii localităţii pe toate pla iulie : la conducta magis
întreprindere nurile. o 1966 : se înfiin trală de termoficare a De
m. industriei Centralei minereurilor, un
<0 . T - ţează întreprinderea electra. vei sînt încheiate probele
Ţesa- prim motiv fiind locul centrale Deva - „.pulsar"
iu.._Argu- fruntaş pe ca.re il deţi de presiune pe tronsoane.
e au stat la al energeticii româneşti. • 1984, 7 august : este o-
jirii ţesâtoriei ne judeţul nostru în ex o 1967-1968 : construcţii mologată instalaţia de fo
n însăşi rea- tracţia acestor bogăţii de intense de locuinţe, şcoli,
ii municipiu- importanţă majora pentru alte edificii, in zonele Goj- raj geologic „FG—1,2M“ —
şul Nicolae baza de materii priime a du şi Dacia, o 1969 : se creaţie tehnică a colecti
secretar ge- ţării, iar altul, existenţa sărbătoresc 700 ani de a- vului I.P.E.G. Deva. 0 1984,
tidului, a in- în adîncurile perimetru tesiare documentaiă a De 17 august : noul complex
în care tre- vei. T o v a r ă ş u l Nicolae al sănătăţii — spital şi po
te noi unităţi lui geografic al Devei a
Standul întreprinderii mceanice orăştie este concludent pentru efortul innoijrilor pe
care să folo- unor minereuri cu conţi Ceauşescu adresează mu liclinică se echipează cu toate planurile.
osebi foria de nut eficient de cupru, nicipiului Deva un mesaj paturi şi dotările necesare.
ni.nă fatală, zinc şi plumb. cu prilejul împlinirii venera 0 1984, 18 august : C.T.E.
acest dome- bilei virste, iar prin Decret Mintia Înregistrează pe
şi la Deva. Pentru extragerea şi al Consiliului de Stat se Urmînd chemarea partidului, întregul
:retorul gene- prelucrarea acestor mi conferă municipiului Deva „contorul producţiei" kila-
duluî a air.a li - nereuri s-a înfiinţat Ex Ordinul ,,Steaua Republicii watul cu nr. 81 000 000 000 I
locului şi ploatarea minieră cu u- popor s-a ridicat ia luptă
3 în viaţă a Socialiste România", clasa
cini. în anul zina sa de preparare. I. • 1970 : sînt încheiate
75, se produc Luminile adîncului sînt lucrările de amenajare -şi (Urmare din pag. 1) !n luna iunie 1944, intre o luptă hotâritoaeo pentru
ă milioane de miile de mineri, oameni conservare a ruinelor cetă B l i t z Partidul Comunist Român. interesele naţionale vitale.
ţi de ţesături, harnici ai Devei care şi-au ţii Deva. • 1973 : in parcul Ioi'g'a), pe de alta, sub de Partidul Social-Democrat. Coalizarea celor mai ample
e azi a între- ales această profesie par Devei răsare statuia lucea numirea de Coaliţia Naţio- Partidul Naţional Ţărănesc forţe sociale, politiei' şi
crescut de fărului Mihai Eminescu, o- Sprijinită în ochiul curat nal-Democratică. şi Partidul Naţional Libe militare ale poporului —
i, reprezentînd că pentru a dovedi vi peră a sculptorului bucu dimineaţa oraşului Deva... încă din vara anului ral s-a ajuns la un acord în rindul cărora Clasa mun
!'■' tucţia goarea şi bărbăţia fru Oamenii grăbiţi privitor la crearea Blocu citoare şi partiekrt sau co
i, poi „re ce moasei aşezări, in anii li reştean Panait Tudor. 0 1943, P.C.R., ţkiîiî'd seama lui Naţional Democrat, stn- munist au avut j-plul con
esătoriei deve- bertăţii noastre, volumul 1974, 18-19 septembrie : ca o presimţire de aripi, de cerinţele de bază ale bilindu-se ca obiective ducător — a reprezentat
pe ţară. Pen- extracţiei şi al prepară vizita de lucru in judeţul braţele macaralei suind | României în circumstanţele principale : ieşirea Româ factorul hoiărîtor al victo
ge aici, între- nostru a tovarăşului Nicolae in verbul înlănţuirii , acelor vremi, a stabilit re- niei din coaliţia fascistă, riei revoluţiei de eliberare
laţii cu cercurile Palatului încetarea războiului antiso- socială şi naţională, anti
3 parcurs o e- rii minereului a crescut Ceauşescu — un nou şi im lor cu lumina. 1 I regal. Atragerea armatei
cumulări atît de două ori. in întrecerea De la înălţimea inimii | de partea forţelor patrioti- vietic, eliberarea ţării de fascistă şi antiimperialistă.
dotării secţii- socialistă pe 1984, E. M. portant moment de gindire , ce avea, de asemenea, o sub ocupaţia hitlei'Lstă, re Acum, la cea de a 40-a
ajele cele mai Deva ocupă locul intîi pe a viitoarelor acţiuni pentru chipul oraşului blind importanţă hotărîtoare pen- stabilirea independenţei şi aniversare a măreţului act
d îmbunătăţirii întreaga economie a jude respirînd libertatea. suveranităţii naţionale, în revoluţionar din August
ţară. Pe 7 luni din acest | tru victoria luptei, ele eli- si în preajma Congresului
producţie şi an, bravii mineri ai De ţului, pentru municipiul 1 | berare socială şi naţională lăturarea dictaturii fascis
>r, cit şi în Deva. 0. 1974, octombrie : LILIANA PETRUŞ a poporului român. în a- te şi instaurarea unui re al XlII-lea al partidului,
eşterii oameni- vei au trimis din adîncuri ' ceastă direcţie un mare rol gim democratic, alăturarea întregul popor român,
zârii lor profe- spre noi „luminile" ur intră in probe tehnologice a avut Consfătuirea din poporului român la lupta stfins unit în ţui-ul parti
'rumul mătăsii, mătoarelor producţii su Jesăloria de mătase. 0 13—14 iunie 1944 — cu Naţiunilor Unite. S-a rea dului, al secretarului său
:ontinua fără plimentare : 86 tone 1975, iulie 10 : locuitorii Pagină realizată de participarea heprezen fanţi lizat, astfel, Frontul Naţio general, tovarăşul Nicolae
itor, va fi pre- plumb în concentrate. 3 care luptă. - cu mic, cu MARIN NEGOIŢÂ, lor P.C.R., ai regelui şi ai nal Antihitlerist, expresie Ceauşescu, nu precupeţeşte
oameni cu f!o- mere — împotriva inundaţii Fotomontaj de armatei —. în cadrul că a politicii de alianţe ini nici un efort pentru împli
success şi mai tone zinc şi 124 tone cu NICOLAE GHEORGHIU reia a fost acceptat planul ni rea idealului înălţării
pru. lor, il au din nou in mijlo partidului comunist do în ţiată şi condusă cu tena României pe treptele rele
lăturare, prin forţa arme citate de partidul comu mai înalte ale euMurli si
lor, a guvernului antones- nist, ceea ce a angajat în civilizaţiei socialiste şi co
cian. treaga naţiune română la muniste.
Trei direcţii de acţiune
:
(Urmare din pag. 1) făcut încă cu multă vreme „Fundulea 29 ‘ oare'— rum
in urmă. Dispunem, de a- ne-am convins de-a lungul
semenea, de cantitatea ne ultimilor ani — dau pro
şi mulţi alţii. La recolta cesară de îngrăşăminte chi ducţii bune pe terenurile
rea fasolei păstăi şi a ce mice. noastre. Sămkrţa este asi
pei participă zilnic 70—80 — Ce soiuri de grîu se gurată în întregime, a fost
cooperatori. vor semăna ? selectată şi ‘rumi.se probe
Cu Cornel Tărăpoancă, „Transilvania" şi la laborator.
inginerul şef al cooperati
vei, am discutat despre
pregătirile ce se fac in ve
derea fnsămînţării puioasc-
lor.
— De efectuarea la timp
şi la nivel calitativ înalt a
însămînţărilor depinde re
colta de orz şi grîu a anu
lui viitor, de aceea acor
dăm or atenţie deosebită
pregătirii acestei luisrări —
ne spunea interlocutorul.
Am încheiat arăturile pe
colo 160 ha, evidenţilndu-se
mecanizatorii Titus Şerban,
Silviu Filimoii, Adam Icni
tă, Nicolae Gligor şi alţii. C.A.l». lîuşi. Se ltirrraz.ii tu spor m .i.rtic mir fa
osc. măreţia legendarei Cetăţi a municipiului. siriusul şi depozitatul finu lui in finai't .
Amplasarea culturilor s-a
