Page 67 - Drumul_socialismului_1984_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
: î

Boşorod - comuna în care tradiţia „Judeţul Hunedoara — 40 de ani

obligă să fii mereu In frunte de măreţe împliniri” 15,00

In ajunul gloriosului fier, locul al II-lca la lioane tone oţel, 2,8 mi­ 15,05
Situată în zona central- care întregul nostru 'popor, continuă creştere, cum, de jubileu ai libertăţii pa­ 15,25
estică a judeţului, pe un sub conducerea partidului altfel, in creştere sînt şi fontă, oţel, laminate, căr­ lioane tone laminate fi­ 15,50
minereuri
bune,
cocs,
platou cu pante line, între­ comunist, a trecut ferm la cantităţile de produse li­ triei a ieşit de sub tipar nite ; cărbunele — 8j".
milioane tone, iar la fi­
rupt din loc în loc de vîr- edificarea societăţii socia­ vrate de aici la fondul de lucrarea „Judeţul Hune­ complexe. Volumul pro­ nele actualului cincinal, 16,10
doara — 40 de ani de mă­
duselor destinate expor­
luri semeţe sau de iviri cal- liste, comuna Boşorod, ca stat. Numai în acest an, reţe împliniri", editată tului a crescut în ultimul Valea Jiului va asigura 20,00
caroase, comuna Boşorod şi celelalte localităţi ale gospodarii din satele co­ deceniu de 2,9 ori, valoa­ 50 la sută din necesarul 20,20
este compusă din nouă sa­ judeţului şi patriei, s-a în­ munei s-ou angajat să pre­ de Comitetul judeţean rea fondurilor alocate în de cărbune pentru cocs
Hunedoara al Partidului
te, toate avînd vetrele aşe­ scris cu paşi hotărîţi pe dea Io fondul de aatoap re­ Comunist Român. şi semicocs ai României;
zate de-a lungul afluenţi- c o ordona te le prog ros ului, vizia na re în profil teritorial Lucrarea este deschisă energia electrică hune-
lor Văiti Luncanilor - prin­ bunăstării şi civilizaţiei. 181 bovine, 180 porcine, cu un cuvînt înainte sem­ j u d e ţ u l • doreană înseamnă, azi 20.35
cipalul curs de apă ce stră­ Cel mai bine ţi se dez­ 562 ovine, 1 500 hl lapte nat de tovarăşul Radu HUNEDOtA Wml 7,2 miliarde kWh; inves­ 20,55
bate platforma cu acelaşi văluie ce înseamnă Boş o- de vacă şi oaie, 11 500 kg tiţiile însumează fonduri
nume. rodul de azi, parcurgîndu-J de fină şi altele. Bălan, prim-se creţ ar al de 70 miliarde lei, din 22,20
Comitetului judeţean de
Numeroase urme mate­ uliţele largi şi curate, cu Dar realizările înfăptuite partid, preşedintele Co­ care mai mult dc 55 mi­
riale descoperite pe toată case frumoase şi solid con­ în comună in anii socialis­ mitetului executiv al Con­ liarde au fost alocate în
suprafaţa comunei atestă struite, vizitind. una, două mului - realizări care au siliului popular judeţean, „Epoca Ceauşescu", eloc­
că pe aceste locuri, din sau mai multe gospodării atins ritmuri neînchipuite care reliefează locul .şi ventă dovadă a grijii con­
lungul Văii Luncanilor, ca­ ţărăneşti, stind de vorbă cu mai ales in cei 19 ani de rolul Hunedoarei pe har­ secvente pe care secreta­
re au fost locuite din vre­ oamenii despre cum a fast, la Congresul al IX-lea al ta economică şi social- rul general al partidului
muri imemorabile (în peş­ cîte s-au construit şi se vor partidului, cei. mai benefici politică a României so­ o poartă dezvoltării jude­
tera Cioclovina, aflată pe mai înfăptui în următorii din istoria patriei — ţi se cialiste, impetuoasa sa ţului. Industriile noi a- BU
teritoriul comunei, s-au des­ ani. Vorbind despre comu­ dezvăluie pe toate planu- dezvoltare din anii liber­ părute pe harta economi­ diopi
La o
coperit urme ale omului na lor, nimeni nu va uita rile muncii şi vieţii. Astăzi tură;
că — construcţii de ma­
preistoric, din paleoliticul să înceapă cu cooperativa peste 90 la sută din case­ tăţii patriei şi mai cu 4 0 DE ANI şini, ciment, bauxită, 23 A
le comunei sînt noi şi re­ seamă din epoca ce poar­ DE M Ă R E Ţ E ta p
tă pecetea gîndirii şi ac­
înnoite, în majoritatea din ţiunii revoluţionare a Î M P L I N I R I cuarţ, ţesături de mătase, ciute
în­
lctin
confecţii,
tricotaje,
ele există televizor, radio, t o v a r ă ş u l u i Nicolae călţăminte —, agricultu­ tăţi î
frigidere, aragaze etc., ca­ Coau.şe.scu. ra în plină dezvoltare şi tic I
Ceau:
re au adus confortul civili-, Utilitatea unei aseme­ modernizare, grija per­ Patri.
zaţiei urbane în viaţa lo­ nea lucrări — în filele manentă pentru om şi rile
superior, care sînt cele mai agricolă de producţie, în cuitorilor. In comună sînt căreia se conturează fi­ acest cincinal pentru ex­ bunăstarea sa, dezvolta­ 11,00
vechi urme ale omului de cadrul căreia cu 21 de ani înregistrate 88 de autotu­ zionomia judeţului nos­ tinderea şi moderniza­ rea urbanistică şi edili­ Miere
Pttbli
pe teritoriul ţării noastre), in urmă, şi-au unit forţele risme proprietate personală. tru în ascensiunea sa rea întreprinderilor, crea­ tar gospodărească, spori­ de şt
viaţa a continuat să pulse­ şi avutul ţăranii din satele Legătura dintre comună şi fără precedent — este rea de noi ramuri produc­ rea veniturilor populaţiei, (lio;
ze, ajungind în epoca da­ din vale, trecînd cu hărni­ localităţile învecinate se deosebită, cu atît mai tive este de 38 miliarde ocrotirea sănătăţii, locul cioru
ră r:
cică la un intens şi înflo­ cie Ia realizarea unei agri­ face pe drumuri moderne, mult cu cit ea apare la lei. în anul 1983 judeţul învăţământului şi cultu­ 1 la .
ritor nivel material şl spi­ culturi moderne, aşezate pe in prezent mai mult de 11 ora unor semnificative Hunedoara a realizat în­ rii în viaţa oamenilor — tru l
ritual. Cetatea de la Pia­ baze socialiste. Şi, ajungind km din şoselele şi străzile bilanţuri din munca şi treaga producţie a anului sînt sublinieri de referin­ (le şt
sătuli
tra Roşie, adevărat cuib de aici, te vor conduce — aşa Boşoroduhii fiind asfaltate viaţa hunedorenilor. 1950 în... 23 de zile şi 6 ţă, susţinute de grăitoare ioraii
vulturi, urmele de locuinţe, cum a făcut-o şi fercmim şi betonate. Pentru capiii Structurată pe domenii ore ! şi semnificative cifre. ticc ţ
valurile de pâmînt din zo­ Crecu, primarul comunei — boşorodenilor funcţionează de activitate, lucrarea in­ Industria — pilonul de Ilustraţia — fotografii şi Radio
na Ponorici-Cioclovina, bas­ să-fi arate puternicul sec­ în satele comunei nouă troduce cititorul în eco­ bază al economiei hune— grafice —, un tipar în­ 17.00
tioanele şi turnurile de pa­ tor zootehnic al coopera­ şcoli generale şi două gră­ nomia judeţului prin eî- dorene" — un capitol cu grijit fac din lucrarea Pârtie
ză risipite peste tot stau tivei, care deţine peste 640 diniţe, iar activităţile cul­ teva sublinieri care dau valoare de simbol pen­ „Judeţul Hunedoara — conşti
mărturie şi astăzi, fiind tot bovine, 3 871 ovine, 109 tural-artistice se desfăşoa­ o imagine de ansamblu tru ascensiunea ramuri­ 40 de ani de măreţe îm­ 17,30
atîtea dovezi ale intensei porcine şi 40 de cabaline, ră în cele trei cămine cul­ dinamicii acesteia în cei lor ei de bază: siderur­ pliniri" o reuşită freşcă acest
locuiri şi nivelului de dez­ un sector bine gospodărit turale, două cinematografe 40 de ani de construcţie gia, care în anul 40 al a impresionantei deve­ serii:
voltare economico-socială şl pus la punct, cu adă­ sau la biblioteca comuna­ socialistă: Hunedoara de­ libertăţii patriei produ­ nii! a ţinutului nostru in Allgu:
atins in acea perioadă. posturi moderne, saivane, lă. Dacă mai amintim şi ţine locul I pe ţară la ce 3,1 milioane tone fon­ anii de lumină ai liber­ 1984;
Oferind condiţii bune magazii, silozuri şi depozi­ de puternica reţea de uni­ tăţii patriei. Menii
pentru cultura pămîntuluJ şi te de furaje, unde se ob­ tăţi comerciale şi de pres­ producţia de minereu de tă brută, aproape 4 mi­ licsc;
a pomilor fructiferi, in locu­ ţin an de an producţii mari tări de servicii pentru popu­ 23.00
rile de şes, pentru creşte­ de lapte şi came. Dar laţie, de cele două dispen­ riu B
rea animalelor, pe înălţimi, cum boşorodenilor le-au sare medicale, uman şi ve­ ENERGIE ELECTRICĂ 23,30-
aşezările omeneşti din zo­ fost dragi Întotdeauna ani­ terinar, încadrate cu perso­ 'âUul muncii. eal.
nă au continuat să se dez­ malele, lăcînd din creşterea nal medical şi mediu-soni - SUPLIMENTARA
volte pe tot parcursul evu­ lor — in special cei din tar permanent, ne comple­ Exploatînd la capacitate
lui mediu, ca localităţi ro­ satele de munte - princi­ tăm imaginea asupra a ce agregatele şi instalaţiile,
mâneşti de sine stătătoa­ pala îndeletnicire, şi, acum înseamnă Boşorodul în a- intervenind operativ pen­
re (intr-un document din in gospodăriile individuale nul 40 al libertăţii patriei tru soluţionarea deranja­
mentelor şi asigurind ast­
1377 este pomenit cnezatul găseşti numeroase animale. şi al Congresului al XIII- fel fluenţa circuitului pro­ Drumul faptelor
românilor din Chitid), bine Mai exact, acestea deţin iea al partidului An in ca­ ductiv, cncrgeticicnii de la DEV
organizate, ajungind spre 1 315 capete de bovine, re — ţinea să precizeze o- Mintia şi Paroşeni rapor­ Cecili
slîrşltu! secolului al XlX-lea 7 584 ovine, 1 341 porcine, mul din fruntea obştii, re­ tează producerea peste pre­ ta);
vederile de plan de la în­
şi începutul celui de-al peste 6 000 păsări ş.a., re­ prezentantul ei autorizat, ceputul anului a unei can­ de muncă gosle;
energie
de
XX- Jea sd deţină ren u rnele venind, in medie, pe o gos­ primarul leronim Grecu - tităţi aproape 82 electrica •’ rn
dc
de sate bogate, cu oameni podărie cel puţin 2 bovine, locuitorii comunei sînt an­ kWh. milioane Un miner s-o pensionat. cd in abatajele patriei re­ i-Jile
harnici, pricepuţi crescători 2 porcine, 11 oi şi 9 păsări. gajaţi cu toate lorţele pen­ In prezent, oamenii mun­ Se numeşte Dumitru Cos- prezintă şi un act de ero­ B); S
de animale şi agricultori. Iar, sub impulsul prevede­ tru a obţine rezultate cit cii de la C.T.E. Mintia „ur­ iinaş. Cu ci te va zile în ur­ ism, de bărbăţie. Nu oricine (Flacî
Ceie mai pro!unde pre­ rilor înscrise in Programul mai bune in agricultură si gentează lucrările la repa­ mă, cînd harnicul colectiv este în. stare să-şi aleagă PETR
raţia
a
capitală
grupului
faceri, însă, le-au cunoscut unic de creştere a produc­ pe plan edilitar gospodă­ nr. G, pe care s-au anga­ de muncă al Întreprinderii o astlel de profesie. Ce al- Albă
localităţile comunei după ţiei vegetale şi animale în resc, care s-o aducă in jat, in cinstea zilei de 23 miniere Lonea l-a sărbăto- te fapte esenţiale păslrea- seriile
fierbintele August ‘44. In gospodăriile populaţiei, nu­ fruntea întrecerii pe judeţ. August, să le finalizeze cu rit, ne-am hbtărît să scriem zâ memoria, dumneovoas- ta (7
opt zile mai devreme.
aceste patru decenii, în mărul animalelor este în MIRCEA IEPÂDATU dteva rînduri despie el. tră ? Fără
Dar cu ce să începem ? — Nu uit prima „pline" tural)
Ne-au vorbit îndelung des­ ce-am adus-o în ca-să. Am vor z
NEA:
Constructorii harnici realizează pre activitatea sa tovarăşii simţit că sînt necesar ce­ regim
nerui;
ilie Pâducel, secretarul co­
lorlalţi. Acest sentiment de
mitetului de partid, şi Vio- a fi permanent folositor ce­
tef Boantă, directorul între­ lor din jur — ortacilor, co­ rica:
apartamente frumoase, le predau in avans prinderii. ,,Partea de viaţă lectivului întreprinderii, so- din s
(Bete:
pe care Dumitru Costinaş vietăţii — mă domină şi în
Gheorghe Buşagă, .şeful bri­ tru cele mai • frumoase, şi-a dăruit-o muncii se in prezent. De asemenea, ca ORAŞ
• în cinstea zilei de 23 August, constructorii au găzii nr. 5 Orăştie. Ulti­ mai utile, care să asigure tinde pe loji cei 40 de ani miner şi comunist ce sînt, doi -
predat în avans 34 de apartamente • 170 de aparta­ mele două blocuri consti­ aspectul specific noului ai libertăţii noastre" - au ştiu că tot ce s-a înfăptuit în ui
GEOC
mente predate la cheie de la începutul anului • Pla­ tuie de fapt, front de lucru centru al oraşului nostru. Subliniat interlocutorii. în ţara noastră in cei 40 sa di
...hi 1944, pulul de moţ
/ j e libertate se da-
nul anual de 328 apartamente va fi realizat înainte pentru la iarnă. pentru Printre constructorii des- Pagin
de termen • A început crearea frontului de lucru 1985. ■ toinici, care prin munca lor (n ascut în soţul Bucium, tor ează încrederii cu care ci a);
Alba) avea 10 ani. Şi a în­
parii-
urmai
poporul
şi-a
pentru iarnă, pentru apartamentele anului viitor. — Mai trebuie subliniat de Zi eu zi contribuie la ceput să lucreze alături de dul-conducător in toate bă­ locuri
— continua tehnicianul Au­ obţinerea succeselor între­ fatal său — un miner co­ Conci
rel Dănescu, secretarul or­ git brigăzi, la urgentarea tăliile. In perioada pe care împot
La blocul 127-0 am în­ vecine, 128-C şi 129-C, ca­ ganizaţiei de partid, care finalizării noilor blocuri, munist care cobora zilnic o numim cu mindrie patrio­
tâlnit o atmosferă intensă re, de asemenea, au ter­ ne-a însoţit în şantier — • am întâlnit la lucru şi pe în galeriile miniere din Bu­ tică „Epoca C.eauşescu", mina)
de lucru. Constructorii dă­ mene de predare în acest maistrul Pândele Popescu, cium. Cinci ani in activităţi s-au înfăptuit lucrări, la ca­
deau bătălia la ultimele an. Cu cele 34 de aparta­ că anul acesta s-a acordat pe 'meseriaşii Ioan Martin, mai uşoara, apoi 4 ani ca re poate nici nu visam, s-a
lucrări de finisaj, în aju­ mente predate în cinstea mai multă atenţie calităţii loan Cornea, Aurel Gîlea, vagonetar şi, după arma­ înnoit toiul, putem spune,
nul predării la cheie a 34 măreţei sărbători a elibe- tuturor lucrărilor de con- a căror semnătură de mun­ tâ... şi-a luat zborul spre chipul României. Întreaga
de apartamente spaţioase, PUP ş 'A*"*- y <T' că de calitate se află în­ Valea. Jiului, la Lonea. Era Industrie, inclusiv mina
confortabile. A '> scrisă pe toate blocurile in 1956... _■ _ noastră, a cunoscut o dez- Tini
— De dnd am mirat in voltare fără precedent.
— Ne-am angajat să le Ritm şi calitate In realizarea Orăşitiei- abatajele minei Lonea - ___ V-»zi, 2
predăm In cinstea zilei de 1N V E S T I Ţ I I I O R — Lucrăm 10 ore zilnic, ne mărturiseşte Cosii naş, - Ce rezultate lăsaţi în * mea
ales ;
23 August, măreaţa noastră 1 «st iar la montarea prefabri­ urmă, pe perioada care a Cerul
sărbătoare naţională — catelor ne-am organizat pe p '“T? * ***> St S3i £ Trni lai v
bme rostul muncu şi vieţii
spunea maistrul Eugen două schimburi — arăta de miner. A ove a locul de — 8 983 tone de cărbune sub i
vor a
Muncuş, care a condus lu­ Pe şantierul de locuinţe din Oraştie şeful de echipă Aurri muncă la sute de metri sub extrase peste plani_ pe pru versă,
crările aici .de la fundaţii Mardan, Cei 63 de con­ pâmînt reprezintă unul din mul semestru, depăşirea cu cărl i
pînă la zugrăveli. Sin tem rării patriei, numărul ce­ strueţie, a existat o cola­ structori comunişti din bri­ cele mai frumoase moduri 10 la sută a lucrărilor de sufla
Tcmp
fericiţi să raportăm că lor predate in 1984 a ajuns borare mai bună, perma­ gada noastră, întregul co­ în care îţi poţi dovedi Iu pregătire şi cu 9,6 îa sută fi cu
ne-am respectat cuvântul la 170, ceea ce garantea­ nentă cu viitorii locatari — lectiv acţionăm cu fermi­ birea faţă de ţară, faţă de a productivităţii muncm grade,
dat. Atît dulgherii din e- ză că me vom realiza pla­ care au muncit în spriji­ tate şi h'otărire pentru ca partidul comunist. Am foit Zăcămintele de cărbune tve
notiţa,
chipa condusă de Petru nul anual cu un însemnat nul constructorilor —, pre­ realizările muncii noastre primit în rîndurile membri- °e la Lonea, care au test
Rădoane, zidarii lui Mtiller avans. în acelaşi timp, ac­ cum şi eu I.G.C.L., bene­ să fie mereu mai bune. tar de partid in ziua de 3 mereu scoase La
Martin, mozaicarii conduşi ţionăm şi la blocurile A 1, ficiarul apartamentelor' Celor dobîndite în cinstea septembrie 1960 şi, timp de lia lumină din 1956 încoa­ £1 rw
Vor t
de Dumitru Popa, cit şi la care au început lucră­ noastre după predarea lor Zilei Eliberării patriei le 21 ani, am condus o bri­ ce, au avui in comunistul formă
zugravii lui Vasile Ian cu rile ia fundaţii, precum şi locatarilor. Mai cu seamă vom adăuga altele pînă la gadă fa sectorul Vi Investi­ Dumitru Castlncrş un prie­ de dei
au muncit exemplar aici. la B1, a-Ie cărui contururi în privinţa realizării faţa­ Congresul partidului, eînd ţii. ten devotat şi tenace. tul vi
— Predăm blocul aces­ a» fost trasate şi vor în­ delor şi balcoanelor noilor vrem să ne prezentăm cu intens
di« R
— Vă întrerup pentru a
ta şi ne concentrăm eu cepe exeavaţiile la funda­ blocuri s-a dat o adevăra­ planul anual îndeplinit, sublinia că un ioc de m ita­ MARîN NEGOITA
toate forţele îa blocurile ţii — preciza inginerul tă probă de întrecere pen­ GH. I. NEGREA